2rac-284/18 — retragerea autorizatiilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate de trafic international

2rac-284/18 — retragerea autorizatiilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate de trafic international (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rac-284/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V.Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu.Cimpoi, I.Secrieru, A.Danilov)

Î N C H E I E R E

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Mono-S-Surugiu”,

în cauza civilă, la cererea depusă de Autoritatea administrativă ,,Agenția

Națională Transport Auto”, persoana interesată Societatea cu Răspundere Limitată

,,Mono-S-Surugiu” cu privire la retragerea autorizațiilor de transport rutier de

persoane prin servicii regulate de trafic internațional,

împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Autoritatea administrativă ,,Agenția Națională

Transport Auto”, s-a casat hotărârea din 16 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 23 mai 2017, Autoritatea administrativă ,,Agenția Națională Transport

Auto” a depus cerere, persoana interesată SRL ,,Mono-S-Surugiu” cu privire la

retragerea autorizațiilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate de

trafic internațional.

În motivarea cererii petiționara a indicat că în conformitate cu prevederile

ordinului nr.25 din 29 ianuarie 2016 a Ministerului Transporturilor și

Infrastructurii Drumurilor cu privire la modificarea Programului de transport

internațional și listei operatorilor de transport antrenați la deservirea rutelor incluse

în programul nominalizat, a fost introdusă ruta internațională Hîncești 09:00 -

Moscova 11:00, care a fost atribuită spre deservire operatorului de transport SRL

„Mono-S-Surugiu” și SRL „Gal Transervice” la paritate cu operatorul de transport

rus.

Petiționara a susținut că potrivit prevederilor art.9 alin.(l) lit. b) Codul

transporturilor rutiere și în vederea executării ordinului nr.25 din 29 ianuarie 2016

a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Agenția Națională

Transport Auto, a eliberat la cererea operatorului de transport SRL „Mono-S-

Surugiu” pentru deservirea rutei vizate, următoarele autorizații de transport rutier

1

de persoane prin servicii regulate în trafic interraional: nr.0301353, 0301354 și

0301355 din 12 iulie 2016.

Autoritatea administrativă ,,Agenția Națională Transport Auto” a menționat

că urmare a examinării informației anexate la scrisorile nr.890 din 7 octombrie

2016, nr. 998 din 9 noiembrie 2016, nr.1124 din 12 decembrie 2016, nr.14 din 10

ianuarie 2017, nr.248 din 9 martie 2017, nr.374 din 10 aprilie 2017 și nr.458 din 10

mai 2017 parvenite în adresa Agenției de la ÎS „Gările și Stațiile Auto”, s-a

constatat că operatorul de transport rutier SRL „Mono-S-Surugiu”, la ruta Hîncești

09:00 -Moscova 11:00, a înregistrat suspendări, după cum urmează: în perioada 1

septembrie 2016 – 30 septembrie 2016, din 9 plecări planificate nu a efectuat 4,

prin ce a înregistrat 44 % de suspendări din totalul curselor prevăzute în graficul de

circulație la ruta vizată; în perioada 1 octombrie 2016 – 31 octombrie 2016, din 8

plecări planificate nu a efectuat niciuna, prin ce a înregistrat 100 % de suspendări

din totalul curselor prevăzute în graficul de circulație la ruta vizată; în perioada 1

noiembrie 2016 – 30 noiembrie 2016, din 9 plecări planificate nu a efectuat

niciuna, prin ce a înregistrat 100 % de suspendări din totalul curselor prevăzute în

graficul de circulație la ruta vizată; în perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie

2016, din 5 plecări planificate nu a efectuat 2, prin ce a înregistrat 40 % de

suspendări din totalul curselor prevăzute în graficul de circulație la ruta vizată; în

perioada 1 februarie 2017 – 28 februarie 2017, din 4 plecări planificate nu a

efectuat 3, prin ce a înregistrat 75 % de suspendări din totalul curselor prevăzute în

graficul de circulație la ruta vizată; în perioada 1 martie 2017 – 31 martie 2017, din

4 plecări planificate nu a efectuat 3, prin ce a înregistrat 75 % de suspendări din

totalul curselor prevăzute în graficul de circulație la ruta vizată; în perioada 1

aprilie 2017 – 30 aprilie 2017, din 4 plecări planificate nu a efectuat 4, prin ce a

înregistrat 100 % de suspendări din totalul curselor prevăzute în graficul de

circulație la ruta vizată.

Petiționara a considerat că operatorul de transport rutier a comis abaterea

prevăzută în art.39 alin.(16) lit. a) Codul transporturilor rutiere, fapt care are ca

efect retragerea autorizației de transport rutier de persoane prin servicii regulate în

trafic interraional.

Autoritatea administrativă a specificat că prin interpelarea 08/4-1-3048 din 6

aprilie 2017, a solicitat de la SRL „Mono-S-Surugiu” explicații referitor la cauzele

admiterii suspendărilor la ruta menționată.

Prin răspunsul nr.18 din 15 aprilie 2017, operatorul de transport, a informat

Agenția despre presupusele motive care au dus la înregistrarea suspendărilor la

efectuarea rutei nominalizate, printre care sunt menționate următoarele: 1)

reparația drumului pe teritoriul Ucrainei, pe segmentul „Табаки-Сарата” 2)

condiții climaterice nefavorabile și 3) lipsa călătorilor, fără a prezenta probe în

vederea confirmării celor invocate în răspuns.

