2ra-1346/18 — dispunerea masurilor de protectie a drepturilor consumatorilor, prin restituirea contravalorii, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata

2ra-1346/18 — dispunerea masurilor de protectie a drepturilor consumatorilor, prin restituirea contravalorii, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1346/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (S. Stratan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu)

D E C I Z I E

22 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruspin

Grup”, reprezentată de avocatul Daniel Șontea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gurschi

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruspin Grup” cu privire la dispunerea

măsurilor de protecție a drepturilor consumatorului, prin restituirea contravalorii,

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruspin Grup”,

reprezentată de avocatul Daniel Șontea și s-a menținut hotărârea din data de

27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 24 iunie 2016, Andrei Gurschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Ruspin Grup” cu privire la dispunerea măsurilor de protecție a

drepturilor consumatorului, prin restituirea contravalorii, încasarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul, Andrei Gurschi a invocat că, la data de

31 decembrie 2014 a încheiat cu pîrîta, SRL „Ruspin Grup” contractul de antrepriză

nr. 1/29/12/14. Conform contractului menționat, SRL „Ruspin Grup” s-a obligat să

producă cinci uși, interioare, cu vitralii, cu desenul gravat pe sticlă și pictat în culoare

aurie, iar, Andrei Gurschi s-a obligat că achite prețul acestora, în suma totală de

2 600 euro.

Reclamantul a menționat că, la 13 februarie 2015, ușile au fost instalate în

apartamentul lui, pe adresa: xxxxx. Respectiv, Andrei Gurschi a semnat actul de

primire-predare lucrărilor și a achitat în beneficiul SRL „Ruspin Grup” echivalentul

în lei, a sumei de 2 600 euro, conform facturii fiscale, cu seria nr. JB 3371456, din

13 februarie 2015.

1

Reclamantul, Andrei Gurschi a indicat că, conform pct. 2.1. al contractului de

antrepriză nr. 1/29/12/14 din 31 decembrie 2014, încheiat între reclamant și SRL

„Ruspin Grup”, termenul de garanție a calității producției confecționate este de 12

luni.

La fel, reclamantul a invocat că, în luna decembrie 2015, a depistat că, vopseaua

de pe desenele vitraliilor ușilor, și-a schimbat culoarea, și anume din culoarea aurie

a devenit culoarea neagră.

Respectiv, reclamantul, Andrei Gurschi, la 28 decembrie 2015 a depus în

adresa SRL „Ruspin Grup”, cerere privind remedierea gratuită a deficiențelor

depistate. Iar, la sfârșitul lunii ianuarie 2016, ușile au fost demontate și ridicate de

SRL „Ruspin Grup”, pentru înlăturarea neajunsurilor. Ulterior, pe parcursul a două

luni, reclamantul nu a primit nici un răspuns, de la SRL „Ruspin Grup”, cu referire

la remedierea deficiențelor invocate.

Astfel, reclamantul, la data de 07 aprilie 2016 a depus reclamație repetată, în

adresa SRL „Ruspin Grup”, prin care a solicitat înlăturarea deficiențelor, pînă la data

de 11 aprilie 2016, sau restituirea sumei, în mărime de 2 600 euro. La data de

08 aprilie 2016, reclamantul, Andrei Gurschi a primit un răspuns de la SRL „Ruspin

Grup”, prin care a fost informat că, pîrîta a încheiat un contract cu un expert, pentru

stabilirea cauzelor apariției deficiențelor la vitraliile ușilor.

Reclamantul, Andrei Gurschi a indicat că, la 20 și 21 mai 2016, a primit două

scrisori, prin care SRL „Ruspin Grup” a refuzat remedierea deficiențelor, din motiv

că, conform raportului de constatare tehnico - științifică nr. 130 din 25 aprilie 2016,

întocmit de către expertul independent, Achimov Anatol, deficiențele vitraliilor

ușilor, au apărut din vina reclamantului, din cauza spălării ușilor cu lichide agresive.

Totodată, reclamantul a menționat că, nu i-a fost prezentată copia raportului de

constatare tehnico - științifică nr. 130 din 25 aprilie 2016 și nici nu a fost informat

cu privire la locul, data și ora efectuării respectivei cercetării tehnico – științifică.

