3ra-1020/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- concediul de maternitate, termenul de adresare in instanta de contencios administrativ
3ra-1020/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1020/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (V. Buhnaci)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)
DECIZIE
15 august 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Nina Vascan
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Viorica Țeruș,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Țeruș
împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare, Penitenciarul nr. 9 - Pruncul,
intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la încasarea
indemnizației pe perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului,
împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admis apelul declarat de Departamentul Instituțiilor Penitenciare, a fost casată hotărârea
din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost pronunțată o
nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind depusă
tardiv,
c o n s t a t ă:
La data de 19 aprilie 2017 Viorica Țeruș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare, Penitenciarul nr. 9 - Pruncul,
intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la încasarea
indemnizației pe perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului.
În motivarea acțiunii reclamanta Viorica Țeruș a indicat că din 18 noiembrie 2009
activează în cadrul Penitenciarului nr. 9 - Pruncul, în funcția de specialist, psiholog al
serviciului activitate educativă, psihologică și asistență socială.
A menționat reclamanta că la xxxxx s-a născut fiica sa xxxxx, iar prin ordinul
directorului Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 215 efectiv din 15 iulie 2015,
începând cu 02 iulie 2015 până la 10 februarie 2018 i-a fost acordat concediul parțial
plătit pentru îngrijirea copilului.
A specificat reclamanta că în legătură cu acest fapt, la 30 mai 2016, s-a adresat
Penitenciarului nr. 9 - Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare cu o cerere,
1
prin care a solicitat să-i fie stabilită, calculată și achitată indemnizația pentru îngrijirea
copilului, însă prin răspunsul nr. 11Ț1/16 din 09 iunie 2016 a fost informată că
colaboratorii sistemului penitenciar nu sunt asigurați în sistemul public de asigurări
sociale și nu beneficiază de garanțiile sociale acordate prin intermediul acestui buget, iar
indemnizația solicitată urmează a fi achitată de către Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Ulterior, la data de 07 martie 2017, reclamanta s-a adresat directorului
Penitenciarului nr. 9 - Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare cu o cerere
prealabilă, solicitând să-i fie calculată și achitată indemnizația în mărime de 30 % din
salariul mediu pe perioada acordării concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului
minor, începând cu 02 iulie 2015 pînă la 10 februarie 2018, de către Penitenciarul nr. 9 -
Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare. La fel, a solicitat, calcularea și
achitarea din contul Bugetului de stat a datoriei la plata indemnizației pentru îngrijirea
copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.
Prin răspunsul nr. 8Ț1 din 27 martie 2017, Penitenciarului nr. 9 -Pruncul al
Departamentului Instituțiilor Penitenciare a informat-o că dînsa beneficiază de concediu
parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vîrsta de 3 ani la locul de serviciu,
începând cu data de 12 august 2016, data cînd a fost publicată în Monitorul Oficial nr.
236-264 Legea nr. 135 din 21 iulie 2016.
Nefiind de acord cu răspunsul primit reclamanta a depus în instanța de judecată
prezenta acțiune prin care a solicitat, inclusiv prin cererea de concretizare a acțiunii din
12 septembrie 2017, încasarea din contul Penitenciarului nr. 9 - Pruncul al
Departamentului Instituțiilor Penitenciare în beneficiul Vioricăi Țeruș a indemnizației
lunare în mărime de 30 % din salariul mediu ce constituie suma de 1923,30 de lei, pe
perioada acordării concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor, începând
cu 02 iulie 2015 pînă la 10 februarie 2018; a diferenței îndemnizației lunare neachitate
de către Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 02 iulie 2015 până la 12
august 2016; a diferenței indemnizației lunare neachitate de către pârâtul Penitenciarul
nr. 9 - Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare în sumă de 3654,17 lei,
pentru fiecare lună începând cu 12 august 2016 până la 12 septembrie 2017, precum și a
cheltuielilor de asistență juridică.
