2rh-167/18 — restabilirea în functie, incasarea salariului ratat, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh-167/18

Prima instanță, Jud. Edineț, M. Iftodi

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți: S. Procopciuc, A. Gabuz, E. Grumeza

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție:

Iu. Sîrcu, G. Stratulat, D. Visternicean, D. Mardari, N. Craiu

Î N C H E I E R E

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean, Galina Stratulat,

Dumitru Mardari, Nicolae Craiu

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă

de Vengher Anatolie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vengher Anatolie împotriva

Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției

„Moldsilva”, intervenient accesoriu Didîc Alexei cu privire la restabilirea în funcție,

încasarea salariului ratat și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

recursul declarat de către Didîc Alexei, prin intermediul avocatului Odobescu

Ghenadie, a fost admis, casată decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și

menținută hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Edineț,

c o n s t a t ă:

La 13 octombrie 2016, Vengher Anatolie a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a

Agenției „Moldsilva”, intervenient accesoriu Didîc Alexei cu privire la restabilirea în

funcție, încasarea salariului ratat și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Edineț, acțiunea a fost respinsă

ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat de către

Vengher Anatolie, prin intermediul avocatului Valeriu Botnari, a fost admis, casată

hotărârea Judecătoriei Edineț din 24 martie 2017 și emisă o hotărâre nouă de admitere

parțială a acțiunii. S-a dispus anularea ordinului ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură

Edineț” a Agenției „Moldsilva” nr. 132 din 07 iulie 2016 cu privire la angajarea lui

Didîc Alexei în funcția de șef al ocolului silvic Edineț a Agenției „Moldsilva”. S-a

dispus restabilirea lui Vengher Anatolie în funcția de șef al ocolului silvic Edineț a

Agenției „Moldsilva”, cu încasarea de la ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț”

a Agenției „Moldsilva” în beneficiul lui Vengher Anatolie a diferenței salariului mediu

1

lunar de șef al ocolului silvic Edineț și paznic de vânătoare al ocolului silvic Edineț

pentru perioada 07 iulie 2016 - 10 octombrie 2017, în sumă de 25 800 lei, repararea

prejudiciului moral în sumă de 5 170 lei și cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

3 000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

către Didîc Alexei, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, a fost admis,

casată decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și menținută hotărârea din

24 martie 2017 a Judecătoriei Edineț.

La 13 iunie 2018, Vengher Anatolie a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei contestate, cu menținerea deciziei din 14 martie 2018 a

Curții de Apel Bălți.

Revizuentul Vengher Anatolie în motivarea cererii de revizuire cu referire la art.

449 lit. b) CPC a invocat faptul că, la data de 12 iunie 2018, la insistența sa, a găsit

registrul de evidență a corespondenței din cadrul ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură

Edineț” a Agenției „Moldsilva”, și a aflat că în acest registru este făcută mențiunea sub

nr. 239 la data de 11 iulie 2016 că a fost expediat răspunsul pentru Vengher Anatolie,

însă copia a rămas în nomenclator la A. Țurcan, care este juristul Întreprinderii de stat

pentru silvicultură Edineț. Astfel, prin acest înscris se confirmă că răspunsul din 11

iulie 2016 nu a fost adus la cunoștință chiar în ziua întocmirii acestuia (11 iulie 2016).

La 03 iulie 2018, în adresa ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” și a lui

Didîc Alexei a fost expediată copia cererii de revizuire cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței la aceasta.

La 25 iulie 2018 Didîc Alexei, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, a

depus referință la cererea de revizuire depuse de către Vengher Anatolie, prin care a

invocat netemeinicia acesteia și a solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută

a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe

concludente. Esențial este ca revizuientul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a

2

cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut

posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și

faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei

hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

La cazul prezentei spețe, revizuentul Vengher Anatolie a invocat drept temei de

revizuire faptul că potrivit registrului de evidență a corespondenței din cadrul ÎS

„Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva”, cu care a făcut

cunoștință la data de 12 iunie 2018, copia răspunsului sub nr. 239 din 11 iulie 2016 a

fost expediat prin poștă în adresa sa - Vengher Anatolie, acest fapt confirmând

susținerile sale declarate în cadrul examinării cauzei că cu răspunsul din 11 iulie 2016,

nu a făcut cunoștință la data întocmirii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că circumstanța în cauză nu poate servi drept temei pentru

admiterea cererii de revizuire deoarece revizuentul Vengher Anatolie anterior

pronunțării soluției irevocabile putea oricând să facă cunoștință cu registrul de evidență

a corespondenței din cadrul ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției

„Moldsilva” și să prezinte instanței o copie din acesta sau să solicite instanței

reclamarea acestei probe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate

într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat

principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței

degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă

al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi

doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale

și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat

expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă

și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin

prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice,

care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului

judecat, care constituie principiul executării hotărîrilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii,

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

3

principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuentul

Vengher Anatolie, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate de

către revizuient sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Vengher Anatolie ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vengher

Anatolie împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vengher Anatolie împotriva Întreprinderii

de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Edineț” a Agenției „Moldsilva”, intervenient

accesoriu Didîc Alexei cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului ratat și

repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

4