Reclamantul, Andrei Gurschi a invocat că, nu este de acord cu concluziile

indicate în raportul de constatare tehnico-științifică nr. 130 din 25 aprilie 2016,

deoarece n-a folosit lichide agresive la spălarea vitraliilor, iar acțiunile SRL „Ruspin

Grup”, după recepționarea reclamației din 28 decembrie 2015, sunt ilegale.

Astfel, reclamantul a indicat că, SRL „Ruspin Grup” a încălcat interesele

economice ale consumatorului și anume prevederile legale cu referire la termenul

examinării reclamației. Mai mult ca atât, pînă în prezent SRL „Ruspin Grup” nu a

întors ușile reclamantului.

La fel, reclamantul Andrei Gurschi a invocat că, prin acțiunile SRL „Ruspin

Grup” i-a fost cauzat un prejudiciu moral, luând în considerație faptul că, din luna

ianuarie 2016, apartamentul reclamantului nu a avut uși interioare.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 12, 18, 20

ale Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor.

Prin urmare, reclamantul, Andrei Gurschi a solicitat admiterea acțiunii,

încasarea din contul SRL „Ruspin Grup” în beneficiul lui, a sumei de 2 600 euro, cu

titlu de contravaloare a bunurilor neremediate, a sumei de 20 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral și a tuturor cheltuielilor de judecată.

2

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către reclamantul Andrei

Gurschi împotriva pârâtei SRL ,,Ruspin Grup” privind dispunerea măsurilor de

protecție a drepturilor consumatorului prin restituirea contravalorii, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul pârâtei,

SRL ,,Ruspin Grup” , în beneficiul reclamantului Andrei Gurschi, suma de 2 600

euro, cu titlu de contravaloare a bunurilor neremediate și suma de 5 000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral suportat. S-a încasat din contul pârâtei, SRL ,,Ruspin Grup”,

în beneficiul statului, suma de 1 702,51 lei, cu titlu de taxă de stat. S-a respins, ca

neîntemeiată, pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de SRL „Ruspin Grup”, reprezentată de avocatul Daniel Șontea și s-a

menținut hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a încasat din contul SRL ,,Ruspin Grup” , în beneficiul lui Andrei Gurschi suma

de 1 830 lei, cu titlu de asistență juridică, acordată în instanța de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces,

la data de 24 aprilie 2018, conform scrisorii nr. 5290 (f.d.177), însă careva date

despre recepționarea deciziei recurate de către recurenta, SRL ,,Ruspin Grup”,

lipsesc.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către SRL „Ruspin Grup”, reprezentată de avocatul Daniel Șontea, la data de

11 mai 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta, SRL „Ruspin Grup”, reprezentată de avocatul

Daniel Șontea a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din data de

29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs, recurenta, SRL „Ruspin Grup” a invocat că, la

data de 31 decembrie 2014, între Andrei Gurschi și SRL „Ruspin Grup” a fost

încheiat contractul de antrepriză nr. 1/29/12/14, în baza căruia, recurenta pentru

Andrei Gurschi a confecționat cinci uși, interioare, cu vitralii, cu desenul gravat pe

sticlă și pictat în culoare aurie. Respectiv, recurenta și-a îndeplinit obligațiunile

contractuale și a confecționat ușile menționate, care corespund standardelor și

cerințelor conform certificatului de conformitate.

Recurenta, SRL „Ruspin Grup” a menționat că, la data de 13 februarie 2015 a

fost întocmit actul de predare-primire a ușilor, conform căruia părțile nu au avut

careva obiecții una față de alta, referitor la îndeplinirea obligațiunilor contractuale.

Iar, la data de 28 decembrie 2015, Andrei Gurschi a depus reclamație în adresa SRL

„Ruspin Grup”, prin care a solicitat remedierea gratuită a deficiențelor apărute la

ușile confecționate, invocându-se faptul că, vitraliile de pe sticla de la ușile

confecționate și-au schimbat culoarea.