Prin hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a
fost admisă parțial acțiunea depusă de Viorica Țeruș, a fost obligat Penitenciarul nr. 9 -
Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare de a-i recalcula și achita Vioricăi
Țeruș diferența indemnizației lunare neachitate de către Casa Națională de Asigurări
Sociale, începând cu data de 02 iulie 2015 până la data de 12 august 2016, calculate din
salariul mediu a Vioricăi Țeruș ce constituie suma de 1642,21 de
lei pe perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului după cum urmează
perioada: 02.07.2015 - 30.09.2015, în mărime de 1242,21 de lei lunar, 01.10.2015 -
31.07.2016, în mărime de 1202,21 de lei lunar, 01.08.2016-12.08.2016 în sumă de
440,88 de lei, în rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, a fost încasat din
contul Penitenciarului nr. 9 - Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare în
beneficiul Vioricăi Țeruș suma de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
2
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 13 decembrie 2017,
Departamentul Instituțiilor Penitenciare, a declarat apel împotriva hotărârii din 01
decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând admiterea apelului,
casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii.
Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Departamentul Instituțiilor Penitenciare, a fost casată hotărârea din 01
decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost pronunțată o nouă
hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind depusă tardiv.
La data de 18 iunie 2018 Viorica Țeruș a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și
o consideră ilegală, deoarece instanța de apel la emiterea deciziei a apreciat arbitrar
probele și a interpretat eronat normele de drept material.
A menționat că prin decizia instanței de apel i se încalcă dreptul la indemnizația
lunară pentru perioada concediului parțial plătit acordat de administrația Penitenciarului
nr. 9-Pruncul pentru îngrijirea copilului, începând cu data de 02 iulie 2015 și până la 10
februarie 2018.
A considerat eronată concluzia instanței de apel precum că cererea de chemare în
judecată a fost depusă cu încălcarea termenului de prescripție. Instanța de apel calculând
greșit termenul de adresare în instanța de judecată de la data primirii de către Viorica
Țeruș a răspunsului Penitenciarului nr. 9-Pruncul nr. 11/Ț1/16 din 09 iunie 2016 și a
indicat că acest răspuns urma a fi contestat în termen de 30 de zile de la data
recepționării, conform art. 17 din Legea contenciosului administrativ.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de
la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă că Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată
la data de 15 martie 2018, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către
recurentă la dosar lipsesc.
Astfel, recursul declarat de Viorica Țeruș la data de 18 iunie 2018, este în termen.
La data de 08 august 2018 Administrația Națională a Penitenciarelor
(Departamentul Instituțiilor penitenciare) a depus referință prin care a solicitat
declararea recursului inadmisibil.
În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este
considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Prin încheierea din 08 august 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din 3
judecători a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea acestuia în fond de un
complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și
în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra
noi dovezi.
3
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de
apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,
este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate
fi corectată de către instanța de recurs.
Din actele cauzei rezultă că prin ordinul Ministerului Justiției nr. 442 din 18
noiembrie 2009 se confirmă că reclamanta Viorica Țeruș a fost angajată în funcția de
specialist, psiholog al serviciului activitate educativă, psihologică și asistență socială în
Penitenciarul nr. 9 – Pruncul, Departamentul Instituțiilor Penitenciare a RM, unde
activează până în prezent (f.d.11).
În familia Vioricăi Țeruș la data de xxxxx s-a născut fiica xxxxx (f.d. 13).
Conform ordinului Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 215ef din 15 iulie
2015 i-a fost acordat Vioricăi Țeruș concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului
începând cu 02 iulie 2015 pînă la 10 februarie 2018 (f.d. 14).
La data de 30 mai 2016 Viorica Țeruș a adresat Penitenciarului nr. 9 - Pruncul
cerere cu privire la acordarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului, Sofia
Țeruș, născută la data de 10 februarie 2015 (f.d. 58).
Prin răspunsul nr. 11Ț1/16 din 09 iunie 2016, Departamentul Instituțiilor
Penitenciare, Penitenciarul nr. 9-Pruncul i-a respins cererea și i-a comunicat Vioricăi
Țeruș că în temeiul legislației în vigoare Penitenciarul nr. 9- Pruncul nu este în drept de
a achita indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului, pe motiv că garanțiile sociale
pentru colaboratorii sistemului penitenciar sunt achitate din contul bugetului de stat.
