2r-570/18 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

2r-570/18 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2r-570/18

prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (Valentina Suruceanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Lidia Bulgac, Silvia Gîrbu, Grigore Dașchevici)

DECIZIE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Petru Codreanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea

cu răspundere limitată „Proparc Grup” împotriva lui Petru Codreanu cu privire la

încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea lui Petru Codreanu cu privire la repunerea în termen a apelului și s-a

restituit cererea de apel depusă de Petru Codreanu împotriva hotărârii din 13 iunie

2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, din motiv că a fost depusă în afara

termenului legal,

constată:

La 08 aprilie 2017, societatea cu răspundere limitată „Proparc Grup”

(denumirea prescurtată SRL „Proparc Grup”) a depus, prin intermediul poștei,

cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Codreanu cu privire la încasarea

datoriei în cuantum de 739,66 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată în

cuantum de 467,25 de lei.

Prin hotărârea din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

acțiunea depusă de SRL „Proparc Grup” a fost admisă parțial și s-a încasat de la

Petru Codreanu în beneficiul SRL „Proparc Grup” suma de 500 de euro cu titlu de

datorie, suma de 139,66 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 467 de

lei cu titlu de compensare a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată (f.d. 44,

La 04 ianuarie 2018, Petru Codreanu a declarat apel împotriva hotărârii din 13

iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, solicitând inter alia repunerea în

termen a cererii de apel (f.d. 47).

Prin încheierea din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea lui Petru Codreanu cu privire la repunerea în termen a

cererii de apel și s-a restituit cererea de apel depusă de Petru Codreanu împotriva

hotărârii din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, din motiv că a

fost depusă în afara termenului legal (f.d. 57, 58-60).

1

La 14 iunie 2018, Petru Codreanu a declarat recurs împotriva încheierii din 29

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 64-66).

În motivarea recursului a indicat că, la soluționarea chestiunii cu privire la

repunerea în termen a cererii de apel, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că

examinarea cauzei în prima instanță a avut loc în absența sa și că despre existența

hotărârii din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, a aflat de la

executorul judecătoresc care a intentat procedura de executare silită.

Recurentul a relevat că instanța de apel a ignorat argumentele sale precum că

avizele de recepție a corespondenței, anexate la materialele cauzei, sunt semnate

de către o persoană neidentificată și nu de către Petru Codreanu ori membrii

familiei acestuia.

Petru Codreanu a solicitat repunerea în termenul procedural de declarare a

recursului, admiterea recursului și casarea integrală a încheierii din 29 martie 2018

a Curții de Apel Chișinău, cu soluționarea prin decizie a problemei.

În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în

interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilit

momentul când a fost comunicată lui Petru Codreanu încheierea din 29 martie 2018

a Curții de Apel Chișinău, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când

începe să curgă termenul de exercitare a dreptului de a ataca încheierea

judecătorească.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, cu menținerea încheierii din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

din motivele ce succed.

Articolul 426 din Codul de procedură civilă consemnează la alin. (3) că,

recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din

3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că, la 08 aprilie 2017, societatea cu răspundere

limitată „Proparc Grup” (denumirea prescurtată SRL „Proparc Grup”) a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Codreanu cu privire la încasarea

datoriei în cuantum de 739,66 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată în

cuantum de 467,25 de lei (f.d. 3-4, 17).

Prin hotărârea din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

acțiunea depusă de SRL „Proparc Grup” a fost admisă parțial și s-a încasat de la

Petru Codreanu în beneficiul SRL „Proparc Grup” suma de 500 de euro cu titlu de

datorie, suma de 139,66 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 467 de

lei cu titlu de compensare a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată (f.d. 44,

La 04 ianuarie 2018, Petru Codreanu a declarat apel împotriva hotărârii din 13

iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, solicitând inter alia repunerea în

2

termen a cererii de apel (f.d. 47).

Prin încheierea din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea lui Petru Codreanu cu privire la repunerea în termen a

cererii de apel și s-a restituit cererea de apel depusă de Petru Codreanu împotriva

hotărârii din 13 iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, din motiv că a

fost depusă în afara termenului legal (f.d. 57, 58-60).

Verificând legalitatea încheierii din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău

prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge

la concluzia că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural

pertinente speței.