3

Recurenta a indicat că, în termen de pînă la 14 zile calendaristice, de la data

depunerii reclamației de către consumator, în vederea stabilirii cauzei ștergerii

vopselei de pe vitraliile ușilor, a încheiat un contract cu un expert independent, pentru

efectuarea cercetărilor necesare, informând despre aceasta consumatorul, Andrei

Gurschi. Respectiv, recurenta, SRL „Ruspin Grup” a invocat că, a respectat termenul

de 14 zile stipulat în art. 185 din Legea nr.105 din 13 martie 2003 privind protecția

consumatorilor, iar, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat greșit că, termenul

de 14 zile nu a fost respectat de către SRL „Ruspin Grup”.

La fel, recurenta, SRL „Ruspin Grup” a menționat că, conform raportului de

constatare tehnico-științifică nr.130 din 25 aprilie 2016, cauza ștergerii vopselei

constituie spălarea vitraliilor cu soluții agresive. Reclamantul, Andrei Gurschi nu a

prezentat careva cereri sau obiecții asupra acestui raport de constatare tehnico-

științifică cât și asupra expertului care a efectuat expertiza.

Recurenta a invocat că, expertul independent, Anatolie Achimov, care a

întocmit raportul de constatare tehnico-științifică nr.130 din 25 aprilie 2016, este

inclus în lista experților judiciari atestați, în domeniul cercetării obiectelor imobiliare,

materialelor de construcție, construcțiilor și documentelor, iar vopseaua și lacul fac

parte din categoria materialelor de construcție și finisare. Prin urmare, recurenta a

menționat că, instanțele ierarhic inferioare, eronat au interpretat că, expertul judiciar,

Anatolie Achimov nu posedă competența necesară, în analiza cauzelor modificării

culorilor vopselelor.

Totodată, recurenta, SRL „Ruspin Grup” a indicat că, conform certificatului de

conformitate anexat la materialele cauzei, vopseaua și lacul folosit la confecționarea

ușilor cu vitralii, pentru Andrei Gurschi, corespund cerințelor și standardelor în

construcție conform legislației, și anume conform SM GOST R 52165 pct.5.3.1.

GOST 9980.3-86. și GOST 9980.4-2002.

Recurenta a mai menționat că, din discuțiile avute cu Andrei Gurschi, referitor

la apariția deficiențelor la uși, acesta a comunicat că, deficiențele au apărut după ce i

s-a făcut curățenie în apartament, de către o companie specializată în acest domeniu.

La fel, recurenta, SRL „Ruspin Grup” a invocat că, Agenția pentru Protecția

Consumatorilor, examinând plângerea prealabilă a lui Andrei Gurschi, privind

remedierea gratuită a deficiențelor apărute la ușile confecționate de SRL „Ruspin

Grup”, a constatat că, recurenta nu a comis careva abateri legale și a respectat corect

procesul tehnologic la confecționarea ușilor.

Totodată, recurenta a indicat că, instanța de apel greșit a încasat din contul SRL

„Ruspin Grup” în beneficiul lui Andrei Gurschi, a cheltuielilor de asistență juridică,

în mărime de 1 830 lei, achitați în instanța de apel, pentru asistența juridică acordată

de avocatul Beiu Irina, care conform deciziei Comisiei pentru Etică și Disciplină din

cadrul Uniunii Avocaților din RM din data de 22 decembrie 2017, i-a fost suspendată

activitatea de avocat.

La 05 iunie 2018, în adresa intimatului, Andrei Gurschi, a fost expediată copia

recursului declarat de către SRL „Ruspin Grup”, reprezentată de avocatul Daniel

Șontea, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă, până la

examinarea recursului, intimatul Andrei Gurschi, nu a depus referință, prin care

4

să-și expună opinia asupra cererii de recurs declarate de către SRL „Ruspin Grup”,

reprezentată de avocatul Daniel Șontea.

Prin încheierea din 25 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de SRL „Ruspin Grup”, reprezentată de avocatul Daniel Șontea, împotriva deciziei

din data de 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

SRL „Ruspin Grup”, reprezentată de avocatul Daniel Șontea, urmează a fi admis, se

casează decizia din data de 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gurschi împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Ruspin Grup” cu privire la dispunerea măsurilor de protecție

a drepturilor consumatorului, prin restituirea contravalorii, încasarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care se

respinge integral, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Andrei

Gurschi împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruspin Grup” cu privire la

dispunerea măsurilor de protecție a drepturilor consumatorului, prin restituirea

contravalorii, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, din

următoarele motive.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Iar, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Din materialele cauzei, Colegiul reține că, la 31 decembrie 2014, Andrei

Gurschi a încheiat cu SRL „Ruspin Grup” contractul de antrepriză nr. 1/29/12/14,

conform căruia, SRL „Ruspin Grup” s-a obligat să producă cinci uși, interioare, cu

vitralii, cu desenul gravat pe sticlă și pictat în culoare aurie, iar, Andrei Gurschi s-a

obligat că achite în schimb, prețul acestora, în suma totală de 2 600 euro (f.d.8-10).

