2rh-167/18 — restabilirea în functie, incasarea salariului ratat, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh-167/18 Prima instanță, Jud. Edineț, M. Iftodi Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți: S. Procopciuc, A. Gabuz, E. Grumeza Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție: Iu. Sîrcu, G. Stratulat, D. Visternicean, D. Mardari, N. Craiu Î N C H E I E R E 03 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Visternicean, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Nicolae Craiu examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de Vengher Anatolie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vengher Anatolie împotriva Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva”, intervenient accesoriu Didîc Alexei cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului ratat și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de către Didîc Alexei, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, a fost admis, casată decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și menținută hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Edineț, c o n s t a t ă: La 13 octombrie 2016, Vengher Anatolie a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva”, intervenient accesoriu Didîc Alexei cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului ratat și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Edineț, acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. Prin decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat de către Vengher Anatolie, prin intermediul avocatului Valeriu Botnari, a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Edineț din 24 martie 2017 și emisă o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii. S-a dispus anularea ordinului ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva” nr. 132 din 07 iulie 2016 cu privire la angajarea lui Didîc Alexei în funcția de șef al ocolului silvic Edineț a Agenției „Moldsilva”.

S-a dispus restabilirea lui Vengher Anatolie în funcția de șef al ocolului silvic Edineț a Agenției „Moldsilva”, cu încasarea de la ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva” în beneficiul lui Vengher Anatolie a diferenței salariului mediu 1 lunar de șef al ocolului silvic Edineț și paznic de vânătoare al ocolului silvic Edineț pentru perioada 07 iulie 2016 - 10 octombrie 2017, în sumă de 25 800 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 5 170 lei și cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Didîc Alexei, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, a fost admis, casată decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și menținută hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Edineț.

La 13 iunie 2018, Vengher Anatolie a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei contestate, cu menținerea deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Bălți. Revizuentul Vengher Anatolie în motivarea cererii de revizuire cu referire la art. 449 lit. b) CPC a invocat faptul că, la data de 12 iunie 2018, la insistența sa, a găsit registrul de evidență a corespondenței din cadrul ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva”, și a aflat că în acest registru este făcută mențiunea sub nr. 239 la data de 11 iulie 2016 că a fost expediat răspunsul pentru Vengher Anatolie, însă copia a rămas în nomenclator la A. Țurcan, care este juristul Întreprinderii de stat pentru silvicultură Edineț.

Astfel, prin acest înscris se confirmă că răspunsul din 11 iulie 2016 nu a fost adus la cunoștință chiar în ziua întocmirii acestuia (11 iulie 2016). La 03 iulie 2018, în adresa ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” și a lui Didîc Alexei a fost expediată copia cererii de revizuire cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la aceasta. La 25 iulie 2018 Didîc Alexei, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, a depus referință la cererea de revizuire depuse de către Vengher Anatolie, prin care a invocat netemeinicia acesteia și a solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă. Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuientul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a 2 cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

La cazul prezentei spețe, revizuentul Vengher Anatolie a invocat drept temei de revizuire faptul că potrivit registrului de evidență a corespondenței din cadrul ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva”, cu care a făcut cunoștință la data de 12 iunie 2018, copia răspunsului sub nr. 239 din 11 iulie 2016 a fost expediat prin poștă în adresa sa - Vengher Anatolie, acest fapt confirmând susținerile sale declarate în cadrul examinării cauzei că cu răspunsul din 11 iulie 2016, nu a făcut cunoștință la data întocmirii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că circumstanța în cauză nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire deoarece revizuentul Vengher Anatolie anterior pronunțării soluției irevocabile putea oricând să facă cunoștință cu registrul de evidență a corespondenței din cadrul ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva” și să prezinte instanței o copie din acesta sau să solicite instanței reclamarea acestei probe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărîrilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest 3 principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuentul Vengher Anatolie, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuient sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Vengher Anatolie ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vengher Anatolie împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vengher Anatolie împotriva Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva”, intervenient accesoriu Didîc Alexei cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului ratat și repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Visternicean Galina Stratulat Dumitru Mardari Nicolae Craiu 4