3ra-524/18 — anularea hotărârilor

3ra-524/18 — anularea hotărârilor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-524/18

Prima instanță: Jud. Râșcani, mun. Chișinău (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

22 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,judecător: Iulia Sîrcu

judecătorii: Nina Vascan

Mariana Pitic

Luiza Gafton

Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de către Panțîru Victor și Uniunea Avocaților din

Republica Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Roșca Nicolae, Lupu

Mihail, Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Țurcan Veaceslav, Moloșag Natalia, Osoianu

Tudor împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenienți accesorii Burac

Victor, Dron Ion, Mărgineanu Iurie, Panțîru Victor, Muntean Petru, Tănase Constantin,

Cazac Octavian și Ploșnița Emanoil cu privire la anularea hotărârilor,

împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, a fost

admisă cererea de apel declarată de Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav,

Digore Eduard, Țurcan Veaceslav, Moloșag Natalia și s-a casat integral hotărârea din 1

noiembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 2 februarie 2016, Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav, Digore

Eduard, Țurcan Veaceslav, Moloșag Natalia, și Osoianu Tudor au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenienți

accesorii Burac Victor, Dron Ion, Mărgineanu Iurie, Panțîru Victor, Muntean Petru,

Tănase Constantin, Cazac Octavian și Ploșnița Emanoil cu privire la anularea hotărârilor.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin decizia 005/2015 din 30 noiembrie

2015, decanul Baroului Chișinău, Natalia Moloșag a convocat Adunarea Generală a

Baroului pentru data de 22 decembrie 2015, ora 10.00 la Palatul Republicii. La 21

decembrie 2015, Decanul Baroului Chișinău, Moloșag Natalia a publicat, pe pagina web a

Uniunii Avocaților, lista avocaților din Baroul Chișinău, care includea 2 337 de avocați, și

în aceeași zi, pe pagina web a Uniunii Avocaților a fost publicată și ordinea de zi a

1

Adunării Generale, care prevedea revocarea decanului și convocarea Congresului Uniunii

Avocaților.

Reclamanții au mai menționat că, la data de 22 decembrie 2015, aproximativ ora

11.00, prin decizia nr. 012, decanul Baroului de Avocați Chișinău a constatat că la

Adunarea Generală s-au înregistrat 727 de avocați, iar numărul respectiv nu este suficient

pentru a declara Adunarea Generală ca fiind deliberativă. La fel, prin aceeași decizie,

decanul a convocat Adunarea Generală repetată pentru 29 decembrie 2015, ora 10.00, în

aceeași sală și cu aceeași ordine de zi. Imediat după anunțarea deciziei de lipsă a

cvorumului, prodecanul Popescu Dorin, a preluat conducerea Adunării Generale a

Avocaților și a calificat Adunarea ca fiind deliberativă, continuând înregistrarea avocaților

într-o listă improvizată. Având în vedere acest fapt, Moloșag Natalia inițial și-a anunțat

demisia, însă, ulterior, a declarat de la tribună că își retrage anunțul de demisie. În pofida

renunțării la demisie, Popescu Dorin a continuat să conducă Adunarea Generală, astfel,

decanul Baroului a decis transmiterea listelor cu semnături Președintelui Uniunii

Avocaților, în acest sens, la ora 11.35 min., fiind întocmită o recipisă, potrivit căreia, s-au

înregistrat în liste 727 de avocați.

Au declarat că, Adunarea Generală a continuat, fiind adoptată o altă ordine de zi și

următoarele hotărâri: revocarea decanului Baroului Chișinău, Moloșag Natalia, revocarea

din Consiliu a membrilor delegați de Adunarea Generală a Avocaților, inclusiv a lui

Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Țurcan Veaceslav,

Osoianu Tudor, precum și sesizarea Ministerului Justiției referitor la publicarea proiectului

Legii cu privire la avocatură pe site-ul Ministerului Justiției. Potrivit procesului-verbal al

Adunării Generale, numărul avocaților cu drept de vot la Adunarea Generală era de 1 491,

iar la adunare s-au prezentat 775 avocați.