În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul taxează că, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau

de judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În acest sens, dispozițiile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă evocă

faptul că, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua

imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de

procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul

lui.

Colegiul reține că, în condițiile speței, hotărârea primei instanțe a fost

pronunțată public la 13 iunie 2017, fapt confirmat inclusiv și prin procesul-verbal al

ședinței de judecată (f.d. 36-37 recto-verso, 38).

Respectiv, prin prisma art. 111 alin. (3) coroborat cu dispozițiile art. 362

alin.(1) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură de 30 de zile instituit

de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca hotărârea judecătorească în

ordine de apel, a început să curgă din ziua imediat următoare datei emiterii și

pronunțării hotărârii judecătorești, adică de la 14 iunie 2017, data limită de depunere

a cererii de apel fiind ziua de 13 iulie 2017, ora 24.00, acesta fiind termen de

decădere din dreptul procesual.

La capitolul dat, Colegiul remarcă faptul că, pe parcursul examinării cauzei,

prima instanță a solicitat întreprinderii de stat „Centrul Resurselor Informaționale

de Stat „Registru” furnizarea informației cu privire la adresa de domiciliu a lui

Petru Codreanu (f.d. 19). Astfel, conform notei-informative nr. 02/212938 a

Departamentului acte de identitate din cadrul ÎS „CRIS „Registru”, recurentul

Petru Codreanu este înregistrat la domiciliu în Republica Moldova pe adresa:

s.Sofia, r-nul Hîncești (f.d. 23).

Mai mult decât atât, conform notei-informative emisă de viceprimarul

comunei Cărpineni, r-nul Hîncești, la 15 mai 2017 cu numărul de ieșire 224, Petru

Codreanu nu locuiește în com. Cărpineni, r-nul Hîncești, și este stabilit cu

domiciliul în s. Sofia, r-nul Hîncești (f.d. 26, 33).

În conformitate cu art. 102 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură.

La caz, din conținutul avizului de recepție DS3400046892AS (f.d. 27)

Colegiul constată că, la 26 mai 2017, Pentru Codreanu a recepționat citația

3

expediată de instanța de judecată la locul de domiciliu al acestuia, s. Sofia, r-nul

Hîncești.

Mai mult decât atât, conform avizului de recepție DS3400047816AS (f.d. 32),

la 27 mai 2017, de către o persoană numele căruia nu poate fi deslușit („Simionel”,

„Simionul” sau „Simion”) a fost recepționată citația expediată de instanța de

judecată în adresa lui Petru Codreanu pe str. Livezilor, 1, s. Cărpineni, r-nul

Hîncești. În acest sens urmează a fi remarcat faptul că, prin prisma art. 105 alin.(6)

din Codul de procedură civilă (în redacția legii la momentul efectuării acțiunii

procedurale), dacă nu îl va găsi pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă,

persoana împuternicită să înmâneze citația sau înștiințarea o va înmâna unuia dintre

membrii adulți ai familiei care locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat

acordul să o primească, iar în lipsa acestora, o va remite organizației de exploatare a

locuințelor, primăriei satului (comunei) ori administrației de la locul lui de muncă.

Persoana care a primit citația sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele și

raporturile sale de rudenie cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată să

o înmâneze destinatarului cât mai curând posibil.

Astfel, prin prisma art. 105 alin. (6) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs conchide că persoana căreia i-a fost înmânată citația destinată lui Petru

Codreanu, expediată pe adresa str. Livezilor, 1, s. Cărpineni, r-nul Hîncești, avea

obligația pozitivă de a o înmâna acestuia cât mai curând posibil sau cel puțin să-l

înștiințeze, prin orice mijloc de comunicare posibil, despre acest fapt și după caz să-i

comunice conținutul corespondenței.

Coroborând circumstanțele relevate supra, instanța de recurs constată că

prima instanță și-a executat obligația instituită la art. 100 și art. 102 din Codul de

procedură civilă de a comunica pârâtului cererea de chemare în judecată și actele

de procedură, precum și de a-l înștiința prin citație despre locul, data și ora ședinței

de judecată și de efectuarea actelor de procedură.

Însă, analizând procesul-verbal al ședinței de judecată în prima instanță, se

denotă faptul că deși a fost legal înștiințat despre data, ora și locul examinării

cauzei, pârâtul Petru Codreanu nu s-a prezentat nici la o ședință de judecată, nu a

înștiințat instanța de judecată despre motivul neprezentării sale și nu a solicitat

amânarea acestora (f.d. 36-37 recto-verso).