Colaboratorii sistemului penitenciar potrivit legislației în domeniul asigurărilor sociale,
nu au obligația de a contribui la bugetul asigurărilor sociale de stat și respectiv nu au
calitatea de asigurat, pentru a beneficia de garanțiile sociale acordate prin intermediul
acestui buget.
La data de 07 martie 2017 Viorica Teruș a depus cerere prealabilă solicitând
recunoașterea ilegalității răspunsului în vederea stabiliri, calculării și achitării
indemnizației pentru concediul de maternitate (f.d. 15-16).
Prin răspunsul nr. 8/Ț/17 din 27 martie 2017 Departamentul Instituțiilor
Penitenciare, Penitenciarul nr. 9-Pruncul a comunicat Vioricăi Țeruș că dînsa
beneficiază de concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani
la locul de serviciu, începînd cu data de 12 august 2016, dată cînd a fost publicată în
Monitorul Oficial nr. 236-264 Legea nr. 135 din 21 iulie 2016.
La data de 19 aprilie 2017 Viorica Țeruș a depus cerere de chemare în judecată,
concretizată ulterior, solicitând încasarea din contul Penitenciarului nr. 9 - Pruncul al
Departamentului Instituțiilor Penitenciare în beneficiul său a indemnizației lunare în
mărime de 30 % din salariul mediu ce constituie suma de 1923,30 de lei, pe perioada
4
acordării concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor, începând cu 02 iulie
2015 până la 10 februarie 2018; a diferenței indemnizației lunare neachitate de către
Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 02 iulie 2015 până la 12 august 2016;
a diferenței indemnizației lunare neachitate de Penitenciarul nr. 9 - Pruncul al
Departamentului Instituțiilor Penitenciare în sumă de 3654,17 lei, pentru fiecare lună
începând cu 12 august 2016 până la 12 septembrie 2017, precum și a cheltuielilor de
asistență juridică.
Fiind investită cu judecarea cauzei prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei
parțiale a acțiunii și a obligat Penitenciarul nr. 9-Pruncul al Departamentului
Instituțiilor Penitenciare de a-i recalcula și achita Vioricăi Țeruș diferența indemnizației
lunare neachitate de către Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 02 iulie
2015 până la 12 august 2016, calculate din salariul mediu a Vioricăi Țeruș ce constituie
suma de 1642, 21 de lei pe perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului
după cum urmează perioada: 02 iulie – 30 septembrie 2015, în mărime de 1242, 21 de
lei lunar, 01 octombrie 2015 – 31 iulie 2016, în mărime de 1202, 21 de lei lunar; 01
august – 12 august 2016 în sumă de 440,88 de lei. În rest, acțiunea a fot respinsă ca
fiind neîntemeiată.
Judecînd apelul declarat de Departamentul Instituțiilor Penitenciare, instanța de
apel a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 01 decembrie 2017 și a
pronunțat o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de
Viorica Țeruș ca fiind tardivă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că reclamanta Viorica Țeruș s-a
adresat către administrația Penitenciarului nr. 9 - Pruncul cu 2 cereri prealabile și a
primit răspuns la ambele, și anume: cu prima cerere s-a adresat la 30 mai 2016
înregistrată cu nr. Ț1/16, conform căreia a solicitat achitarea indemnizației de îngrijire
lunară pentru copilul ei xxxxx și a primit răspuns la data de 09 iunie 2016. Acest
răspuns nefiind contestat în termenul specificat la art. 17 din Legea contenciosului
administrativ. Astfel, Viorica Țeruș a avut dreptul să conteste refuzul primit în instanța
de judecată în termen de 30 de zile, însă acest termen a fost omis.
La fel, instanța de apel a stabilit că Viorica Țeruș la data de 07 martie 2017 a depus
repetat cerere privind achitarea indemnizației pentru perioada concediului parțial plătit
pentru îngrijirea copilului, primind un răspuns la data de 27 martie 2017.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că termenul de prescripție
pentru reclamanta Viorica Țeruș a început să curgă din data depunerii primei cereri
privind achitarea indemnizației pe perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea
copilului.