Reclamanții au relevat că, la 30 decembrie 2015, în temeiul pct. 18 din Statutul

Profesiei de Avocat, au contestat hotărârile Adunării Generale a Avocaților din Baroul

Chișinău la Consiliul Uniunii Avocaților, însă, la 29 ianuarie 2016, Uniunea Avocaților a

respins contestația, fără a indica motivele de respingere a acesteia.

Au explicat că, la 28 ianuarie 2016, Popescu Dorin le-a pus la dispoziție o copie a

listelor cu semnăturile participanților la Adunarea Generală. La 1 februarie 2016, pe

pagina web a Uniunii Avocaților, au fost publicate listele avocaților din Baroul Chișinău,

suspendați în baza cererii sau cei care aveau datorii la Uniunea Avocaților, sau au fost

sancționați și nu puteau vota pe 22 decembrie 2015. Astfel, potrivit listei respective, 350

de avocați ai Baroului erau suspendați în baza cererii sau a incompatibilității și alți 429 nu

aveau drept de vot, deoarece aveau datorii la Uniunea Avocaților sau se afla în executarea

unei sancțiuni disciplinare.

Reclamanții au considerat că, Adunarea Generală a Avocaților Baroului Chișinău a

fost desfășurată contrar dispozițiilor art. 47, 48, 50 din Legea cu privire la avocatură, iar

hotărârile adoptate la această adunare urmează a fi anulate, deoarece Adunarea Generală a

Avocaților a fost condusă de o persoană care nu avea competență.

Au afirmat că, Moloșag Natalia, decan al Baroului Chișinău, a fost prezentă la ședința

Adunării Generale, a constatat lipsa cvorumului acesteia și a anunțat convocarea Adunării

Generale repetate pentru data de 29 decembrie 2015.

Totodată, au indicat că prezența decanului la ședință demonstrează că nu au fost

întrunite nici una din condițiile stabilite de lege pentru asigurarea interimatului funcției și

2

exercitarea de către prodecan a funcțiilor decanului, iar acțiunile lui Dorin Popescu de

preluare a conducerii Adunării Generale demonstrează ilegalitatea Adunării Generale,

respectiv ilegalitatea hotărârilor, pe motiv că acestea au fost adoptate cu încălcarea

procedurii stabilite de lege. Concomitent, Adunarea Generală a Avocaților din 22

decembrie 2015, condusă de către prodecanul Popescu Dorin nu a fost deliberativă, or, din

lista membrilor Baroului avocaților fac parte toate persoanele care au calitatea de avocat.

Decanul în exercițiu a publicat lista avocaților Baroului Chișinău în număr de 2 337

avocați, însă, această listă nu a fost contestată de nimeni și a fost plasată pe pagina web a

Uniunii Avocaților.

Reclamanții au relatat faptul că, pentru ca Adunarea Generală a Avocaților Baroului

Chișinău din 22 decembrie 2015, să aibă cvorum, urma la momentul începerii Adunării să

fie înregistrați cel puțin 1 168 avocați, însă, s-au înregistrat 727 de persoane, adică un

număr insuficient ca adunarea să fie deliberativă.

Au precizat că nu este cunoscut în ce condiții a fost întocmită lista suplimentară în care

au fost incluși 35 de avocați, anexată de către prodecanul Dorin Popescu, dar chiar și

numărul indicat în procesul-verbal de 775 avocați nu era suficient pentru ca Adunarea să

fie deliberativă. Astfel, lipsa cvorumului demonstrează ilegalitatea Adunării Generale,

fiind încălcată procedura stabilită de lege. Mai mult de 50 persoane din cele care au

semnat în liste erau fie suspendați, fie decedați, fie fără licență sau cu datorii la Uniunea

Avocaților.