Respectiv, în condițiile speței sunt aplicabile și dispozițiile art. 102 alin. (41)

din Codul de procedură civilă, care statuează că participanții la proces înștiințați în

mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură

la o dată ulterioară.

Corelând circumstanțele relevate, Colegiul ajunge la concluzia că

circumstanțele invocate de Petru Codreanu nu pot servi drept temei plauzibil de

repunere în termenul procedural de demarare a căii de atac în ordine de apel. Or, în

conformitate cu prevederile art. 362 alin.(3) din Codul de procedură civilă,

repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art. 116.

Totodată, art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă consemnează că

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Astfel, având în vedere că Petru Codreanu a fost legal înștiințat despre data, ora

și locul petrecerii ședințelor de judecată și neîntemeiat nu s-a prezentat la acestea,

nu a comunicat instanței motivul imposibilității prezentării sale în ședințele de

4

judecată și nu a solicitat amânarea examinării cauzei, Colegiul apreciază că acesta

neîntemeiat a omis termenul legal de declarare a apelului. Or, recurentul trebuia să

dea dovadă de diligență și un rol activ față de cauza civilă în care este implicată și

despre existența căreia a fost înștiințat în mod legal de către instanța de judecată.

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă,

în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile

apelanților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de

a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură

civilă în vederea exonerării apelantului de sancțiunile procedurale din motivul

înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

Respectiv, în sensul autentic al normei art. 362 alin. (3) și art. 116 alin. (1) și

(3), repunerea în termenul procedural poate fi efectuată doar în baza unor temeiuri

viabile și întemeiate. Caracterul temeiniciei motivelor de omitere a termenului

procedural reprezintă o condiție sine qua non pentru repunerea acestuia. Prin

urmare, obligația probării existenței circumstanțelor, care au făcut imposibilă

efectuarea de către persoană a anumitor acțiuni procesuale în termenul stabilit, este

pusă în sarcina justițiabilului ce solicită repunerea în termenul omis.

În condițiile speței, Colegiul însă apreciază ca fiind neviabil motivul invocat

de recurentul Petru Codreanu întru repunerea în termenul procedural de declarare a

apelului. Or, acesta fiind legal înștiințat despre data, ora și locul examinării cauzei

trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta

și etapa procedurală la care se află aceasta.

Ba mai mult decât atât, Colegiul subliniază că pe portalul unic al instanțelor de

judecată [http://www.instante.justice.md] se publică informația cu privire la toate

cererile de chemare în judecată, agenda ședințelor de judecată, rezultatul ședințelor

de judecată, se publică hotărârile instanțelor judecătorești și alte informații relevante

pentru justițiabili. Portalul unic al instanțelor de judecată reprezentând un punct unic

de acces la informația despre activitatea tuturor instanțelor de judecată, având ca

scop susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru asigurarea

comunicării între justițiabili și instanțele de judecată.

Prin urmare, aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii, instanța de recurs conchide că întru repunerea în termen a

cererii, Petru Codreanu nu poate invoca necitarea sau necomunicarea hotărârii

judecătorești, deoarece în sensul art. 362 alin. (1) coroborat cu dispozițiile art. 111

din Codul de procedură civilă termenul de exercitare a căii de atac în ordine de apel

începe să curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice emiterii și

pronunțării hotărârii judecătorești și nicidecum nu depinde de momentul

comunicării actului judecătoresc de dispoziție sau neparticipării la judecarea cauzei.

La fel, speței îi este imperioasă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce

trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste

reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri

importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru

acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu

care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea

5

produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente

consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar

mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza

Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Curtea Europenă a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs

Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de

atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă

îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate, și expuse

supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că la

depunerea cererii de repunere în termenul procedural de depunere a cererii de apel,

Petru Codreanu nu a prezentat probe concludente și verosimile care ar dovedi

imposibilitatea sa de a îndeplini actul procedural în interiorul termenului legal

instituit de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 29

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de

drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Petru Codreanu împotriva încheierii din 29

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține încheierea din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău adoptată în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu

răspundere limitată „Proparc Grup” împotriva lui Petru Codreanu cu privire la

încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

6