2r-721/18 — incetarea proprietatii comune pe cote-parti prin divizare a proprietatii imobiliare

dosarul nr. 2r-721/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central ( judecător Maria Țurcan )

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău - (judecători Ana Panov, V. Cotorobai, Marina Anton)

D E C I Z I E

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând recursul declarat de Andrei Gore, reprezentat de avocatul Leonid

Popescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gore împotriva

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, Boris Vremea, Anatolie Vremea, Sergiu Apostu,

Dora Apostu privind încetarea proprietății comune pe cote-părți prin divizare a

proprietății imobiliare,

împotriva încheierii din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Andrei Gore,

c o n s t a t ă:

La 03 noiembrie 2011, Andrei Gore a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, Boris Vremea, Anatolie Vremea,

Sergiu Apostu, Dora Apostu privind încetarea proprietății comune pe cote-părți prin

divizare a proprietății imobiliare (f.d. 5-6, vol. I).

Prin hotărârea din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,

acțiunea înaiantată de Andrei Gore a fost respinsă ca nefondată (f.d. 76, 86-92, vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, reprezentantul apelantului Andrei

Gore, avocatul Leonid Popescu, la 19 ianuarie 2018, a depus cerere de apel nemotivată,

prin care a solicitat casarea hotărârii din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d.

85, vol.II).

Prin încheierea din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererii de apel depuse

de reprezentantul apelantului Andrei Gore, avocatul Leonid Popescu împotriva hotărârii

din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central nu s-a dat curs (f.d. 97-

99, vol. II). Colegiul civil a constatat că cererea de apel nu corespunde rigorilor legale,

și anume aceasta nu conține motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul,

cât și actele suplimentare care să identifice valoarea acțiunii.

1

De către instanța de apel s-a acordat apelantului un termen de 7 zile pentru

prezentarea cererii de apel întocmită în conformitate cu exigențele legislației procesual-

civile și actelor suplimentare care să identifice valoarea acțiunii. Concomitent, Colegiul

civil a explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea

de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită.

La data de 24 mai 2018, avocatul Leonid Popescu, din numele și interesele

apelantului Andrei Gore a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 20

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central și acte care confirmă valoarea

estimativă a bunului imobil (f.d. 102-110, vol. II).

Prin încheierea din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel depusă

de Andrei Gore, reprezentat de avocatul Leonid Popescu a fost restituită, în legătură cu

faptul că apelantul nu s-a conformat indicațiilor instanței, expuse prin încheierea de a nu

da curs din 08 mai 2018 (f.d. 118-122, vol. II).

La 15 iunie 2017, avocatul Leonid Popescu, din numele și interesele recurentului

Andrei Gorea, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 31 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a acesteia cu dispunerea repunerii pe rol a

apelului declarat de Andrei Gore, prin intermediul avocatului Leonid Popescu (f.d. 128-

130, vol. II)

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Având în vedere că, instanța de apel a expediat copia încheierii recurate, în adresa

participanților la proces, la data de 13 iunie 2018 (f.d. 123, vol.II), Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul declarat a fost depus în termen.

Potrivit art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ consideră recursul neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să mențină

încheierea.

Articolul 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă prevede că, în cererea

de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de

2

apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură

civilă

În speță, se constată că, prin încheierea din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

nu s-a dat curs cererii de apel depusă de avocatul Leonid Popescu, din numele și interesele

recurentului Andrei Gorea și s-a acordat un termen de 7 zile, din momentul recepționării

acesteia, pentru prezentarea apelului motivat, cu indicarea temeiurilor de fapt și de drept

pe care își întemeiază apelul și actelor suplimentare în temeiul cărora urmează să fie

identificată valoarea acțiunii.

Din materialele cauzei civile și anume, din recipisa anexată la f.d. 101, vol. II,

rezultă că, la data de 16 mai 2018, ora 12.00, avocatul Leonid Popescu, a făcut cunoștință

cu materialele dosarului judiciar și respectiv cu încheierea din 08 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel și acordat termen de înlăturarea a

neajunsurilor.

Astfel, prin prisma art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de 7

zile acordat apelantului Andrei Gore, pentru lichidarea neajunsurilor la depunerea cererii

de apel, a început să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice comunicării

încheierii instanței de apel și anume din 17 mai 2018 și a expirat la ora 24.00 a ultimei

zile din termen, adică că la 23 mai 2018.