Au reiterat că, prin hotărârea Adunării Generale a fost revocată din funcția de decan al

Baroului Chișinău, Moloșag Natalia, prin vot deschis, însă decanul baroului poate fi

revocat din funcția deținută, doar dacă săvârșește acțiuni compromițătoare și care

afectează ireparabil prestigiul profesiei de avocat. În lipsa unor prevederi expuse cu privire

la revocare, trebuie să se respecte principiul de aplicare simetrică a normei juridice, adică,

cum a fost ales așa și trebuie revocat. Operațiunea juridică de revocare trebuie să se facă

prin vot secret, și astfel, exprimarea voinței prin vot deschis de revocare a decanului

Baroului Chișinău, Natalia Moloșag, demonstrează că hotărârea Adunării Generale a fost

adoptată cu încălcarea procedurii stabilite de lege urmând a fi anulată. Tot, prin hotărârea

din 22 decembrie 2015 a Adunării Generale, s-a decis revocarea din funcție a 6 membri ai

Consiliului Uniunii Avocaților aleși la 24 aprilie 2015, și anume: Gribincea Vladislav,

Digore Eduard, Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Țurcan Veaceslav și Osoianu Tudor.

Reclamanții au specificat că, ilegalitatea hotărârii de revocare a membrilor Consiliului

Uniunii Avocaților, se confirmă prin aceea că art. 38 alin. (3) din Legea cu privire la

avocatură, nu acordă Adunării Generale competența de revocare a membrilor Consiliului

Uniunii Avocaților. Respectiv, Adunarea Generală a Avocaților din 22 decembrie 2015,

adoptând hotărâri în privința fiecăruia din cele 7 persoane, nu a întrunit majoritatea

voturilor membrilor prezenți, or, calculele demonstrează că, la adoptarea hotărârii de

revocare a membrilor Consiliului Uniunii Avocaților, Adunarea Generală a Avocaților nu

era deliberativă, sau suma voturilor nu întrunea numărul necesar de voturi, adică 775 de

avocați. De asemenea, pentru adoptarea hotărârii de revocare trebuia să se întrunească

majoritatea, adică să voteze cel puțin mai mult din jumătate din cei prezenți. Nici unul din

membrii Consiliului propuși de a fi revocați nu au întrunit mai mult din jumătate de voturi

din numărul celor prezenți, adică din 775 avocați. Prin urmare, exprimarea numărului de

voturi pentru fiecare membru al Consiliului Uniunii Avocaților demonstrează că Adunarea

3

Generală nu a fost deliberativă, la adoptarea hotărârii de revocare, nimeni nu a întrunit

majoritatea voturilor celor prezenți, iar în aceste condiții, hotărârile privind revocarea

membrilor Consiliului Uniunii Avocaților sunt ilegale.

Reclamanții Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Țurcan

Veaceslav, Moloșag Natalia, Osoianu Tudor au solicitat anularea hotărârii Adunării

Generale a avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, în partea revocării

decanului Baroului Chișinău, Moloșag Natalia și în partea revocării din Consiliu a

membrilor Consiliului Uniunii Avocaților, inclusiv a lui Gribincea Vladislav, Digore

Eduard, Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Țurcan Veaceslav și Osoianu Tudor.

Prin încheierea din 13 iulie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, au fost atrași

în proces în calitate de intervenienți accesorii alături de pârât - membrii Consiliului

Uniunii Avocaților, aleși din partea Baroului Chișinău - Dron Ion, Mărgineanu Iurie,

Panțîru Victor, Muntean Petru, Tănase Constantin, Cazac Octavian, și decanul Baroului

Chișinău Ploșnița Emanoil.

Prin încheierea din 13 iulie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu - membrul Consiliului Uniunii Avocaților, ales

din partea Baroului Chișinău - Burac Victor.

Prin hotărârea din 1 noiembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, acțiunea

depusă de Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Țurcan

Veaceslav, Moloșag Natalia, Osoianu Tudor a fost admisă parțial.

