3ra-1227/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1227/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1227/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: M. Murguleț)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
Î N C H E I E R E
12 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecător Ion Druță
judecătorii Iulia Sîrcu
Dumitru Mardari
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către
Întreprinderea Individuală „Ilmi-Gîndea”, reprezentată de avocatul Andrei
Crasnostan,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea
Individuală „Ilmi-Gîndea” împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Drumurilor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni
„Mașrut” cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins cererea de apel declarată de Întreprinderea Individuală „Ilmi-Gîndea” și
s-a menținut hotărârea din 20 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani,
c o n s t a t ă:
La 04 decembrie 2015, Î.I. „Ilmi-Gîndea”, reprezentată de avocatul Andrei
Crasnostan, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, intervenient
accesoriu SA „Mașrut”, cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la începutul lunii septembrie
2015, a observat că au apărut mijloace de transport, care deservesc călători pe ruta
Chișinău - Scoreni, prin șos. Balcani și încalcă intervalele de timp, stabilite de lege,
față de rutele Chișinău - Malcoci, pe care le deservește.
A subliniat că la 07 septembrie 2015, s-a adresat către Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor cu o cerere prin care a solicitat să fie
informată de către cine, de cînd și în baza căror acte a început a fi deservită ruta
Chișinău - Scoreni, prin șos. Balcani.
Astfel, prin scrisoarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor
nr.02/5-1272 din 23 septembrie 2015, a fost informată și a constatat că au fost
deschise și atribuite spre deservire SA „Mașrut” unele curse noi în direcția
Chișinău - Scoreni, prin șos. Balcani, care afectează interesele Î.I. „Ilmi-Gîndea” la
deservirea altor rute în aceiași direcție.
1
A relatat că nu este de acord cu deschiderea acestor rute și consideră că ordinul
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor nr.192 din 31 decembrie
2014, este emis cu încălcarea prevederilor legii, și anume prevederile pct. 35 alin. 2
din Regulamentul transportatorilor auto de călători și bagaje, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Nr.854 din 28 iulie 2006, în partea ce ține de respectarea
intervalului de 15 min., care urmează să fie respectat între rutele suburbane.
Din aceste considerente, în scopul creării condițiilor eficiente de activitate pe
rutele Chișinău - Malcoci și pentru readucerea situației create în limitele legii, în
conformitate cu art.14 din Legea contenciosului administrativ Nr.793 din 10
februarie 2000, la data de 16 octombrie 2015, a depus o cerere prealabilă către
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, prin care a solicitat
anularea ordinului Nr.192 din 31 decembrie 2014, în partea deschiderii curselor
Chișinău 08.15 - Scoreni 05.45, Chișinău 10.00 - Scoreni 07.00, Chișinău 16.15 -
Scoreni 12.30, Chișinău 13.30 - Scoreni 10.00, atribuite spre deservire de SA
„Mașrut”.
A mai notat că în mod inexplicabil și neargumentat Ministerul Transporturilor
și Infrastructurii Drumurilor, prin răspunsul Nr.02/3-1490 din 05 noiembrie 2015, a
respins cererea ca fiind tardivă.
În acest mod, a indicat că a fost nevoită de a se adresa cu prezenta cerere în
instanța de judecată cu solicitarea de anulare a actului administrativ sus indicat, dat
fiind faptul că se încalcă prevederile p. 35 din Regulamentul transportatorilor auto
de călători și bagaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr.854 din 28 iulie 2006,
în care se menționează că - organizarea rutelor regulate noi în unitatea
administrativ-teritorială de nivelul al doilea, modificarea sau închiderea celor
existente se efectuează de către autoritățile administrației publice locale de nivelul
al doilea. Autoritățile administrației publice locale, în termen de 10 zile,
informează organul de specialitate al administrației publice centrale despre
modificările efectuate în rețeaua de rute. La transportul în unitatea administrativ-
teritorială de nivelul al doilea intervalul dintre rute (curse) trebuie să fie de cel
puțin 15 minute. Organizarea rutelor suburbane regulate noi, modificarea sau
închiderea celor existente se efectuează de către organul de specialitate al
administrației publice centrale. La transportul suburban intervalul dintre rute
(curse) trebuie să fie de cel puțin 15 minute. Dreptul prioritar de deservire a rutelor
regulate suburbane (în unitatea administrativ - teritorială de nivelul al doilea) se
acordă agenților transportatori care sunt înregistrați ca subiecți ai antreprenorialului
în punctul inițial sau cel final al rutei și care au în dotare mai multe unități de
transport proprii.
