2r-558/18 — declararea nulității contractului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulităţii contractului
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii de apel, scutirile de taxă de stat
2r-558/18 — declararea nulității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2r-558/2018
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: G. Plămădeală)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)
D E C I Z I E
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de către Ruslan Cernei, reprezentat de avocatul
Mihai Josan,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Cernei și
Violeta Cernei împotriva Consiliului municipal Chișinău, Ruslan Cernei, Andrian
Midrigan, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” (anterior Întreprinderea de
Stat „Cadastru”), notarului public Sorelia Șova, notarului public Laura Dranga cu
privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire
a locuinței în proprietate privată, radierea intabulării dreptului de proprietate
înregistrat, și
la cererea reconvențională depusă de Ruslan Cernei împotriva Violetei Cernei
și notarului public Laura Dranga cu privire la recunoașterea valabilității contractului
de vânzare-cumpărare a locuinței,
împotriva încheierii din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost scutit parțial apelantul de la plata taxei de stat și nu a fost dat curs cererii de apel
c o n s t a t ă :
La data de 19 martie 2014, Svetlana Cernei și Violeta Cernei au depus cerere
de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Ruslan Cernei,
Andrian Midrigan, IP „Agenția Servicii Publice” (anterior ÎS „Cadastru”), notarului
public Sorelia Șova, notarului public Laura Dranga cu privire la declararea nulității
contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate
privată, radierea intabulării dreptului de proprietate înregistrat.
La data de 22 octombrie 2014, Ruslan Cernei a depus cerere reconvențională
împotriva Violetei Cernei și notarului public Laura Dranga cu privire la
recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a locuinței.
Prin hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
acțiunea Svetlanei Cernei și Violetei Cernei a fost admisă, iar cererea
reconvențională înaintată de Ruslan Cernei a fost respinsă.
La data de 05 ianuarie 2018, Ruslan Cernei, reprezentat de avocatul Mihai
Josan a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea din 05 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs
cererii de apel declarate de Ruslan Cernei, reprezentat de avocatul Mihai Josan și i-
a fost acordat termen pentru prezentarea apelului motivat, precum și dovezii de
1
achitare a taxei de stat în mărime de 2 617,50 lei, până la data de 24 aprilie 2018,
ora 11:00.
În cadrul ședinței instanței de apel din 24 aprilie 2018, Ruslan Cernei,
reprezentat de avocatul Mihai Josan a depus cererea de apel motivat și a solicitat
scutirea de la plata taxei de stat.
Prin încheierea din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă
cererea lui Ruslan Cernei, reprezentat de avocatul Mihai Josan privind scutirea de la
plata taxei de stat la depunerea apelului, a fost scutit Ruslan Cernei de la plata taxei
de stat în sumă de 2 117,50 lei. Nu a fost dat curs cererii de apel depuse de Ruslan
Cernei, reprezentat de avocatul Mihai Josan și a fost acordat termen apelantului
pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 500 de lei, până la
data de 28 mai 2018, ora 10:00.
La data de 25 mai 2018, Ruslan Cernei, reprezentat de avocatul Mihai Josan a
depus cerere de apel împotriva încheierea din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și a solicitat casarea acesteia cu emiterea unei noi încheieri de scutire
integrală de la plata taxei de stat.
În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată încheierea instanței
de apel, deoarece la adoptarea acesteia instanța nu a ținut cont de starea materială a
acestuia, faptul că are la întreținere doi copii minori și beneficiază de un salariu mic.
A mai invocat că prima instanță a admis o greșeală procesuală prin neatragerea
în proces, în calitate de intervenient accesoriu, a soției lui Ruslan Cernei.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 24 aprilie
2018.
Recurentul a recepționat încheierea instanței de apel la 17 mai 2018, fapt
confirmat prin avizul de recepție. (f.d. 168)
Astfel, recursul, declarat la data de 25 mai 2018, este în termen.
Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
Materialele cauzei cert denotă că, la 19 martie 2014, Svetlana Cernei și Violeta
Cernei au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău,
Ruslan Cernei, Andrian Midrigan, IP „Agenția Servicii Publice” (anterior ÎS
„Cadastru”), notarului public Sorelia Șova, notarului public Laura Dranga cu privire
la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a
locuinței în proprietate privată, radierea intabulării dreptului de proprietate
înregistrat.
Ulterior, la 22 octombrie 2014, Ruslan Cernei a depus cerere reconvențională
împotriva Violetei Cernei și notarului public Laura Dranga cu privire la
recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a locuinței.
Prin hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
acțiunea Svetlanei Cernei și Violetei Cernei a fost admisă, iar cererea
reconvențională înaintată de Ruslan Cernei a fost respinsă.
2
La data de 05 ianuarie 2018, Ruslan Cernei, reprezentat de avocatul Mihai
Josan a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea din 05 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs
cererii de apel declarate de Ruslan Cernei, reprezentat de avocatul Mihai Josan și i-
a fost acordat termen pentru prezentarea apelului motivat, precum și dovezii de
achitare a taxei de stat în mărime de 2 617,50 lei, până la data de 24 aprilie 2018,
ora 11:00.