S-a anulat hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Baroului Chișinău din 22

decembrie 2015, în partea revocării membrilor Consiliului Uniunii Avocaților - Gribincea

Vladislav, Digore Eduard, Roșca Nicolae, Osoianu Tudor, Lupu Mihail, Țurcan

Veaceslav.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

Prin decizia din 6 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat

de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, s-a admis apelul declarat de Roșca

Nicolae, Lupu Mihail, Digore Eduard, Țurcan Veaceslav, Moloșag Natalia, Osoianu

Tudor, s-a casat hotărârea din 1 noiembrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău în

partea respingerii cererii de chemare în judecată și în această parte a fost emisă o nouă

hotărâre, prin care: s-a anulat hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Baroului

Chișinău din 22 decembrie 2015 privind revocarea Decanului Baroului Chișinău, Moloșag

Natalia.

În rest, hotărârea instanței de fond a fost menținută fără modificări.

Prin decizia din 27 septembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin intermediul

avocatului Barbăneagră Sergiu și Panțîru Victor, s-a casat decizia din 6 aprilie 2017 a

Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel declarată de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, s-a admis cererea de apel

declarată de Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Țurcan

Veaceslav, Moloșag Natalia și Osoianu Tudor, s-a casat integral hotărârea din 1 noiembrie

2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, prin care: s-a

admis integral acțiunea. S-a anulat hotărârea Adunării Generale a avocaților Baroului

4

Chișinău din 22 decembrie 2015, inclusiv în partea revocării decanului Baroului Chișinău

Moloșag Natalia și în partea revocării din Consiliu a membrilor delegați de Adunarea

Generală a Avocaților, inclusiv a lui Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav,

Digore Eduard, Țurcan Veaceslav și Osoianu Tudor.

La data de 15 februarie 2018 Panțîru Victor a declarat recurs împotriva deciziei din 14

februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată,

nefondată și pasibilă de a fi casată, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor materiale

și procedurale.

Recurentul a considerat că, atât instanța de fond cât și instanța de apel prin deciziile

pronunțate au înlocuit practic un organ colegial și au anulat actele adoptate de mai bine de

700 de avocați, lezându-le astfel drepturile acestora.

Ca temei suplimentar s-a invocat examinarea cauzei în lipsa intervenienților accesorii

care nu au fost citați legal, or, la materialele cauzei lipsește dovada recepționării citației.

A solicitat admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei

spre rejudecare.

Tot, la 15 februarie 2018 și Uniunea Avocaților din Republica Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că, hotărârile instanțelor de judecată sunt

neîntemeiate, nefondate și pasibile de a fi casate.

Recurentul a menționat că, instanța de apel la examinarea cauzei nu a luat în

considerație soluția pronunțată de instanța ierarhic superioară într-o cauză similară, or,

potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Beian vs România),

desfășurarea unei jurisprudențe contrare pe cazuri similare constituie de la sine încălcarea

principiului siguranței publice și încălcarea art. 6 din Convenție.

A solicitat admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea

admiterii acțiunii și casarea deciziei instanței de apel cu emiterea în această parte a unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii ca nefondate.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 februarie 2018, dar date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc.

Astfel, recursurile declarate la data de 15 februarie 2018, sunt în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 26 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților cererile

de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 22 mai 2018, ulterior concretizată la data de 19 iunie 2018

Gribincea Vladislav a solicitat ca recursurile declarate să fie considerate inadmisibile.

Prin încheierea din 6 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile declarate de

către Panțîru Victor și Uniunea Avocaților din Republica Moldova, au fost considerate

admisibile, fiind transmise în Colegiul lărgit pentru a fi examinate în fond.

5

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către

intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural

aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursurile declarate de către

Panțîru Victor și Uniunea Avocaților din Republica Moldova, și va casa decizia instanței

de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată, dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prevede că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform art. 1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei ce i-a fost cauzată.