La 13 februarie 2015, ușile confecționate în baza contractului de antrepriză nr.

1/29/12/14 din 31 decembrie 2014, au fost transmise lui Andrei Gurschi, fiind

întocmit actul de primire-predare a lucrărilor (f.d.11), iar, Andrei Gurschi a achitat

în beneficiul SRL „Ruspin Grup”, echivalentul în lei, a sumei de 2 600 euro, conform

facturii fiscale cu seria nr. JB 3371456 din 13 februarie 2015 (f.d.12).

Instanța de recurs reține că, raporturile juridice, apărute între Andrei Gurschi și

SRL „Ruspin Grup”, în baza contractului de antrepriză nr. 1/29/12/14 din data de

31 decembrie 2014, sunt raporturi juridice cu participarea consumatorului.

Or, art. 1 al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor,

stipulează că, consumator este orice persoană fizică ce intenționează să comande sau

5

să procure ori care comandă, procură sau folosește produse, servicii pentru necesități

nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională.

Totodată, conform 6 alin. (1) Cod civil, legea civilă nu are caracter retroactiv.

Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice

constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior.

Respectiv, Colegiul relevă că, la soluționarea litigiului dedus judecății urmează

a fi aplicate prevederile Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția

consumatorilor, care erau în vigoare la momentul apariției defectelor invocate de

reclamantul, Andrei Gurschi.

Instanța de recurs reține că, reclamantul, Andrei Gurschi a invocat că, în luna

decembrie 2015, a depistat că, vopseaua de pe desenele vitraliilor ușilor,

confecționate de SRL „Ruspin Grup”, în baza contractului de antrepriză nr.

1/29/12/14 din 31 decembrie 2014, și-a schimbat culoarea, și anume din culoarea

aurie, a devenit culoarea neagră.

Conform art. 18 alin. (1) al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția

consumatorilor, în vigoare la momentul depistării deficiențelor ușilor, luna

decembrie 2015, remedierea gratuită a deficiențelor apărute la produs, serviciu,

înlocuirea gratuită sau restituirea contravalorii produsului, serviciului

necorespunzător în cadrul termenului de garanție sau termenului de valabilitate,

deficiențe care nu sunt imputabile consumatorului, se face necondiționat de către

vânzător, prestator într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data

înaintării reclamației de către consumator sau în termenul stabilit prin contract.

Instanța de recurs indică că, la 28 decembrie 2015, Andrei Gurschi a depus în

adresa SRL „Ruspin Grup”, cerere privind remedierea gratuită a deficiențelor

depistate (f.d.13), iar la data de 07 aprilie 2016 a depus reclamație repetată, prin care

a solicitat înlăturarea deficiențelor, pînă la 11 aprilie 2016, sau restituirea sumei, în

mărime de 2 600 euro (f.d.14-16).

Totodată, instanța de recurs reține că, reclamantul, Andrei Gurschi a indicat că,

la sfârșitul lunii ianuarie 2016, ușile au fost demontate și ridicate de SRL „Ruspin

Grup”, pentru înlăturarea neajunsurilor, iar, la 08 aprilie 2016, reclamantul, a primit

un răspuns, prin care a fost informat că, SRL „Ruspin Grup” a încheiat un contract

cu un expert, pentru stabilirea cauzelor apariției deficiențelor la vitraliile ușilor

(f.d.17).

Astfel, Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare eronat au constatat că,

SRL „Ruspin Grup” a încălcat termenul de 14 zile, prevăzut de art. art. 18 alin. (1)

al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, pentru

examinarea cererii privind remedierea gratuită a deficiențelor.