În cadrul ședinței instanței de apel din 24 aprilie 2018, Ruslan Cernei,
reprezentat de avocatul Mihai Josan a depus cererea de apel motivat și a solicitat
scutirea de la plata taxei de stat.
Prin încheierea din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă
cererea lui Ruslan Cernei, reprezentat de avocatul Mihai Josan privind scutirea de la
plata taxei de stat la depunerea apelului, a fost scutit Ruslan Cernei de la plata taxei
de stat în sumă de 2 117,50 lei. Nu a fost dat curs cererii de apel depuse de Ruslan
Cernei, reprezentat de avocatul Mihai Josan și a fost acordat termen apelantului
pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 500 de lei, până la
data de 28 mai 2018, ora 10:00.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de
drept procedural care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului,
pornind de la următoarele.
Astfel, în conformitate cu art. 3 alin. (1), lit. j) a Legii taxei de stat nr. 1216-XII
din 03 decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor
judecătorești, taxa de stat constituie 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea
cererii de chemare în judecată, sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu
caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din suma contestată.
În conformitate cu art. 85, alin. (4) Cod de procedură civilă, în funcție de
situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică
este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat
sau de plata unei părți a ei.
La caz, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că,
instanța de apel neîntemeiat a emis încheierea din 24 aprilie 2017 prin care Ruslan
Cernei a fost scutit de la plata taxei de stat în sumă de 2 117,50 lei și i-a fost acordat
termen pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 500 de lei,
până la data de 28 mai 2018, ora 10:00, în cazul în care apelantul-reclamant în
susținerea cererii de scutire a prezentat doar copiile certificatelor de naștere a
copiilor minori.
Mai mult ca atât, Colegiul relevă că, recurentul nu a anexat nici o probă în
vederea probării situației materiale precare.
În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de
apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă
fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs
cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată că instanța de apel corect a dispus admiterea parțială a
cerinței de scutire de la plata taxei de stat, obligând apelantul de a prezenta dovada
de achitare a taxei de stat în sumă de 500 lei, și de a nu da curs cererii de apel, în
cazul în care, apelantul-recurent nu a prezentat probe suficiente în susținerea
3
temeiurilor de scutire, contrar prevederilor art. 85, alin. (4) Cod de procedură civilă
și art. 118, alin. (1) Cod de procedură civilă.
Pe cale de consecință, la caz se va remarca și jurisprudența constatată a Curții
Europene, care a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare cu
privire la protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn vs Germany,
nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).
Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că apelul este o cale ordinară de
atac, obiectul căreia sunt hotărârile pronunțate de prima instanță care nu sunt
definitive.
La exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel, dispun
de anumite drepturi și obligații.
La rândul său instanța de apel, este obligată de a respecta procedura examinării
pricinii în apel atât la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare, cât și în
cadrul dezbaterilor judiciare.
Mai mult ca atât, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective și
reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile sale
procedurale, curmând în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturând pe măsură
posibilităților, omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.
Urmare a celor relatate, instanța de recurs constată că, recurentul, trebuia să
întreprindă toate măsurile necesare, în vederea prezentării înscrisurilor necesare în
susținerea cerinței de scutire de la plata taxei de stat la înaintarea apelului, după cum
sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din
11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini
actele procedurale în termenii prevăzuți de lege.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Kreuz
contra Poloniei, nr. 28249/95, cazul Golder și Z contra Marii Britaniei, cazul
Malahov contra Moldovei, nr. 32268/02), dreptul la un tribunal nu este absolut.
Aceasta prin natura sa poate fi supus limitărilor, deoarece dreptul de acces la justiție,
prin sine, cere reglementare din partea statului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că în unele cazuri pot fi
stabilite diferite limitări, inclusiv financiare, dreptului de acces al persoanei la o
„instanță judecătorească” sau „tribunal” (cazul Malahov contra Moldovei, § 27).
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră neîntemeiate argumentele recurentului, în cazul în
care, acesta trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, în vederea prezentării
înscrisurilor necesare în susținerea cerinței de scutire de la plata taxei de stat.
Prin urmare, având în vedere că argumentele recursului sunt neîntemeiate, iar
încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Colegiul civil comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul și de a menține încheierea din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel
Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 448 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de către Ruslan Cernei, reprezentată de avocatul
Mihai Josan.
4
Se menține încheierea din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Cernei și Violeta Cernei
împotriva Consiliului municipal Chișinău, Ruslan Cernei, Andrian Midrigan,
Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” (anterior Întreprinderea de Stat
„Cadastru”), notarului public Sorelia Șova, notarului public Laura Dranga cu privire
la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a
locuinței în proprietate privată, radierea intabulării dreptului de proprietate
înregistrat, și la cererea reconvențională înaintată de Ruslan Cernei împotriva
Violetei Cernei și notarului public Laura Dranga cu privire la recunoașterea
valabilității contractului de vânzare-cumpărare a locuinței.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecător Iulia Sîrcu
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
5