Art. 14 alin. (1) din aceiași Lege prevede că, persoana care se consideră vătămată într-

un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere

prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării

actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Prin urmare, la data de 30 decembrie 2015 Roșca Nicolae, Gribincea Vladislav, Digore

Eduard, Țurcan Veaceslav, Moloșag Natalia, Osoianu Tudor nefiind de acord cu hotărârea

Adunării Generale Extraordinare a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015 au depus

contestație împotriva acesteia, solicitând anularea hotărârilor Adunării Generale a

avocaților Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, inclusiv revocarea decanului

Baroului Chișinău, Moloșag Natalia; revocarea din Consiliu a membrilor delegați de

Adunarea Generală a Avocaților, inclusiv a lui Roșca Nicolae, Gribincea Vladislav,

Digore Eduard, Țurcan Veaceslav, Lupu Mihail și Osoianu Tudor, precum și sesizarea

Ministerului Justiției referitor la publicarea proiectului Legii cu privire la avocatură pe

site-ul Ministerului Justiției (f.d.79-80, Vol. I).

Prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 29 ianuarie

2016, contestația lui Roșca Nicolae, Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Țurcan

Veaceslav, Moloșag Natalia, Osoianu Tudor din 30 decembrie 2015 privind anularea

6

hotărârilor Adunării Generale a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015 a fost respinsă

(f.d.81-82, Vol. I).

Conform art. 16 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și

nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns

în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei

cauzate.

La caz, Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Țurcan

Veaceslav, Moloșag Natalia, Osoianu Tudor nefiind de acord cu hotărârea Consiliului

Uniunii Avocaților din Moldova din data de 29 ianuarie 2016, prin care a fost respinsă

contestația reclamanților depusă la 30 decembrie 2015 s-au adresat în instanța de judecată

cu prezenta acțiune.

Fiind investită cu judecarea pricinii, Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău prin hotărârea

din 1 noiembrie 2016, a admis parțial acțiunea înaintată. A dispus anularea hotărârii

Adunării Generale Extraordinare a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015, în partea

revocării membrilor Consiliului Uniunii Avocaților - Gribincea Vladislav, Digore Eduard,

Roșca Nicolae, Osoianu Tudor, Lupu Mihail, Țurcan Veaceslav. În rest, a respins cererea

de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, a fost respinsă cererea de

apel declarată de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, s-a admis cererea de apel

declarată de Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav, Digore Eduard, Țurcan

Veaceslav, Moloșag Natalia și Osoianu Tudor, s-a casat integral hotărârea din 1 noiembrie

2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, prin care: s-a

admis integral acțiunea. S-a anulat hotărârea Adunării Generale a avocaților Baroului

Chișinău din 22 decembrie 2015, inclusiv în partea revocării decanului Baroului Chișinău

Moloșag Natalia și în partea revocării din Consiliu a membrilor delegați de Adunarea

Generală a Avocaților, inclusiv a lui Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav,

Digore Eduard, Țurcan Veaceslav și Osoianu Tudor.

În susținerea poziției sale, instanța de apel a reținut că, la data de 22 decembrie 2015 a

avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Baroului de avocați Chișinău, convocată de

către decanul Baroului, Moloșag Natalia în baza deciziei nr. 005/2015 din 30 noiembrie

s-a decis de a include în ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Baroului

Chișinău din 22 decembrie 2015, următoarele subiecte: alegerea secretarului ședinței;

prezentarea informației decanului Baroului asupra activității din momentul investirii în

funcție și până la data de 22 decembrie 2015, precum și asupra situației create în cadrul

Baroului după alegerea Comisiei de Licențiere; organizarea votării privind propunerea de

revocare a decanului Baroului Chișinău; adoptarea hotărârii Adunării Generale

Extraordinare a Baroului Chișinău privind înaintarea către Consiliul Uniunii Avocaților a

propunerii de convocare a Congresului Extraordinar; în cazul revocării decanului, alegerea

decanului Baroului Chișinău; audierea raportului Comisiei de lucru aspra proiectului de

lege privind modificarea Legii cu privire la avocatură și aprobarea acestuia (f.d.69, Vol. I).

