3ra-1108/18 — contestarea actului administrativ

dosar nr. 3ra-1108/2018 prima instanță, Judecătoria Orhei, sediul Telenești (jud: L. Iarmaliuc) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciună, V. Mihaila, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 22 august 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliului sătesc Verejeni, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Gherman împotriva Consiliului sătesc Verejeni cu privire la anularea deciziei nr. 2/1 din 31 martie 2017 cu privire la ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier, împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Consiliul sătesc Verejeni și s-a menținut hotărârea din 06 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, c o n s t a t ă : La 05 mai 2017, Olga Gherman, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Verejeni cu privire la anularea deciziei nr. 2/1 din 31 martie 2017 cu privire la ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier.

Iar, la 25 mai 2017, Olga Gherman, a depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva Consiliului sătesc Verejeni cu privire la anularea deciziei nr. 2/1 din 31 martie 2017 cu privire la ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier.

În motivarea acțiunii, reclamanta Olga Gherman, a indicat că, la data de 31 martie 2017, Consiliul sătesc Verejeni a adoptat decizia nr. 2/1 cu privire la ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier local, din motivul absenței de la trei ședințe consecutive fără motive întemeiate, din data de 26 septembrie 2016; 28 octombrie 2016 și 07 decembrie 2016. Reclamanta Olga Gherman, a relatat că, la ședința din 28 octombrie 2016 a lipsit motivat, fiind antrenată în cadrul unor proiecte inițiate de Asociația Obștească „Business Consulting Institute”, unde deține calitatea de consultant local în cadrul Proiectului SARD Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale prin promovarea măsurilor de consolidare a încrederi, și în acea zi s-a aflat la sediul instituției respective în municipiul Chișinău, str. M. Eminescu, nr. 27. Reclamanta Olga Gherman, a invocat că, despre faptul absenței, a informat secretarul Consiliului sătesc Verejeni, prin mesaj electronic, că va lipsi motivat.

Iar, despre convocarea ședinței Consiliului sătesc Verejeni din data de 1 07 decembrie 2016, ea nu a fost informată. Însă, clarificând circumstanțele cazului a constatat că, a fost informat soțul ei, care nu a anunțat-o. Reclamanta Olga Gherman, a menționat că, soțul ei este bolnav, cu starea psihică deteriorată, se află la evidență medicului narcolog cu crize repetate, persistă stări de amnezie. Reclamanta Olga Gherman, a menționat că, pe ordinea de zi a ședinței Consiliul sătesc Verejeni din 26 septembrie 2016, pe ordinea de zi era inclus un singur punct și anume, acordarea ajutorului material consilierului Olga Gherman, din care motive reclamanta a hotărât să nu participe la acea ședință, pentru a nu fi acuzată de presiune, asupra consilierilor pe marginea întrebărilor personale, cu atât mai mult că ea nu aveau nici drept de vot asupra cazului.

Reclamanta Olga Gherman, a relatat că, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) al Legii cu privire la administrația publică locală ședințele Consiliului sătesc Verejeni sunt deliberative, dacă la ele participă majoritatea consilierilor aleși, iar deciziile în conformitate cu prevederile alin.(3) al prezentei Legi se adoptă cu votul majorității consilierilor prezenți. Prin urmare, ședințele respective erau deliberative și în lipsa reclamatei, impedimente privind activitatea Consiliului sătesc Verejeni nu au avut loc. Reclamanta Olga Gherman, a susținut că, unele divergențe ce apar în cursul activității organului local, nu sunt îndreptățiți aleșii locali la acțiuni pripite, fără motive și pe caz, evident, nu există temeiuri pentru retragerea mandatului de consilier.

Reclamanta Olga Gherman, a solicitat, anularea deciziei Consiliului local Verejeni nr. 2/1 din 31 martie 2017, în partea ce ține de ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier local, încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 06 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Olga Gherman, împotriva Consiliului sătesc Verejeni cu privire la anularea deciziei nr. 2/1 din 31 martie 2017 cu privire la ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier, s-a anulat decizia nr. 2/1 al Consiliului sătesc Verejeni din 31 martie 2017 cu privire la ridicarea înainte de termen mandatul consilierului Olga Gherman, ales pe lista Blocului Electoral ”Platforma Populară Europeană Moldova- Iurie Leancă”, în legătură cu absența fără motive întemeiate la trei ședințe consecutive ale consiliului.

Prin decizia din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Consiliul sătesc Verejeni și s-a menținut hotărârea din 06 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Gherman împotriva Consiliului sătesc Verejeni cu privire la anularea deciziei nr. 2/1 din 31 martie 2017 cu privire la ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier, s-a încasat din contul Consiliului sătesc Verejeni în beneficiul Olgăi Gherman cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 lei. La 10 iulie 2018, Consiliului sătesc Verejeni, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Olga Gherman să fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

2 În motivarea cererii de recurs, recurentul Consiliul sătesc Verejeni, a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Recurentul Consiliul sătesc Verejeni, a invocat că, mandatul consilierului încetează înainte de termen în caz de absență fără motive întemeiate la 3 ședințe consecutive ale consiliului. Participarea consilierului la ședința consiliului și/sau comisiei, din care face parte este obligatorie. În cazul în care consilierul este în imposibilitate de a participa la ședința respectivă el comunică despre aceasta după caz, primarului, președintelui raionului, cu indicarea motivelor absenței.

Recurentul Consiliul sătesc Verejeni, a indicat că, în cadrul ședințelor de judecată a prezentat probe incontestabile, care demonstrează că Olga Gherman a fost înștiințată despre participare și că nu a participat la desfășurarea a trei ședințe consecutive al Consiliului sătesc Verejeni, fără motive întemeiate. Careva probe care ar justifica absența sa, de la ședințele Consiliului sătesc Verejeni, intimata Olga Gherman nu a prezentat. Recurentul Consiliul sătesc Verejeni, a menționat că, pe parcursul activității intimata Olga Gherman, se impunea de multe ori, la multe propuneri, care erau discutate în carul ședințelor și sesiza Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, despre deciziile luate de Consiliul sătesc Verejeni.

Recurentul Consiliul sătesc Verejeni a invocat că, consilierul care nu poate participa la ședință, este obligat să comunice din timp despre absența sa și motivele absenței, nemijlocit primarului sau secretarului. Primarul sau secretarul, sunt obligați să aducă la cunoștință consilierilor prezenți în ședință, informația cu privire la absența consilierului. Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 21 aprilie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 5079 (f. d. 152), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost declarat de Consiliul sătesc Verejeni, la data de 10 iulie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. La 18 iulie 2018, în adresa intimatei Olga Gherman, a fost expediată copia recursului declarat de Consiliul sătesc Verejeni, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 20 august 2018, intimata Olga Gherman, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Consiliul sătesc Verejeni, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 3 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul sătesc Verejeni, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Consiliul sătesc Verejeni, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că 4 nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Consiliul sătesc Verejeni.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se considera inadmisibil recursul declarat Consiliul sătesc Verejeni, împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Gherman împotriva Consiliului sătesc Verejeni cu privire la anularea deciziei nr. 2/1 din 31 martie 2017 cu privire la ridicarea înainte de termen a mandatului de consilier. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 5