Or, însăși reclamantul, Andrei Gurschi în cererea de chemare în judecată, cu

referire la cererea privind remedierea deficiențelor, din 28 decembrie 2015, a indicat

că, SRL „Ruspin Grup” în urma examinării acestei cereri prealabile, în luna ianuarie

2016, a demontat și ridicat ușile pentru înlăturarea neajunsurilor. Iar, la cererea

privind remedierea deficiențelor, din data de 07 aprilie, SRL „Ruspin Grup” a

răspuns la 08 aprilie 2016, informând reclamantul că a încheiat un contract cu un

expert, pentru stabilirea cauzelor apariției deficiențelor la vitraliile ușilor.

6

Respectiv, instanța de recurs relevă că, SRL „Ruspin Grup” nu a încălcat

termenul de 14 zile, prevăzut de art. art. 18 alin. (1) al Legii nr. 105 din data de

13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, pentru examinarea cererii privind

remedierea gratuită a deficiențelor.

Conform art. 12 alin. (4) al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția

consumatorilor, în vigoare la momentul depistării deficiențelor ușilor, consumatorul

este în drept să pretindă vînzătorului, prestatorului remedierea sau înlocuirea gratuită

ori restituirea contravalorii produsului, serviciului, precum și despăgubiri pentru

pierderile suferite ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul termenului de

garanție sau termenului de valabilitate, cu condiția respectării de către consumator a

instrucțiunilor de instalare, utilizare și a regulilor de păstrare, prevăzute în

documentația de însoțire.

Art. 1 al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, în

vigoare la momentul depistării deficiențelor ușilor, definește termenul de garanție ca

perioadă de timp, prescrisă sau declarată, care curge de la data achiziționării

produsului, serviciului și în cadrul căreia produsul, serviciul trebuie să-și păstreze

caracteristicile prescrise sau declarate, iar producătorul, vânzătorul, prestatorul își

asumă responsabilitatea remedierii sau înlocuirii pe cheltuiala sa a produsului,

serviciului necorespunzător dacă deficiențele nu sunt imputabile consumatorului.

Instanța de recurs reține că, conform pct. 2.1. al contractului de antrepriză nr.

1/29/12/14 din 31 decembrie 2014, încheiat între reclamantul Andrei Gurschi și SRL

„Ruspin Grup”, termenul de garanție a calității producției confecționate este de 12

luni (f.d.8 verso), iar, la data de 13 februarie 2015 a fost întocmit actul de predare-

primire a ușilor.

Coroborând pct. 2.1. al contractului menționat supra, cu prevederile art. 1 al

Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, instanța de recurs

conchide că, termenul de garanție pentru ușile confecționate de SRL „Ruspin Grup”,

pentru Andrei Gurschi, este de la 13 februarie 2015 pînă la 13 februarie 2016.

Respectiv, instanța de recurs reține că, Andrei Gurschi a depus în adresa SRL

„Ruspin Grup”, prima cerere, privind remedierea gratuită a deficiențelor depistate la

uși, la data de 28 decembrie 2015, în interiorul termenului de garanție.

Totodată, instanța de recurs reține că, conform art. 18 alin. (2) al Legii nr. 105

din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, în vigoare la momentul

depistării deficiențelor ușilor, dacă vânzătorul, prestatorul refuză să satisfacă

reclamația consumatorului conform prevederilor alin.(1), ei sunt obligați să

dovedească vina consumatorului în ceea ce privește deficiențele apărute la produsul

vândut, serviciul prestat prin expertiza tehnică efectuată de o terță parte competentă

în domeniu, abilitată în conformitate cu legislația, într-un termen de cel mult 14 zile

calendaristice de la data înaintării pretenției de către consumator.

Astfel, coroborând art. 18 alin. (2) al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind

protecția consumatorilor, în vigoare la momentul depistării deficiențelor ușilor și art.

12 alin. (4) al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, în

vigoare la acel moment, Colegiul menționează că, consumatorul este în drept să

pretindă prestatorului remedierea deficiențelor în cadrul termenului de garanție, cu

condiția respectării de către consumator a instrucțiunilor de instalare, utilizare și a

7

regulilor de păstrare, prevăzute în documentația de însoțire, iar dacă prestatorul

refuză să satisfacă reclamația consumatorului, este obligat să-i dovedească vina

consumatorului în ceea ce privește deficiențele apărute la produsul vândut.