Tot, la aceeași dată, 21 decembrie 2015, pe pagina web a Uniunii Avocaților a fost

publicată lista avocaților din Baroul Chișinău, în număr de 2 337 de avocați.

7

Conform procesului-verbal al Adunării Generale Extraordinare a Baroului Chișinău

din 22 decembrie 2015 se atestă că la ora 09.00 a început înregistrarea avocaților, iar la ora

10.00 decanul Baroului Chișinău a luat listele avocaților și a anunțat încheierea

înregistrării. La ora 10.10 min. decanul Baroului Chișinău, Moloșag Natalia a anunțat că

Adunarea nu este lucrativă din motivul lipsei cvorumului, în acest sens fiind emisă decizia

nr. 012/2015, prin care s-a constatat că Adunarea Generală a Baroului Chișinău convocată

în ședință extraordinară pentru data de 22 decembrie 2015 nu a fost constituită, astfel

stabilindu-se o nouă Adunare Generală Extraordinară a Baroului Chișinău pentru data de

29 decembrie 2015, începând cu ora 09.00 și 10.00, în incinta Palatului Republicii de pe

str. Maria Cebotari 10, mun. Chișinău, cu propunerea ordinii de zi stabilite prin decizia nr.

011/2015 din 21 decembrie 2015 (f.d.70, Vol. I). Totodată, Moloșag Natalia a anunțat

public demisia din funcția de decan al Baroului Chișinău. Astfel, exercitarea atribuțiilor

decanului fiind preluate de către prodecanul Popescu Dorin.

Tot, potrivit procesului-verbal s-a indicat că membri înregistrați ai Baroului Chișinău

sunt 1491 de avocați, iar la ora 11.05 min. în cadrul Adunării erau prezenți 775 de avocați

(f.d.72-78, Vol. I). Suplimentar în ordinea de zi a fost inclusă revocarea membrilor

Consiliului Uniunii Avocaților, precum și s-a hotărât de a vota în mod deschis revocarea

decanului Baroului Chișinău și membrii Consiliului Uniunii Avocaților.

În continuare, instanța de apel a constatat că, prin decizia Comisiei pentru Etică și

Disciplină din 21 decembrie 2015, s-a aplicat sancțiune disciplinară în conformitate cu

prevederile art. 57 alin.(1) lit. d), (2) al Legii nr. 1260-XV din 17 iulie 2002 cu privire la

avocatură- suspendarea activității de avocat a 759 avocați începând cu data de 25

decembrie 2015, până la achitarea integrală a datoriei la capitol defalcările de membru

(f.d.156, Vol. I).

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău a considerat că, cei 421 de avocați din cadrul

Baroului Chișinău, activitatea cărora a fost suspendată prin decizia Comisiei de Etică

și Disciplină din 21 decembrie 2015, aveau dreptul de a participa la Adunarea Generală

din 22 decembrie 2015, deoarece prin decizia menționată activitatea avocaților a fost

suspendată începând cu data de 25 decembrie 2015.

Însă, la capitolul dat, Colegiul lărgit notează prevederile art.13 alin.(1) lit. d) din Legea

cu privire la avocatură, care statuează că activitatea de avocat se suspendă de drept în

cazul neefectuării de către avocat a defalcărilor în bugetul Uniunii Avocaților la expirarea

a 6 luni de la termenul scadent, până la achitarea integrală a restanței.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel întemeindu-și soluția pe faptul „ca

Adunarea să fie considerată deliberativă, trebuia să fie întrunit cvorumul de 957 de avocați

(inclusiv cei 421 activitatea cărora a fost suspendată)” urma să verifice momentul

suspendării de drept a avocaților conform listei anexate la materialele dosarului (f.d.149-

155, Vol. I), pentru a stabili dacă aceștia aveau dreptul de a participa și vota la Adunarea

Generală a Baroului Chișinău convocată pentru data de 22 decembrie 2015.

Acest fapt urma a fi verificat prin prisma art.13 alin.(1) lit. d) din Legea cu privire la

avocatură.

