2ra-1205/18 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravenţională
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1205/18 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1205/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: O. Cernei)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cotruță, I. Țurcan, M. Guzun)
ÎNCHEIERE
05 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de Maria Bordeinaia,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Bordeinaia
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea
prejudiciului material și moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere
contravențională,
împotriva deciziei din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Maria Bordeinaia și menținută hotărârea din 13 martie
2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
c o n s t a t ă :
La 11 ianuarie 2017, Maria Bordeinaia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 18 mai 2015, în privința sa de
către agentul constatator Grama Alexandru din cadrul Inspectoratului de Poliție
Dondușeni, a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 69 alin.
(1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de
60 u.c., ceea ce constituie 1200 de lei. Potrivit procesului-verbal, dânsa, fiind în incinta
Centrului de Sănătate din satul Țaul, ar fi înjurat-o cu cuvinte injurioase, în public, pe
Raisa Colibaba, înjosindu-i astfel ultimei onoarea și demnitatea, fapte ce nu corespund
realității.
Maria Bordeinaia a invocat că la 29 iunie 2015 a înregistrat la Inspectoratul de
Poliție Dondușeni contestația împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și
deciziei agentului constatator de sancționare din 18 mai 2015. Prin hotărârea din 13
august 2015 a Judecătoriei Dondușeni, contestația a fost respinsă ca fiind tardivă, care
însă a fost casată prin decizia din 30 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălți, cu
remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată. Astfel,
prin hotărârea din 04 decembrie 2015 a Judecătoriei Dondușeni, contestația a fost
1
admisă și s-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție din 18 mai 2015, cu
încetarea procesului contravențional.
Reclamanta a menționat că la 09 noiembrie 2015, în privința sa a mai fost întocmit
un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 354 Cod contravențional, fiindu-i
aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 10 u.c., ceea ce constituie 200 de
lei, pentru faptul că dânsa, aflându-se în cimitirul din s. Țaul, ar fi făcut dezordine la
mormântul Nataliei Melnic și al lui Petru Melnic, ceea ce nu corespunde realității. Ca
urmare, la 18 noiembrie 2015 a depus contestație împotriva procesului-verbal și deciziei
agentului constatator Vadim Dancu din cadrul Inspectoratului de Poliție Dondușeni. Prin
hotărârea din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Dondușeni, contestația a fost admisă cu
anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului constatator,
procesul contravențional fiind încetat din motiv că nu există faptul contravenției.
Maria Bordeinaia a susținut că pe parcursul judecării cauzelor contravenționale, a
suferit două atacuri de cord, fapt ce se confirmă prin extrasele medicale. Astfel, prin
acțiunile ilicite ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la
contravenții i-a fost cauzat prejudiciu material și moral, dânsa fiind nevoită să se
deplaseze la Inspectoratul de Poliție Dondușeni, Procuratura Dondușeni, Judecătoria
Dondușeni, Curtea de Apel Bălți, precum și la Spitalul raional Dondușeni, Centrul
Național de Asistență Juridică Garantată de Stat din Bălți, la avocatul din or. Bălți. De
asemenea, a suportat cheltuieli ce țin de multiplicarea actelor și procurarea
medicamentelor necesare pentru tratarea bolilor de inimă cauzate în urma examinării
tensionate a cauzelor contravenționale.
Reclamanta a afirmat că i-a fost cauzat și prejudiciu moral, provocat de suferințe
psihice și fizice, în urma judecării cauzelor contravenționale starea sa de sănătate
agravându-se considerabil.
Maria Bordeinaia a solicitat, în temeiul prevederilor Legii privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, încasarea din
bugetul de stat a sumei de 28 902, 60 de lei cu titlu de prejudiciu material și sumei de 50
000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea din 13 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Maria Bordeinaia și menținută hotărârea din 13 martie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani.
Instanțele ierarhic inferioare au conchis că pretențiile Mariei Bordeinaia nu cad
sub incidența prevederilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, circumstanțele cauzei neîncadrându-se în
cazurile reparării de către stat a prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor de judecată. Or, art. 3
alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 prevede expres că este reparabil
prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma supunerii
ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a
amenzii contravenționale de către instanța de judecată, temeiuri neîntrunite în speță.
La data de 03 mai 2018, Maria Bordeinaia a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei din 07 noiembrie
2
2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 13 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În susținerea recursului, recurenta a invocat că este eronată concluzia instanțelor
ierarhic inferioare precum că pretențiile sale nu se încadrează în cazurile reparării
prejudiciului material și moral de către stat în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie
1998, deoarece prin hotărârile judecătorești s-a constatat cu certitudine că dânsa a fost
ilegal trasă la răspundere contravențională și supusă sancțiunii contravenționale de către
colaboratorii Inspectoratului de Poliție Dondușeni. Astfel, la judecarea cauzei, instanța
de apel a interpretat în mod eronat legea.
Totodată, Maria Bordeinaia a depus cerere privind sesizarea Curții Constituționale
în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. d)
din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545
din 25 februarie 1998, prin raportare la prevederile art. 20 și 53 alin. (2) din Constituție.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de
Apel Chișinău redactată integral, a fost expediată în adresa recurentei Maria Bordeinaia
la 12 martie 2018 potrivit scrisorii de însoțire nr. 3772-3 (f.d. 185), fiind recepționată la
27 martie 2018 (f.d. 189).
În circumstanțele relevate, recursul declarat de Maria Bordeinaia la 03 mai 2018
se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
La 22 mai 2018, în adresa Ministerului Justiției a fost expediată copia recursului
declarat de Maria Bordeinaia, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Intimatul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul declarat de Maria Bordeinaia este inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
3
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Bordeinaia nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul
examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-au expus
instanțele ierarhic inferioare.
Astfel, nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului, argumentul invocat
de către Maria Bordeinaia precum că pretențiile sale cad sub incidența Legii nr. 1545
din 25 februarie 1998, întrucât prin hotărârile judecătorești s-a constatat cu certitudine
că dânsa a fost ilegal trasă la răspundere contravențională și supusă sancțiunii
contravenționale de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție Dondușeni, deoarece
pentru angajarea răspunderii statului pentru tragerea ilegală la răspundere
contravențională urmează a fi întrunit cel puțin unul dintre temeiurile exhaustive stabilite
de legiuitor în art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea menționată. La caz însă, amenda
contravențională nu a fost aplicată de către instanța de judecată, ci de agentul constatator
din cadrul Inspectoratului de Poliție Dondușeni, deciziile căruia au fost ulterior anulate
de Judecătoria Dondușeni.
Prin urmare, argumentele recursului se referă doar la dezacordul recurentei cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul
de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și
temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu
privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță
sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-
a pronunțat deja în modul corespunzător.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție nu se va expune asupra cererii Mariei Bordeinaia privind
sesizarea Curții Constituționale în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate,
întrucât în conformitate cu art. 121 alin. (1) Cod de procedură civilă - instanța de
4
judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în
judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea
de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă
conform legii.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Maria Bordeinaia ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.
433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Maria Bordeinaia se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
5