Instanța de recurs relevă că, SRL „Ruspin Grup”, prin răspunsurile oferite la

data de 17 mai 2016 și 18 mai 2016, a refuzat remedierea deficiențelor din motiv că,

prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 130 din 25 aprilie 2016, întocmit de

Anatol Achimov, s-a constatat că, modificarea culorii desenului gravat pe sticlă, se

datorează curățirii vitraliilor cu soluții agresive (f.d.18-19, 31-49).

Mai mult, instanța de recurs reține că, reprezentantul pîrîtului SRL „Ruspin

Grup” a comunicat că, reclamantul, Andrei Gurschi, personal, l-a informat că a

angajat o firmă specializată în efectuarea ordinii în apartamentul, în care au fost

instalate aceste uși, iar reclamantul, Andrei Gurschi nu a negat acest fapt (f.d.18).

Astfel, Colegiul conchide că, instanțele ierarhic inferioare eronat au respins ca

probă, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 130 din 25 aprilie 2016. Or,

conform art. 18 alin. (2) al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția

consumatorilor, în vigoare la momentul depistării deficiențelor ușilor, prestatorul

este obligat să dovedească vina consumatorului în ceea ce privește deficiențele

apărute la produsul vândut, serviciul prestat prin expertiza tehnică efectuată de o

terță parte competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislația.

Colegiul indică că, instanțele ierarhic inferioare greșit au respins această probă

din motiv că, expertul judiciar, Anatol Achimov nu posedă competența necesară în

analiza cauzelor modificării culorilor la vopsele. Or, expertul, Anatol Achimov este

competent în examinarea vopselelor, în condițiile în care, acesta este certificat pentru

efectuarea expertizei în domeniul materialelor de construcție.

Ori, conform certificatului anexat la raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 130 din 25 aprilie 2016, Anatol Achimov este competent în cercetarea obiectelor

imobiliare, materialelor de construcție, construcțiilor și documentelor, iar

vopselele, fac parte din categoria materialelor de construcții și a articolelor din ele

(f.d.32, 189).

Mai mult, Colegiul relevă că, art. 18 alin. (2) al Legii nr. 1086-XIV din data

de 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și

medico-legale, în vigoare la momentul depistării deficiențelor ușilor, dacă

concluziile expertului nu sunt întemeiate sau există îndoieli privind veridicitatea,

exactitatea și argumentarea acestora, sau dacă există contradicții între concluziile

mai multor experți, se dispune efectuarea expertizei repetate de către alt expert (alți

experți). La efectuarea expertizei repetate poate participa și expertul care a efectuat

prima expertiză. În acest caz, numărul experților trebuie să fie nu mai mic de trei.

Instanța de recurs reține că, reclamantul, Andrei Gurschi a fost informat de SRL

„Ruspin Grup”, prin răspunsurile oferite la data de 17 mai 2016 și 18 mai 2016,

despre faptul că, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 130 din data de

25 aprilie 2016, întocmit de Anatol Achimov, s-a constatat că, modificarea culorii

desenului gravat pe sticlă se datorează curățirii vitraliilor cu soluții agresive, însă

reclamantul nu a solicitat efectuarea unei expertize repetate.

De asemenea, conform răspunsului nr. 27/05-1675 din 26 mai 2016, eliberat de

Agenția pentru Protecția Consumatorilor, la examinarea plângerii prealabile a lui

8

Andrei Gurschi, Agenția pentru Protecția Consumatorilor a informat consumatorul

despre posibilitatea efectuării unei expertize repetate și despre faptul că, prejudiciul

cauzat urmează a fi stabilit de instanța de judecată (f.d.74), dar reclamantul la fel, nu

a solicitat efectuarea unei alte expertize, pentru a stabili cauza deficiențelor apărute

la uși și a înaintat un demers cu privire la efectuarea expertizei judiciare, doar în

cadrul examinării cauzei, în instanța de judecată.

Astfel, Colegiul constată că, prin încheierea din 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru s-a dispus efectuarea expertizei în domeniul lacurilor și

vopselelor (f.d.85-87).

În conformitate cu art. 148 alin. (1) Cod de procedură civilă, pentru elucidarea

unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din

alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune

efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în

cazurile prevăzute de lege, din oficiu.