Petiționara a mai menționat că nu poate fi luat în considerație la admiterea

suspendărilor, motivul lipsei călătorilor, deoarece conform itinerarului rutei,

operatorul de transport are staționări pentru îmbarcarea călătorilor și în alte gări pe

teritoriul Republicii Moldova, si anume: în intervalul orei 09:40 - 09:45 în gara

Cimișlia; în intervalul orei 10:15 - 10:25 în gara Comrat; în intervalul orei 12:00 -

12:10 în gara Ceadîr-Lunga; în intervalul orei 12:45 - 13:00 în gara Taraclia.

2

A relatat că argumentele operatorului de transport referitor la admiterea

suspendărilor la ruta menționată, pe motivul lipsei călătorilor, sunt neîntemeiate și

lipsite de probe.

A mai menționat că este în imposibilitate de a anexa la cererea de chemare în

judecată autorizațiile, din motivul că acestea sunt acte permisive în sensul Legii

nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de

întreprinzător, fiind confecționate de tipografie într-un singur exemplar, cu număr

de strictă evidență și sunt eliberat operatorului de transport pentru desfășurarea

activității de transport.

Autoritatea administrativă ,,Agenția Națională Transport Auto” a solicitat,

obligarea prezentării autorizațiilor și retragerea de la SRL „Mono-S-Surugiu” a

autorizațiilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic

internațional nr.0301353, 0301354 și 0301355 din 12 iulie 2016, eliberate pentru

deservirea rutei Hîncești 09:00 – Moscova 11:00.

Prin hotărârea din 16 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Autoritatea administrativă

,,Agenția Națională Transport Auto” împotriva SRL ,,Mono-S-Surugiu” cu privire

la retragerea autorizațiilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate de

trafic internațional.

La 20 iunie 2017, Autoritatea administrativă ,,Agenția Națională Transport

Auto” a declarat apel nemotivat, iar la 1 noiembrie 2017 a depus cerere de apel

motivată împotriva hotărârii din 16 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central.

Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Autoritatea administrativă ,,Agenția Națională Transport Auto”,

a fost casată hotărârea din 16 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și

s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis cererea depusă Autoritatea

administrativă ,,Agenția Națională Transport Auto”, persoana interesată SRL

,,Mono-S-Surugiu” cu privire la retragerea autorizațiilor de transport rutier de

persoane prin servicii regulate de trafic internațional. S-a retras de la SRL ,,Mono-

S-Surugiu” a autorizațiilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate în

trafic internațional nr.0301353, 0301354 și 0301355 din 12 iulie 2016, eliberate

pentru deservirea rutei Hîncești 09:00 – Moscova 11:00.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 9 alin. (1)

lit.a), 10 alin. (1) lit.a) și 39 alin. (16) lit.a) și (19) din Codul transporturilor rutiere,

art.17 alin.(3) din Legea din 235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază

de reglementare a activității de întreprinzător, art.3432 alin. (2) Cod de procedură

civilă.

În aceiași ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a conchis că SRL „Mono-

S-Surugiu”, a comis abaterile în conformitate cu prevederile art.10 alin. (1) lit. a),

art.39 alin.(16) lit. a) și alin.(19) din Codul Transporturilor Rutiere, iar Agenția a

adoptat decizia nr. 29 din 22 mai 2017, privind retragerea de la operatorul de

transport SRL „Mono-S-Surugiu” a autorizațiilor de transport rutier prin servicii

regulate în trafic internațional nr.0301353, 0301354 și 0301355 din 12 iulie 2016,

eliberate pentru deservirea rutei Hîncești 09:00 – Moscova 11:00, în corespundere

cu prevederile cadrului normativ, or, SRL „Mono-S-Surugiu”, nu a efectuat lunar

3

cel puțin 10% din totalul curselor prevăzute în graficul de circulație în decurs de 3

luni consecutive.

Astfel, Colegiul a remarcat că concluzia primei instanței conform căreia,

Agenția nu a avertizat titularul de autorizații despre posibila sistare sau retragere a

licenței, nu poate fi reținută, or, Autoritatea administrativă „Agenția Națională

Transport Auto” nu a efectuat controlul de stat asupra activității de întreprinzător,

dar în limitele competenței sale a constatat abaterile de la norma legală, care

prevede retragerea autorizațiilor fără a impune anumite condiții de avertizare,

mediere, informare, acordarea termenului pentru lichidarea neajunsurilor. Mai

mult, motivele SRL „Mono-S-Surugiu” care au servit suspendarea cursei precum

„reparația drumului pe teritoriul Ucrainei, pe segmentul „Ta6aки-Capaтa”, condiții

climaterice nefavorabile și lipsa călătorilor”, nu și-au găsit confirmare.

La 21 mai 2018 SRL „Mono-S-Surugiu”, a declarat recurs împotriva deciziei

din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la adoptarea soluției nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

SRL „Mono-S-Surugiu” și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 432 alin.

(4) Cod de procedură civilă.

Societatea a relatat că concluziile instanței urmează să cuprindă toate

argumentele invocate de părți, să-și întemeieze motivele în legătură cu care unele

argumente au fost admise, iar celelalte respinse. Astfel, instanțele de judecată în

sensul art. 6 CEDO, urmează să indice cu suficientă claritate, motivele pe care se

întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor

sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

SRL „Mono-S-Surugiu” a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 februarie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 21 mai 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Mono-S-Surugiu” în raport

cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

4

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de declarat de SRL „Mono-S-

Surugiu”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Mono-S-Surugiu”.

5

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Mono-S-Surugiu”,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

6