Instanța de recurs, analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice
ce guvernează raportul juridic litigios ajunge la concluzia că instanța de apel
neîntemeiat a dispus respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind depusă cu
omiterea termenului de prescripție.
În susținerea opiniei enunțate, se vor reține prevederile art. 14 din Legea
contenciosului administrativ, potrivit cărora persoana care se consideră vătămată într-un
drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere
5
prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării
actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Conform art. 16 alin. (1) din Legea menționată, persoana care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este
mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în
termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ
competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv și repararea pagubei
cauzate, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, acțiunea poate fi înaintată nemijlocit
instanței de contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile
în care persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen
legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și
repararea pagubei cauzate.
Iar, conform art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, termenul de
adresare în instanța de contencios administrativ curge de la: a) data primirii răspunsului
la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea
acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită
recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru
soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în
care legea nu prevede procedura prealabilă.
Astfel, în interpretare corectă a prevederilor legale enunțate este de înțeles că
termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ curge, fie de la data
comunicării răspunsului la cererea prealabilă, fie de la data expirării termenului de 30 de
zile în care autoritățile indicate erau obligate să examineze cererea prealabilă.
Materialele cauzei denotă că la 07 martie 2017, Viorica Țeruș a depus la
Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Penitenciarul nr. 9-Pruncul cererea prealabilă,
prin care a solicitat calcularea și achitarea indemnizației lunare pentru îngrijirea
copilului xxxxx, pentru perioada 08 iunie 2015 pînă la 10 februarie 2018, în mărime de
30 % din venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice până la nașterea
copilului (f. d. 15-17).
Ca urmare, prin răspunsul nr. 8Ț1/17 din 27 martie 2017, Departamentul
Instituțiilor Penitenciare, Penitenciarul nr. 9-Pruncul i-a comunicat Vioricăi Țeruș că în
temeiul art. 30 al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul
penitenciar, modificat prin Legea nr. 135 din 21 iulie 2016, dânsa beneficiază de
concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani la locul de
serviciu, începând cu data de 12 august 2016, dată când a fost publicată Legea nr. 135
din 21 iulie 2016 în Monitorul Oficial nr. 256-264 și a intrat în vigoare (f. d. 17).
În aspectele enunțate, se constată că Departamentul Instituțiilor Penitenciare,
Penitenciarul nr. 9-Pruncul, nu a respins cererea prealabilă depusă de Viorica Țeruș ca
depusă tardiv, dar i-a răspuns pe fond.
Cererea de chemare în judecată a fost depusă de Viorica Țeruș la data de 19
aprilie 2017, prin urmare în interiorul termenului de 30 zile, prevăzut de art. 17 din
Legea contenciosului administrativ.
În această ordine de idei, fiind cert că Departamentul Instituțiilor Penitenciare,
Penitenciarul nr. 9-Pruncul, prin răspunsul din 27 martie 2017, nu a respins cererea
6
prealabilă depusă de Viorica Țeruș ca tardivă, astfel Colegiul constată că cererea de
chemare în judecată depusă la 19 aprilie 2017, de Viorica Țeruș este depusă în termen.
În consecință, se stabilește că concluzia instanței de apel cu privire la respingerea
acțiunii Vioricăi Țeruș împotriva Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Penitenciarul
nr. 9-Pruncul, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție este neîntemeiată,
fiind cert că instanța de apel a interpretat și aplicat incorect dispozițiile legale
menționate.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, de a casa decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui
cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, or instanța de apel nu s-a expus cu
privire la fondul cererii de apel depuse de Departamentul Instituțiilor Penitenciare.
La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și
să adopte o hotărâre legală.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Viorica Țeruș.
Se casează integral decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Țeruș împotriva
Departamentului Instituțiilor Penitenciare, Penitenciarul nr. 9 - Pruncul, intervenient
accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la încasarea indemnizației pe
perioada concediului parțial plătit de îngrijire a copilului, cu trimiterea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Nina Vascan
Iurie Bejenaru
7