Iar, în conformitate cu art. 152 alin. (2) Cod de procedură civilă, părțile și

ceilalți participanți la proces au dreptul să formuleze și să prezinte în instanță

întrebări adresate expertului, însă numai instanța stabilește definitiv întrebările

asupra cărora expertul urmează să se pronunțe. Instanța este obligată să motiveze

respingerea întrebărilor propuse expertului de către părți și de către alți participanți

la proces.

Expertul, Fonari Alexandru, căruia i-a fost încredințată efectuarea expertizei,

prin încheierea din 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind

audiat în ședința de judecată din 18 ianuarie 2017, a comunicat că, pentru efectuarea

expertizei în domeniul lacurilor și vopselelor, este necesară prezentarea mostrelor

de vopsea (f.d.82).

Instanța de recurs reține că, efectuarea expertizei în domeniul lacurilor și

vopselelor nu a fost posibilă din cauza că, nu au fost prezentate mostrele de vopsea

(f.d.90), de către SRL „Ruspin Grup”, care a fost obligată prin încheierea din data

de 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, să prezinte la solicitarea

expertului, mostre de vopsea aurie, BOSNY 181 (f.d.87).

Însă, Colegiul relevă că, SRL „Ruspin Grup” a întreprins toate măsurile pentru

a prezenta aceste mostre, fapt probat prin cererea adresată de către recurentă, către

SRL „Prolomilux”, prin care a solicitat mostre de vopsea aurie, BOSNY 181, care a

fost utilizată la vopsirea vitraliilor ușilor, confecționate lui Andrei Gurschi (f.d.96).

Însă, prin răspunsul oferit de SRL „Prolomilux” se indică că, vopseaua BOSNY 181

nu există în stoc (f.d.98).

Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât, părțile și

ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și proba

poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și

independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra

oricărei probleme de fapt și de drept, care are legătură cu cauza și de a-și expune

punctul de vedere asupra inițiativelor instanțe. Egalitatea părților în drepturile

procedurale este garantată prin lege și se asigură de către instanță prin crearea

posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor

9

procedurale, pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept,

astfel încât nici una dintre părți, să nu fie defavorizată, în raport cu cealaltă.

Or, efectuarea expertizei în domeniul lacurilor și vopselelor, în cauza dedusă

judecății, nu a fost efectuată din cauza că, nu a fost posibil de prezentat mostre de

vopsea necesară, din motive independente de voința lui SRL „Ruspin Grup”.

Reținând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, Colegiul conchide că,

instanțele ierarhic inferioare eronat au dispus încasarea din contul SRL ,,Ruspin

Grup” în beneficiul lui Andrei Gurschi, a sumei de 2 600 euro, cu titlu de

contravaloare a bunurilor neremediate. Or, SRL „Ruspin Grup” a demonstrat vina

consumatorului, Andrei Gurschi, în ceea ce privește deficiențele apărute la produsul

vândut, și anume a celor 5 uși interioare.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs menționează că ușile au fost

reinstalate în apartamentul reclamantului, Andrei Gurschi, la 12 iulie 2016, însă

acesta nu s-a prezentat la SRL „Ruspin Grup”, pentru a semna actul de predare-

primire a ușilor, deși, recurenta prin expedierea telegramelor, a întreprins toate

măsurile pentru a fi semnat acest act (f.d.51-52).

Conform art. 1398 Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu

vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de

lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Art. 1422 Cod civil prevede că, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Conform art. 20 alin. (4-5) al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția

consumatorilor, prejudiciul moral cauzat consumatorului de către producător,

vânzător, prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum

și de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de instanța judecătorească.

Prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material cauzat

consumatorului.

Colegiul relevă că, instanțele ierarhic inferioare eronat au dispus încasarea din

contul SRL ,,Ruspin Grup” în beneficiul lui Andrei Gurschi, a sumei de 5 000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral, or, din materialele cauzei reiese că, SRL „Ruspin Grup”

a demonstrat vina consumatorului, Andrei Gurschi, în ceea ce privește deficiențele

apărute la produsul confecționat.

