2rh-175/18 — anularea hotaririi comisiei de privatizare a fondului de locuinte si a contractului de vanzare cumparare, transmitere predare a locuintei in proprietate privata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea hotaririi comisiei de privatizare a fondului de locuinte si a contractului de vanzare cumparare, transmitere predare a locuintei in proprietate privata
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-175/18 — anularea hotaririi comisiei de privatizare a fondului de locuinte si a contractului de vanzare cumparare, transmitere predare a locuintei in proprietate privata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rh-175/18
Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud: D. Dulghieru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavrilița)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: N. Clima, I. Corolevschi, I. Druță)
Î N C H E I E R E
05 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecător Ion Druță
judecătorii Iulia Sîrcu
Galina Stratulat
examinând cererea de revizuire declarată de Anatoli Dudnic,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Dudnic
împotriva Direcției Privatizării Fondului de Locuințe a Primăriei mun. Chișinău,
intervenient accesoriu Igor Yevdochimov, cu privire la anularea hotărârii comisiei
de privatizare a fondului de locuințe și a contractului de vânzare-cumpărare,
transmitere predare a locuinței în proprietate privată,
împotriva încheierii din 12 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție, prin care
recursul declarat de Anatoli Dudnic împotriva deciziei din 08 iulie 2014 a Curții
de Apel Chișinău a fost considerat inadmisibil,
c o n s t a t ă:
La 02 decembrie 2010 Anatoli Dudnic a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Direcției Privatizării Fondului de Locuințe a Primăriei mun. Chișinău,
intervenient accesoriu Igor Yevdochimov, cu privire la declararea nulității
contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-predare a locuinței în proprietate
privată din 26 decembrie 1995, anularea hotărârii comisiei de privatizare nr. 96
din 09 noiembrie 1995.
Prin hotărârea din 15 martie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,
acțiunea a fost admisă parțial, a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare,
transmitere-predare a locuinței în proprietate privată din 26 decembrie 1995,
încheiat între Agenția Teritorială Chișinău a Ministerului Privatizării și
Administrării Proprietății de Stat și Irina Leontescu, autentificat notarial de Biroul
Notarial nr. 7 mun. Chișinău, notarul Zinaida Volimbovscaia. În rest pretențiile
au fost respinse.
Prin decizia din 21 martie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de către Igor Yevdochimov și menținută hotărârea din 15 martie
2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.
Prin decizia din 18 decembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
1
recursul declarat de Igor Yevdochimov, casată decizia din 21 martie 2013 a Curții
de Apel Chișinău și încheierea din 13 noiembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău
cu privire la respingerea propunerii de recuzare a judecătorului Marina Anton, cu
restituirea pricinii la rejudecare în instanța de apel la Curtea de Apel Chișinău, de
un alt complet de judecată.
După rejudecarea cauzei, prin decizia din 08 iulie 2014 a Curții de Apel
Chișinău, a fost admis apelul declarat de Igor Yevdochimov, casată integral
hotărârea din 15 martie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău și emisă o
nouă hotărâre, prin care acțiunea s-a respins ca tardivă.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 31 octombrie 2014 Anatoli Dudnic
a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din
08 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea pricinii spre rejudecare în
instanța de apel.
Prin încheierea din 12 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție recursul depus
de Anatoli Dudnic a fost declarat inadmisibil.
La 29 aprilie 2015 Anatoli Dudnic a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii date, solicitând casarea încheierii din 12 martie 2015 a Curții Supreme
de Justiție și reexaminarea cauzei în ordine recurs.
Prin încheierea din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, cererea
de revizuire înaintată de Anatoli Dudnic a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
La 11 aprilie 2016 Anatoli Dudnic a depus o nouă cerere de revizuire,
solicitând casarea încheierii din 12 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție cât și
încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, declararea
admisibil a recursului împotriva deciziei din 08 iulie 2014 a Curții de Apel
Chișinău și examinarea acestuia.
Prin încheierea din 11 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca
fiind inadmisibilă cererea de revizuire respectivă.
La 04 noiembrie 2016 Anatoli Dudnic a depus o altă cerere de revizuire,
solicitând casarea încheierii din 11 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție,
încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, cât și încheierii din
12 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție, declararea admisibil a recursului
depus de Anatoli Dudnic împotriva deciziei din 08 iulie 2014 a Curții de Apel
Chișinău, examinarea și admiterea acestuia cu casarea deciziei din 08 iulie 2014 a
Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 14 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Anatoli Dudnic
la 04 noiembrie 2016.
La data de 15 iunie 2017 Anatoli Dudnic a depus cerere de revizuire
împotriva încheierii din 14 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.
Prin încheierea din 13 septembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție cererea de
revizuire înaintată de Anatoli Dudnic a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
La 21 iunie 2018, Anatoli Dudnic a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii din 12 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție, solicitând repunerea în
2
termen, anularea încheierilor din 12 martie 2015, 09 decembrie 2015, 11 mai
2016 și 14 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, cu restituirea pricinii la
rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea cererii de revizuire, reiterând circumstanțele expuse în cererile
depuse anterior, întemeind cererea prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) CPC, a
invocat greșelile strecurate în decizia din 08 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău,
corectate prin încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea
de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca fiind
inadmisibilă din considerentele ce urmează.
În conformitate cu articolul 446 din CPC, pot fi supuse revizuirii hotărârile,
ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor
judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului
conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind
tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu
se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se
supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se
supun niciunei căi de atac.