Astfel, a considerat că atribuirea curselor noi SA „Mașrut” afectează cursele
deservite de Î.I. „Ilmi-Gîndea”, în aceeași direcție cu traseu comun de aproximativ
80%, după cum urmează: ruta Chișinău 08.15 - Scoreni 05.45 deservită de SA
„Mașrut”, afectează ruta Chișinău 08.30 - Malcoci 05.56, deservită de Î.I. „Ilmi-
Gîndea” prima pornind din localitatea Malcoci la 06.02; ruta Chișinău 08.15 -
Scoreni 05.45 deservită de SA „Mașrut” afectează ruta Chișinău 07.15-Malcoci
06.15, deservită de Î.I. „Ilmi-Gîndea”, prima pornind din localitatea Malcoci la
06.02; ruta Chișinău 10.00 - Scoreni 07.00 deservită de SA „Mașrut”, afectează
ruta Chișinău 09.50-Malcoci 11.35, deservită de Î.I. „Ilmi-Gîndea” chiar la pornire
din mun. Chișinău; ruta Chișinău 16.15 - Scoreni 12.30 deservită de SA „Mașrut”,
2
afectează ruta Chișinău 16.25-Malcoci 18.25, deservită de Î.I. „Ilmi-Gîndea” chiar
la pornire din mun. Chișinău; ruta Chișinău 13.30 - Scoreni 10.00 deservită de SA
„Mașrut”, afectează ruta Chișinău 06.45-Malcoci 10.30, deservită de Î.I. „Ilmi-
Gîndea”, prima pornind din localitatea Malcoci la 10.16 .
A mai relatat că datorită scăderii fluxului de călători în direcția de transport
deservită, suportă zilnic pierderi materiale, ca urmare a deschiderii ilegale a
rutelor prin ordinul Nr.192 din 31 decembrie 2014 și atribuite spre deservire de SA
„Mașrut”.
Reclamanta a solicitat anularea ordinului Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor nr. 192 din 31 decembrie 2014, în partea deschiderii
curselor Chișinău 08.15 - Scoreni 05.45, Chișinău 10.00 - Scoreni 07.00, Chișinău
16.15 - Scoreni 12.30, Chișinău 13.30 - Scoreni 10.00, atribuite spre deservire SA
„Mașrut”.
Prin hotărârea din 20 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
acțiunea depusă de Î.I. „Ilmi-Gîndea” împotriva Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu SA
„Mașrut” cu privire la contestarea actului administrativ a fost respinsă ca tardivă.
Prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Î.I. „Ilmi-Gîndea” și s-a menținut hotărârea din 20 ianuarie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
La 20 iulie 2018 Î.I. „Ilmi-Gîndea”, reprezentată de avocatul Andrei
Crasnostan, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de
Apel Chișinău.
În motivarea recursului, reiterând poziția expusă în fața instanțelor ierarhic
inferioare, recurenta a indicat că instanțele judecătorești au interpretat în mod
eronat legea, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum și au apreciat
arbitrar probele, astfel, nu au dezbătut și apreciat în modul corespunzător, toate
argumentele invocate de către reclamant/apelant, dar în mod inexplicabil s-au
redus doar la poziția ce privește tardivitatea depunerii cererii prealabile.
Recurenta a solicitat casarea deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel
Chișinău și a hotărârii din 20 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii depuse
de Î.I. „Ilmi-Gîndea”.
La data de 11 septembrie 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii (după
reorganizarea ministerelor, prin Hotărârea Guvernului nr. 690 din 30 august 2017,
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova
devine Ministerul Economiei și Infrastructurii) a depus referință la cererea de
recurs depusă de Î.I. „Ilmi-Gîndea”, prin care a solicitat declararea recursului ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 decembrie 2017,
dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.
Astfel, recursul, declarat la 20 iulie 2018, este în termen.
În acest sens CtEDO a admis faptul că instituirea unor termene pentru sesizarea
instanței este o cale de realizarea a unei bune administrări a justiției, cu condiția ca
3
impunerea acestora să nu lezeze dreptul de acces la justiție în substanța sa. De
aceea, Curtea a constatat că impunerea unui termen de recurs care să curgă de la
data pronunțării hotărârii, pe care părțile nu o cunosc întotdeauna, și de la data
depunerii hotărârii la grefa instanței care a pronunțat-o este dovada unui formalism
excesiv care a condus la anularea, în substanță, a posibilității reclamantului de a
sesiza o instanță.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar
alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3)
constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea
au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Î.I. „Ilmi-Gîndea”,
reprezentată de avocatul Andrei Crasnostan, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un
temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se
axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului
judecătoresc recurat.
Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,
coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4)
CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect
procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.
130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă
a regulilor de apreciere a probelor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
4
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea
unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât
condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul
de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de
administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO
(hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Î.I. „Ilmi-Gîndea”, reprezentată de avocatul Andrei
Crasnostan, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Î.I. „Ilmi-Gîndea”, reprezentată de avocatul Andrei
Crasnostan, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecător Ion Druță
judecătorii Iulia Sîrcu
Dumitru Mardari
5