La fel, Colegiul reține că, reclamantul Andrei Gurschi a solicitat încasarea din

contul lui SRL „Ruspin Grup”, a cheltuielilor de asistență juridică, acordată în prima

instanță, în mărime de 5 000 lei (f.d.112).

Astfel, Colegiul relevă că, la materialele cauzei, în prima instanță a fost anexat,

doar contractul de prestări servicii juridice din data de 02 iunie 2016, încheiat între

Andre Gurschi și avocatul Irina Beiu, dar nu a fost prezentat bonul de achitare a

sumei convenite de părți spre achitare, pentru serviciile juridice prestate de avocatul

Irina Beiu, în prima instanță.

Subsecvent, Colegiul indică că, Andrei Gurschi a solicitat cheltuieli pentru

asistența juridică, acordată în instanța de apel, în mărime de 1 830,00 lei (f.d.155),

10

sumă achitată de acesta în beneficiul CA „Beiu Irina”, fapt confirmat prin bonul de

plată cu seria XL, nr. 405965, din 30 ianuarie 2018 (f.d.151).

Totodată, în conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile.

Astfel, Colegiul relevă că, deoarece se respinge integral, ca neîntemeiată,

cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gurschi împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Ruspin Grup” cu privire la dispunerea măsurilor de protecție

a drepturilor consumatorului, prin restituirea contravalorii, încasarea prejudiciului

moral, pretențiile înaintate de Andrei Gurschi cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică, suportate la examinarea prezentei cauze, urmează a fi respinse.

În conformitate cu art. 82 al Codului de procedură civilă, cheltuielile de

judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

Art. 83 Cod de procedură civilă prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care

se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de

la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei

civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acțiunile

patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii,

iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe,

conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 98 alin. (2) Cod de procedură civilă, în caz de respingere

a acțiunii, cheltuielile de judecare a cauzei suportate de instanță, precum și taxa de

stat, se încasează la buget de la reclamant dacă acesta nu este scutit de plata

cheltuielilor de judecată.

Art. 85 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, de taxă de stat pentru judecarea

cauzelor civile se scutesc reclamanții în acțiunile de protecție a drepturilor

consumatorilor.

Prin urmare, Colegiul conchide că, deși se respinge integral, ca neîntemeiată,

cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gurschi împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Ruspin Grup” cu privire la dispunerea măsurilor de protecție

a drepturilor consumatorului, prin restituirea contravalorii, încasarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată, taxa de stat nu se va încasa din contul

reclamantului, Andrei Gurschi, din motiv că, acesta este scutit de plata taxei de stat,

în temeiul art. 85 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă și al Legii nr. 105 din data

de 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor.

Or, instanța de recurs reiterează că, raporturile juridice, apărute între Andrei

Gurschi și SRL „Ruspin Grup”, în baza contractului de antrepriză nr. 1/29/12/14 din

31 decembrie 2014, sunt raporturi juridice cu participarea consumatorului.

Suplimentar, instanța de recurs menționează că, în sensul art. 6 alin. (1) al

Convenției, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

11

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar la probarea

concluziilor unei părți.

Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede

că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost

analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de

practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO

a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților

să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel și instanța de fond au soluționat eronat litigiul în cauză, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

concluzionează de a admite recursul declarat de SRL „Ruspin Grup”, reprezentată

de avocatul Daniel Șontea, se casează decizia din data de 29 martie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gurschi

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruspin Grup” cu privire la dispunerea

măsurilor de protecție a drepturilor consumatorului, prin restituirea contravalorii,

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care se respinge integral, ca neîntemeiată, cererea de chemare în

judecată depusă de Andrei Gurschi împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Ruspin Grup” cu privire la dispunerea măsurilor de protecție a drepturilor

12

consumatorului, prin restituirea contravalorii, încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruspin

Grup”, reprezentată de avocatul Daniel Șontea.

Se casează decizia din data de 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gurschi împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Ruspin Grup” cu privire la dispunerea măsurilor

de protecție a drepturilor consumatorului, prin restituirea contravalorii, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Se adoptă o hotărâre nouă după cum urmează:

Se respinge integral, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de

Andrei Gurschi împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruspin Grup” cu

privire la dispunerea măsurilor de protecție a drepturilor consumatorului, prin

restituirea contravalorii, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Nina Vascan

13