2rh-182/18 — anularea ordinelor de permutare și de concediere, restabilirea la locul de muncă

2rh-182/18 — anularea ordinelor de permutare și de concediere, restabilirea la locul de muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rh-182/18

Instanța de fond: Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău – A. Spoială

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, A. Pahopol, A. Minciuna

Instanța de revizuire: CSJ– S. Filincova, G. Stratulat, M. Ghervas

ÎNCHEIERE

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire declarată de către Lidia Perhulova,

în cauza civilă la acțiunea Lidiei Perhulova împotriva Societății pe Acțiuni

„Nufărul” cu privire la anularea ordinelor de permutare și de concediere,

restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la

serviciu și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din data de 19 octombrie 2016 a Curții Supreme de

Justiție, prin care s-a considerat inadmisibil recursul,

constată:

La 13 ianuarie 2015 Lidia Perhulova s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Nufărul” ( în continuare SA „Nufărul”),

prin care a solicitat anularea ordinelor nr. 251 din 27 noiembrie 2013 privind

permutarea salariatului la un alt loc de muncă și nr. 03 din 20 ianuarie 2014 cu

privire la concedierea salariatului, restabilirea la locul de muncă, încasarea

salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral în

mărime de 10 000 lei.

Prin hotărârea din data de 13 mai 2015 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău

s-a respins ca tardivă acțiunea privind anularea ordinelor nr. 251 din 27 noiembrie

2013 cu privire la permutare și nr. 03 din 20 ianuarie 2014 cu privire la concediere

și ca neîntemeiată acțiunea privind încasarea prejudiciului moral. ( f.d. 86, vol. I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 29 iunie 2016 a respins ca

fiind neîntemeiat apelul declarat de Lidia Perhulova, a menținut hotărârea

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din data de 13 mai 2015. ( f.d. 47-49, vol.II)

1

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 22 iulie 2016 Lidia Perhulova a

declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu

remiterea cauzei la rejudecare. ( f.d. 55-58, vol. II)

În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a încălcat

normele de drept procedural, prin faptul că, în cadrul examinării cauzei în ordine

de apel a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Anatolie Minciuna și Anatolie

Pahopol pe motivul că ambii au participat anterior la examinarea dosarelor între

aceleași părți și același litigiu. Cererile de recuzare a judecătorilor Anatolie

Minciuna și Anatolie Pahopol au fost respinse, fiind examinate în lipsa sa, fără a fi

înștiințată despre data locul și ora examinării cererilor precum și a apelului ei.

Prin încheierea din data de 19 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a

considerat inadmisibil recursul declarat de către Lidia Perhulova. ( f.d. 78-81, vol.

II)

La 18 iulie 2018 Lidia Perhulova a depus cerere de revizuire asupra încheierii

Curții Supreme de Justiție din data de 19 octombrie 2016, prin care a solicitat

casarea încheierii instanței de recurs și a deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei la rejudecare la instanța de apel. ( f.d. 85-97, vol. II)

În motivarea cererii de revizuire a indicat dezacordul cu soluțiile pronunțate

de instanțele de judecată, invocând că decizia instanței de apel a fost luată de

judecători, care, în opinia acesteia cad sub incidența inadmisibilității de a participa

la examinarea cauzei date, ori au participat la examinarea unei cauze conexe, prin

urmare aceștia urmau să se abțină de la examinarea cauzei.

În susținerea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449, lit. b) al

Codului de procedură civilă, prezentând drept probă încheierea din data de 08 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă într-o altă cauză conexă la acțiunea Lidiei

Perhulova împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul

judecătoresc Victoria Prutean și SA „Nufărul” cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea

prejudiciului moral, prin care s-a admis cererea de recuzare înaintată de către Lidia

Perhulova judecătorului Curții de Apel Chișinău Anatol Pahopol.

La data de 21 august 2018 SA „Nufărul” a depus referință la cererea de

revizuire depusă de Lidia Perhulova, prin care a solicitat respingerea cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă, indicând că revizuenta nu a indicat nici un temei

prevăzut la art. 449 al Codului de procedură civilă, prin urmare, nu poate fi admisă

redeschiderea procedurii de examinare a cauzei. (f.d.123-128, vol.)

Prin prisma prevederilor art. 451, alin. (1) în coroborare cu art. 447, lit. a) ale

Codului de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de către părți și

alți participanți la proces, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate

la art. 449 al Codului de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Completul Colegiului menționează că temeiurile declarării revizuirii sunt

expres prevăzute în art. 449 al Codului de procedură civilă, care poartă un caracter

exhaustiv.

Verificând argumentele revizuentei, examinând materialele cauzei în raport

cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 al Codului de procedură civilă

2

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ consideră, că

cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din considerentele ce

preced.