În temeiul art. 48 alin. (6) din Legea cu privire la avocatură, adunarea generală adoptă

hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

Art. 52 alin. (16) din Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie 2011,

statuează că în condițiile Legii și ale Statutului profesiei de avocat, hotărârile adunării

8

generale a baroului se adoptă prin votul majorității membrilor prezenți și sunt obligatorii

pentru avocații din barou.

În speță, instanța de apel a stabilit că, pentru revocarea membrului Consiliului Uniunii

Avocaților, Gribincea Vladislav au votat 285 de avocați; Digore Eduard- 309 avocați;

Roșca Nicolae- 259 de avocați; Osoianu Tudor- 235 de avocați; Lupu Mihail- 242 de

avocați; Țurcan Veaceslav- 267 de avocați, ceea ce de fapt nu constituie majoritatea de

voturi a membrilor prezenți.

Colegiul consideră că o astfel de abordare a instanței de apel este incorectă, or, instanța

ierarhic inferioară urma să stabilească numărul de avocați prezenți la momentul votării

pentru revocarea membrilor Consiliului Uniunii Avocaților.

Mai mult, din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se atestă că, numărul de

avocați prezenți la începutul Adunării din data de 22 decembrie 2015, ora 11.05min. nu

corespunde cu numărul de voturi exprimate la propunerea de a revoca membrii

Consiliului, unde este indicat în dreptul numărului de voturi pentru revocare – majoritatea

(f.d.72, 76, Vol. I).

Aceste circumstanțe de fapt urmează a fi verificate prin prisma art. 52 alin. (16) din

Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie 2011.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție remarcă că în contextul prevederilor art. 9 din Codul de procedură

civilă, instanța judecătorească are sarcina, în baza rolului activ, să ceară părții să facă

precizările necesare, să pună în discuția părților orice împrejurare de fapt sau de drept care

duce la rezolvarea cauzei peste apărările și susținerile părților din cerere, referință etc.,

luându-se în considerare faptul că, în conformitate cu art. 240 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate

de reclamant în raport cu normele de drept și obiecțiile părților oponente.

Instanța de recurs precizează că, legea procesuală civilă prezumă dreptul instanței de a

se expune asupra inițiativelor în cadrul unui proces.

De asemenea, Colegiul consideră oportun de a cita prevederile art. 26 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, conform cărora contradictorialitatea presupune organizarea

procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și

formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele

susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și

expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată

judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Or, aspectele sus indicate evidențiază că, instanța de apel și-a fundamentat soluția pe

un material probator incomplet, ceea ce echivalează cu o nesoluționare a cauzei pe fondul

său.

Astfel, la rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să verifice legalitatea

cerințelor, pornind de la pretențiile înaintate, prin prisma argumentelor și probelor atât a

părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de

procedură civilă, conform cărora instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a

tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în

consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă.

9

Relevant la caz este și dispozițiile art. 373 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură

civilă, unde instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță

de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

În sensul art. 6 alin. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată

trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având

în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o

apreciere a faptelor invocate.

Din considerentele menționate și având în vedere că erorile admise de instanța de apel

în recurs nu sunt posibil de corectat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, de a casa decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și de a

restitui pricina la rejudecare în ordine de apel în alt complet de judecători.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Panțîru Victor și Uniunea Avocaților din

Republica Moldova.

Se casează decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la

cererea de chemare depusă de Roșca Nicolae, Lupu Mihail, Gribincea Vladislav, Digore

Eduard, Țurcan Veaceslav, Moloșag Natalia, Osoianu Tudor împotriva Uniunii Avocaților

din Republica Moldova, intervenienți accesorii Burac Victor, Dron Ion, Mărgineanu Iurie,

Panțîru Victor, Muntean Petru, Tănase Constantin, Cazac Octavian și Ploșnița Emanoil cu

privire la anularea hotărârilor, și se remite cauza spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

Luiza Gafton

Nicolae Craiu

10