În acest sens, se constată că cunoașterea, de către reprezentantul apelantului,

avocatul Leonid Popescu, a conținutului încheierii de a nu da curs apelului și a datei-

limită pentru înlăturarea neajunsurilor, respectiv a devenit opozabilă și apelantului Andrei

Gore, care urma să dea dovadă de diligența corespunzătoare în vederea susținerii poziției

sale în proces, întru evitarea restituirii cererii de apel.

În susținerea poziției, Colegiul menționează că în baza art. 56 din Codul de

procedură civilă, participanții la proces sunt în drept să ia cunoștință de materialele

dosarului, să facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să

participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor,

experților și specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații

orale și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în

dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și

considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate

drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. Participanții la proces

sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În conformitate cu alin. (4) art. 75 Cod de procedură civilă, actele procedurale

efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana

reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului

este echivalentă culpei părții.

Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile procedurale

sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire

3

defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept

procedural.

Potrivit art. 16 al Codului de procedură civilă, hotărârile, încheierile, ordonanțele

și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile,

alte adresări legale ale instanței judecătorești, sunt obligatorii pentru toate autoritățile

publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se

execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Neexecutarea nemotivată a

actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale,

precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul

cod și în alte legi.

Colegiul relevă că actul judecătoresc de procedură implică cert obligația pozitivă a

apelantului de a prezenta apelul motivat, iar nerealizarea acestei sarcini procedurale,

precum și caracterul irevocabil al actului procedural prin care nu s-a dat curs cererii de

apel, stabilit prin neatacarea acestuia, instituie prezumția recunoașterii legalității acestui

act procedural și, în consecință, obligația de a se conforma cerințelor instanței de apel,

denotă întrunirea în speță a temeiurilor legale pentru restituirea cererii de apel.

Articolul 6 §1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul

să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

În acest context, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal

nu se conciliază cu art. 6 §1 al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop

legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat.

Potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov c. Moldovei, hotărârea din 07 iunie 2007),

restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi compatibilă cu art. 6 din

Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu există o legătură proporțională

dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit. Cu toate acestea, „dreptul la un

tribunal” nu este absolut și poate fi limitat, în timp ce, prin însăși natura sa reclamă

reglementare din partea statului, care urmează a alege mijloacele pe care le va folosi în

acest scop. Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CEDO la speță,

Colegiul remarcă ca fiind indubitabilă obligația apelantului de a înlătura în termenul

stabilit neajunsurile depistate de instanța de apel, această obligație fiind stabilită de Lege

și urmărind scopul unei bune administrări a justiției în R. Moldova.

Cu referire la argumentul reprezentantului recurentului, precum că acesta a

înlăturat neajunsurile în termen, prin depunerea cererii de apel motivate la data de 24 mai

2018, în condițiile în care i s-a comunicat conținutul încheierii prin care nu s-a dat curs

cererii de apel la data de 21 mai 2018, urmează a fi apreciat critic și respins ca neîntemeiat,

or, după cum s-a constatat supra, la materialele cauzei există dovada că reprezentantul

apelantului a făcut cunoștință cu materialele dosarului și încheierea prin care nu s-a dat

curs cererii de apel la data de 16 mai 2018, și respectiv, urma în termen de 7 zile să se

conformeze indicațiilor instanței de apel.

4

Mai mult, principiul disponibilității participanților la proces de a se folosi cu bună-

credință de drepturile procedurale, este afectat în cauză, în condițiile în care, pe parcursul

unei perioade îndelungate de la recepționarea hotărârii motivate, apelantul cunoscând

despre obligativitatea prezentării apelului motivat, obligație ce aparține acestuia potrivit

legii procedurale și în lipsa intervenției instanței de apel, nu a întreprins măsurile de

rigoare în vederea înlăturării omisiunilor.

Luând în considerare cele indicate mai sus, Colegiul ajunge la concluzia că cererea

de recurs împotriva încheierii din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi

respinsă cu menținerea încheierii recurate.

Din considerentele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) al Codului de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Andrei Gore, reprezentat de avocatul Leonid

Popescu.

Se menține încheierea din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gore împotriva Oficiului Cadastral

Teritorial Chișinău, Boris Vremea, Anatolie Vremea, Sergiu Apostu, Dora Apostu privind

încetarea proprietății comune pe cote-părți prin divizare a proprietății imobiliare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

5