În conformitate cu art. 449, lit. b) al Codului de procedură civilă revizuirea se

declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Lidia Perhulorva în cererea de revizuire a indicat dezacordul cu soluțiile

pronunțate de instanțele de judecată, prezentând drept probă încheierea din data de

08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de recuzare

înaintată de către Lidia Perhulova judecătorului Curții de Apel Chișinău Anatol

Pahopol de la judecarea în ordine de apel a cauzei civile la acțiunea Lidiei

Perhulova împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul

judecătoresc Victoria Prutean și SA „Nufărul” cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea

prejudiciului moral, indicând că această probă trebuie să influențeze esențial și de

natura de a schimba soluția dată.

Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de

atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale

unui proces echitabil.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al

hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea

unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și

o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existența a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare

(Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02,

Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude

posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare

referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o

nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control

judiciar deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună

diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică

redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun

3

în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața instanțelor

a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului

siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului

preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea acestora în

materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește termenul în

care pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul

la acțiune.

Completul Colegiului menționează că legislația procesuală reglementează

mecanisme ce acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile

în cazul în care urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

În special, revizuirea fiind o cale de retractare, și nu de reformare a hotărârii,

în cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc

redeschiderea procesului.

Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat,

astfel încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul

unui nou proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți.

Totodată, Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a

căilor de atac extraordinare constă în găsirea unor „ipoteze de mijloc”, care să

împace ambele cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de

altă parte, necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate.

Așadar, este necesară identificarea unor ipoteze mediane care să asigure

respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor

juridice.

Completul Colegiului menționează că revizuenta a invocat temei de revizuire

prevederile art. 449, lit. b) al Codului de procedură civilă și anume că au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii și în sprijinul acestui temei a prezentat copia încheierii din data

de 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de recuzare

înaintată de către Lidia Perhulova judecătorului Curții de Apel Chișinău Anatol

Pahopol, insistând că prin această încheiere se confirma că judecătorul Anatol

Pahopol nu a putut participa la examinarea prezentei cauze civile în ordine de apel,

fiind în incompatibilitate, ori acesta anterior a examinat o cauză între aceleiași părți

având același obiect.

Completul Colegiului menționează că circumstanțele invocate în sprijinul

cererii de revizuire trebuie să fie probate, însă probele pe care se confirmă vor fi

noi în raport atât cu instanța de judecată care a examinat și soluționat cauza cât și

cu ceilalți participanți la proces, vor corespunde prevederilor legale de dobândire.

Prin urmare, pentru a invoca prevederile art. 449, lit. b) al Codului de

procedură civilă urmează de respectat faptul că descoperirea circumstanțelor noi,

nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute anterior revizuentei, însă au

existat la momentul examinării și soluționării cauzei civile, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, să aibă importanță esențială pentru

justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei

instanței de judecată.

4

Instanța de revizuire precizează că hotărârea atacată prin intermediul

revizuirii nu poate fi criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data

pronunțării acestei hotărâri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de

instanță, însă care existau la data pronunțării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a

unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății

finalizate cu pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru a admite

cererea de revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele

date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin

prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială

pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

La caz, Lidia Perhulova în susținerea cererii de revizuire a indicat și faptul că

decizia instanței de apel a fost luată de judecătorul Anatolie Pahopol, care în opinia

acesteia cade sub incidență inadmisibilității de a participa la examinarea cauzei

date, prin urmare acesta urma să se abțină de la examinarea cauzei.

Aici, instanța de revizuire menționează că temeiul invocat de către revizuentă

privind incompatibilitatea judecătorului Anatol Pahopol a fost examinat și reținut

ca fiind neîntemeiat, fapt confirmat prin încheierea din data de 29 iunie 2016 a

Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de

recuzare a judecătorului sus- menționat. ( f.d.41-43, vol. II)

Cu referire la încheierea din data de 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

emisă într-o altă cauză distinctă, prin care s-a admis cererea de recuzare înaintată

de către Lidia Perhulova judecătorului Curții de Apel Chișinău Anatol Pahopol de

la examinarea cauzei civile la acțiunea Lidiei Perhulova împotriva Ministerului

Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Victoria Prutean și SA

„Nufărul” cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral, prezentată de

către Lidia Perhulova drept probă în susținerea cererii de revizuire, completul

Colegiului nu o poate reține, ori acesta a fost emisă într-o altă cauză, la data de 08

mai 2018 și în circumstanțe absolut distincte de acele existente în prezenta speță.

Prin urmare, copia încheierii prezentate de către revizuentă drept probă ce ar

confirma circumstanța nouă descoperită, nu poate fi reținută de instanța de

revizuire, ori ea nu este relevantă prezentei spețe.

Instanța amintește revizuentei că revizuirea hotărârii judecătorești rămasă

irevocabilă este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente care sunt esențiale pentru litigiul examinat și de

natură să influențeze soluția adoptată, redeschiderea examinării cauzei fără

existența unui temei legal contravine principiului securității raporturilor juridice

garantat de art. 6 & 1 CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele

invocate de către Lidia Perhulova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

449 al Codului de procedură civilă completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

5

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, lit. b), art. 453, lit. a) ale Codului

de procedură civilă completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lidia

Perhulova.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6