2ra-1642/18 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copii minorii și cheltuielile de judecată

Dosarul nr. 2ra-1642/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

ÎNCHEIERE

22 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Carolina Vizir,

reprezentată de avocatul Maxim Chișca,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Vizir

împotriva lui Oleg Vizir, intervenientului accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minorii și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Oleg Vizir, s-a modificat hotărârea din 05 decembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

constată:

La 14 iulie 2017 Carolina Vizir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Oleg Vizir, intervenientului accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului mun. Chișinău (în continuare DPDC mun. Chișinău) cu privire

la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei

de întreținere a câte 3 500 lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului

și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 5-9)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 24 septembrie 2006 a încheiat

căsătoria cu Oleg Vizir. În rezultatul căsătoriei la XXXXX s-au născut doi copii,

XXXXX, care la moment se află la educația și întreținerea ei.

Reclamanta a menționat că necătând la idealul spre care tindeau ambii, după o

perioadă de timp, a început să se statueze în viața comună a acestora diferite

neînțelegeri, majoritatea transformându-se, în conflicte de orice gen, maltratări,

având la bază diferite temeiuri nejustificate, toate fiind înaintate din partea lui Oleg

Vizir. Necătînd la faptul dat, având intenția de a păstra mai departe familia, nu

oferea atenție tuturor incidentelor care au avut loc, deoarece în majoritatea cazurilor,

1

întotdeauna căuta diferite motive pentru a îndreptăți comportamentul soțului său,

considerând că va fi în stare să monitorizeze situația creată în familie, însă fără un

oarecare rezultat, mai mult ca atât, anticipat adresării cu prezenta cerere, i-a adus lui

Oleg Vizir la cunoștință intenția acesteia, de a intenta o acțiune de divorț, însă fără

succes.

Premergător cererii date la un consens cu Oleg Vizir, în privința stabilirii

domiciliului copiilor minori, nu s-a ajuns, or, având în vedere faptul că de educația

copiilor minori se ocupă ea, consideră că este întemeiat și necesar, ca domiciliul

copiilor minori să fie stabilit la domiciliul ei.

Carolina Vizir a mai indicat că Oleg Vizir nu acordă nici un ajutor material

pentru creșterea copiilor minori, necătînd la faptul că pentru a le acorda o îngrijire

cât mai eficientă și o creștere cât mai decentă, sunt necesare cheltuieli destul de

costisitoare.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Vizir. S-a desfăcut

căsătoria încheiată între Oleg Vizir și Carolina Vizir, înregistrată de OSC Sîngerei la

data de 24 septembrie 2006, actul de căsătorie nr.81. S-a stabilit domiciliul copiilor

minori XXXXX, născuți la XXXXX, la domiciliul mamei Carolina Vizir. S-a

încasat de la Oleg Vizir în beneficiul Carolinei Vizir pensia de întreținere a copiilor

minori XXXXX, născuți la XXXXX, în mărime de câte 3 500 lei/lunar pentru

fiecare copil, începând cu data de 14 iulie 2017 până la atingerea majoratului de

către copii. S-a încasat de la Oleg Vizir în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 2 520 lei. S-a încasat de la Oleg Vizir și Carolina Vizir taxa de stat pentru

înregistrarea actului de divorț în cuantum de câte 500 % de la fiecare, ceea ce

constituie suma de câte 100 lei, de la fiecare. (114,128-130)

Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Oleg Vizir, s-a modificat hotărârea din 05 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central în partea încasării pensiei de întreținere după

cum urmează: s-a micșorat suma încasată de la Oleg Vizir în beneficiul Carolinei

Vizir cu titlu de pensie de întreținere a copiilor minori, XXXXX, născuți la

XXXXX, de la 3 500 lei pentru fiecare copil la suma de 1 100 lei lunar pentru

fiecare copil. În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut. (f.d. 162-163, 164-171)

La 02 iulie 2018 Carolina Vizir, reprezentată de avocatul Maxim Chișca, a

declarat recurs împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei, cu menținerea hotărârii din 05 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central fără modificare. (f.d. 175-179)

În motivarea cererii de recurs avocatul recurentei a invocat, că instanța de

apel a interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de

drept material. Instanța de apel în motivarea deciziei face trimitere la certificatul

biroului național de statistică cu privire la minimul de existență ce prevalează

situația materială reală a intimatului. Însă nu a luat în considerație că nici un

certificat eliberat de biroul național de statistică nu poate fi pus într-un mod arbitrar

la baza unei decizii judecătorești, ori, fiecare caz ce ține de încasarea pensiei

alimentare este specific, iar circumstanțele urmează a fi tratate cu cea mai mare

atenție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

2

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 03 aprilie 2018, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului

poștal la data de 04 mai 2018, confirmare privind recepționarea acesteia la

materialele dosarului lipsește. (f.d.172)

În aceste circumstanțe recursul, declarat la 02 iulie 2018, se consideră depus

în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Carolina

Vizir, reprezentată de avocatul Maxim Chișca, este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Carolina Vizir, reprezentată de avocatul Maxim Chișca, indică argumente ce țin

de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Carolina Vizir, reprezentată de avocatul Maxim Chișca,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

3

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Carolina Vizir, reprezentată de avocatul Maxim Chișca, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Carolina Vizir, reprezentată de avocatul

Maxim Chișca, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Carolina Vizir, reprezentată de avocatul Maxim

Chișca, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4