3ra-1073/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1073/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1073/18
prima instanță, Jud. Cahul, sediul central: I. Cotea
instanța de apel, Curtea de Apel Cahul: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva
ÎNCHEIERE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Galina Stratulat, Victor Burduh
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Unguru Sergiu,
reprezentat de avocatul Grecu Ion,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Unguru Sergiu
împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor
Interne cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și repararea
prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 02 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost
respins apelul declarat de Unguru Sergiu și menținută hotărârea din 20 septembrie 2017 a
Judecătoriei Cahul, sediul central,
c o n s t a t ă:
La 31 iulie 2017, Unguru Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului de
concediere, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 25 aprilie 2017 a încheiat cu
Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne contractul nr. 20/17
privind îndeplinirea serviciului în cadrul poliției de frontieră.
La 10 iulie 2017, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Fredolin
Lecari, a emis ordinul cu privire la încetarea raporturilor de muncă cu dânsul care activa
ca inspector al unității control al frontierei a Sectorului de frontieră „Gotești” al Direcției
Regionale Sud, începând cu data de 10 iulie 2017. Drept temei al emiterii ordinului au
fost invocate prevederile art. 26 alin. (4), art. 38 alin. (1) lit. l) ale Legii nr. 288 din 16
decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, pentru prezentarea de documente false, informații denaturate sau
pentru tăinuirea unor fapte ce ar împiedica încadrarea sa în funcția publică; art. 25 alin.
(1), art. 27 alin. (5) din Legea nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat
și pct. 22 din Regulamentul Departamentului Poliției de Frontieră, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 434 din 19 iunie 2012.
1
A susținut reclamantul că, nu a prezentat anumite documente false sau informații
denaturate ce ar împiedica angajarea sa în funcția publică. Prin urmare, pârâtul nu i-a
argumentat motivul eliberării din funcție, nici nu i-a cerut darea unor explicații pe
marginea pretinselor fapte comise.
Reclamantul a considerat ilegal ordinul nr. 850/ps din 10 iulie 2017 „Cu privire la
încetarea raportului de serviciu” și a solicitat anularea acestuia, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și compensarea prejudiciului moral și
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul central, acțiunea
a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 02 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, apelul declarat de către
Unguru Sergiu a fost respins și menținută hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei
Cahul, sediul central.
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au stabilit că emiterea ordinului contestat
nr. 850/ps din 10 iulie 2017 „Cu privire la încetarea raportului de serviciu”, prin care a
fost eliberat din funcție Unguru Sergiu, a intervenit ca urmare a constatării faptului că
acesta din urmă a tăinuit unele fapte ce ar împiedica încadrarea sa în funcția publică, și
anume punerea sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1)
Cod penal, potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 07 octombrie 2016, emise de
către procurorul în Procuratura raionului Taraclia, Lefter Sergiu. Astfel, instanțele au
conchis că încetarea raporturilor de serviciu cu inspectorul unității control al frontierei a
Sectorului de frontieră „Gotești” al Direcției Regionale Sud, Unguru Sergiu, a operat în
temeiul legii, și anume prevederilor art. 38 alin. (1) lit l) din Legea privind funcționarul
public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit cărora raportul
de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze pentru tăinuirea unor
fapte ce ar împiedica încadrarea sa în funcția publică.
La 26 aprilie 2018, Unguru Sergiu, reprezentat de avocatul Grecu Ion, a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei din
02 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul și hotărârii din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei
Cahul, sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului, Unguru Sergiu a invocat ilegalitatea și netemeinicia
hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, susținând că acestea sunt ilegal emise în raport
cu circumstanțele cauzei și probelor prezentate în cadrul examinării pricinii.
Recurentul a menționat că instanțele nu au apreciat faptul că prin emiterea ordinului
de concediere din funcție i se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în privința sa
nefiind emisă o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare pentru săvârșirea unei
infracțiuni.
A mai indicat recurentul că concedierea sa urma a fi aplicată în colaborare cu
prevederile Codului muncii, fiind raportată la o sancțiune disciplinară.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
2
Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 02 februarie 2018 a Curții de Apel
Cahul a fost expediată în adresa recurentului la 13 martie 2018 (f.d. 73), însă lipsesc date
despre recepționarea acesteia.
Astfel, recursul declarat la data de 26 aprilie 2018, este în termen.
La 10 iulie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului declarat de
către Unguru Sergiu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 31 iulie 2018, Inspectoratul General al Poliției de Fronieră a depus referință la
recursul declarat de către Unguru Sergiu, în care a invocat caracterul neîntemeiat și abuziv
al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul declarat de către Unguru Sergiu este inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Unguru Sergiu nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul
examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-au expus
instanțele ierarhic inferioare.
Prin urmare, argumentele recursului se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și instanța de fond și nu relevă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Cod de
procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de
drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia
în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu
privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță
sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de
judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Unguru
Sergiu, reprezentat de avocatul Grecu Ion ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433
lit. a) și art. 440, Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Unguru Sergiu, reprezentat de avocatul Grecu Ion, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
4