Articolul 451 alin. (1) – (4) din CPC prevede condițiile de formă și de
conținut a unei cereri de revizuire, obligația revizuentului de a depune cererea la
instanța competentă și inadmisibilitatea avansării repetate a unei asemenea cereri,
care este întemeiată pe aceleași temeiuri. În mod corespunzător, nerespectarea
acestor cerințe legale dictează aplicarea articolului 453 alin. (1) lit. a) din CPC.
Totuși, în urma modificărilor operate la articolele 446 și 448 din Codul de
procedură civilă, prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, încheierile judecătorești,
care nu se referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii. Totodată, legislatorul a
exclus competența Curții Supreme de Justiție de a examina cererile de revizuire
împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție
s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității.
Din această perspectivă, Colegiul trebuie să se pronunțe dacă încheierea
irevocabilă de inadmisibilitate poate fi supusă revizuirii și dacă Curtea Supremă
de Justiție este competentă să judece o atare situație juridică.
Cu privire la primul aspect, instanța de judecată notează că articolul 440 alin.
(1) din CPC confirmă că încheierea de inadmisibilitate a unui recurs nu se referă
la fondul cauzei, ceea ce face aplicabil articolul 446 alin. (2) din CPC. Cu toate
acestea, temeiurile indicate la articolul 433 lit. a1) – d) din CPC pot fi apreciate
doar de instanța de recurs, iar lipsa unei căi de a atac, chiar și de retractare, ar
afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 20 din Constituția
Republicii Moldova și articolul 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului. Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la
principiul certitudinii juridice este justificată doar când este impusă de
circumstanțe cu caracter substanțial și convingător (cauza Riabik vs Rusia, și
Pravednaya vs Rusia, 18 noiembrie 2004). Competența instanțelor superioare de a
3
casa și de modifica hotărâri judecătorești obligatorii și executorii ar trebui
exercitată pentru corectarea erorilor judiciare. Această competență trebuie
exercitată astfel încât să facă, atât cât este posibil, un echilibru echitabil între
interesele unui individ și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar (cauza
Nikitin vs Rusia).
La acest capitol, Colegiul observă că prin încheierea din 12 martie 2015 a
Curții Supreme de Justiție a fost declarată inadmisibilă cererea de recurs în baza
temeiului prevăzut la articolul 433 lit. a) din Codul de procedură civilă.
Drept consecință, instanța de judecată trage concluzia că încheierea sus –
citată nu poate fi contestată în procedură de revizuire, iar instanța nu este
competentă de a examina cererea de revizuire formulată de Anatoli Dudnic. Or,
este evident că hotărârea din 15 martie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău, fiind contestată cu apel, a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău
prin decizia din 21 martie 2013, care fiind contestată cu recurs, a fost casată prin
decizia din 18 decembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, cu restituirea cauzei
la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În continuare, după
rejudecarea cauzei, prin decizia din 08 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de Igor Yevdochimov, casată integral hotărârea din 15
martie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre, prin
care acțiunea s-a respins ca tardivă. Prin încheierea din 12 martie 2015 a Curții
Supreme de Justiție recursul depus de Anatoli Dudnic împotriva deciziei din 08
iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil. Conjunctura
descrisă supra determină posibilitatea depunerii revizuirii la Curtea de Apel
Chișinău, conform competenței din articolul 448 alin. (2) din Codul de procedură
civilă.
În aceeași ordine de idei, Colegiul relevă că legislatorul nu a prevăzut o
împuternicire expresă a instanței de revizuire în acest caz. Însă, articolul 446 alin.
(1) din CPC stabilește fără echivoc că dispozițiile judecătorești se revizuiesc în
condițiile capitolului XXXIX. Totodată, alineatul (2) din articolul respectiv
folosește sintagma „încheierile de inadmisibilitate”, ce vizează în mod direct doar
încheierile judecătorești, care nu se supun revizuirii, întrucât nu se referă la
fondul cauzei. Mai mult, o situație juridică similară a fost introdusă de legislator
prin punctul 145 din articolul III din Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018. Așadar,
potrivit acestor completări, instanța de recurs are competența de a considera
inadmisibil recursul în cazul în care este depus împotriva unui act ce nu se supune
recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5).
Astfel, raționamentele de mai sus fac aplicabile prevederile art. 453 alin. (1)
lit. a) din CPC, potrivit căruia după ce examinează cererea de revizuire, instanța
emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Pe baza celor prezentate, instanța accentuează că în virtutea argumentelor sus
enunțate, instanța de revizuire poate considera o cerere de revizuire ca
inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se
supune revizuirii.
Având în vedere articolul 446 și 451 alin. (1) lit. a) din CPC, Colegiul civil,
4
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că
revizuirea depusă de Anatoli Dudnic urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
Pentru a respecta certitudinea juridică și buna – administrare a justiției,
instanța de judecată explică revizuentului, dar și instanței competente de a
examina revizuire, că inadmisibilitatea cererii, nu exclude posibilitatea adresării
cu aceeași cerere de revizuire la Curtea de Apel Chișinău, conform competenței.
În subsidiar, dreptul revizuentului de a formula cererea de revizuire în fața
instanței competente demonstrează că aplicarea unei atare soluții nu derogă de la
dispozițiile generale și nu restrânge drepturile procedurale, din moment ce nu este
afectat dreptul de acces la justiție.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Anatoli
Dudnic, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli
Dudnic împotriva Direcției Privatizării Fondului de Locuințe a Primăriei mun.
Chișinău, intervenient accesoriu Igor Yevdochimov, cu privire la anularea
hotărârii comisiei de privatizare a fondului de locuințe și a contractului de
vânzare-cumpărare, transmitere predare a locuinței în proprietate privată.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecător Ion Druță
judecătorii Iulia Sîrcu
Galina Stratulat
5