3ra-993/18 — contestarea actului administrativ

3ra-993/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-993/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: (A. Catană)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău judecători: (N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță)

Î N C H E I E R E

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Profesională

”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul

Dumitru Barbăscumpă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Profesională ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva

Consiliului Concurenței cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Asociația Profesională ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule” și s-a menținut hotărârea din 26 iunie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 09 august 2016, AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Concurenței cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamanta Asociația Profesională ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, a indicat că, prin decizia Consiliului

Concurenței nr. AAP-32 din 23 iunie 2016, s-a constatat încălcarea comisă de

către AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” a dispoziției art. 12

alin. (l) lit. a) Legii concurenței, manifestat prin refuzul Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule de a elibera SAR ”Moldcargo” SA, formulare de

certificate de asigurare ”Carte Verde”.

Reclamanta AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, a

invocat că, prin decizia adoptată, Consiliul Concurenței a motivat că, AP ”Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule” este o autoritate asimilată

autorităților publice și respectiv, cade sub incidența dispoziției art. 12 alin. (1) a

Legii concurenței, iar refuzul AP ”Biroului Național al Asiguratorilor de

Autovehicule” din 07 octombrie 2014, de a elibera SAR ”Molcargo” SA,

formulare de certificate de asigurare ”Carte Verde”, este o încălcare a art. 12 alin.

(1) lit. a) Legii concurenței.

1

Reclamanta AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, a

invocat inaplicabilitatea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) Legii concurenței, care

stabilește că, orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor

administrației publice centrale sau locale care restrâng, împiedică sau denaturează

concurența. Însă, în cazul din speță, Consiliul Concurenței, prin aplicarea art. 2

alin. (2) a Legii concurenței, a calificat AP ”Biroului Național al Asiguratorilor de

Autovehicule” ca persoană asimilată autorităților publice, făcând în același timp

trimitere la noțiunea de autoritate publică” stabilită de art. 2 a Legii

contenciosului administrativ, deoarece Legea concurenței nu definește noțiunea

de ”autoritate publică”, iar Consiliul Concurenței a aplicat respectiv, prin

analogie noțiunea de ”autoritate publică” și noțiunea de ”serviciu public”, stabilite

prin art. 2 a Legii contenciosului administrativ, act normativ, care de fapt

reglementează doar condițiile și procedură de contestare a actelor administrative a

autorităților publice și nicidecum raporturile privind protejarea concurenței, ce

revine în competență Consiliului Concurenței.

Reclamanta AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, a

menționat că, aplicarea prin analogie a acestei norme, s-a efectuat însă de către

Consiliul Concurenței, prin încălcarea directă a dispoziției art. 5 alin. (3) Codul

civil, care stabilește că, nu se admite aplicarea prin analogie a normelor care

limitează drepturile civile sau care stabilesc răspunderea civilă.

Reclamanta AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”,

consideră că, aplicarea prin analogie a normei enunțate a Legii contenciosului

administrativ, încalcă drepturile AP ”Biroului Național al Asiguratorilor de

Autovehicule” și stabilește răspunderea sa, prin aplicarea art. 12 alin. (1) a Legii

concurenței și nu se admite pentru AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule” aplicarea prin analogie a noțiunii de „autoritate publică” și

respectiv a definiției de „serviciu public”, așa cum prevede Legea contenciosului

administrativ.

Prin urmare, recurenta consideră că, decizia Consiliului Concurenței, cu

privire la stabilirea încălcării de către AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule” a art. 12 alin. (1) a Legii concurenței, este una neîntemeiată și

urmează a fi anulată.

Reclamanta AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, a

invocat că, refuzul AP ”Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule” din

07 octombrie 2014, nu putea duce la restrângerea concurenței, prin limitarea

dreptului SAR „Moldcargo” SA de comercializare a formulărilor de certificate

”Carte Verde” în sensul art. 12 alin. (l) lit. a) Legii concurenței.

Reclamanta AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, a

menționat că, la acel moment nu mai deținea formularele certificatelor de

asigurare „Carte Verde" ale SAR ”Moldcargo” SA, în număr de 21938 bucăți,

deoarece aceste certificate au fost distruse la tipografia „SIRIUS”, încă la data de

09 septembrie 2014, în temeiul deciziei Consiliului de administrație al AP ”Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule” din 04 septembrie 2014, fapt ce

rezultă din copia actului de distrugere și a deciziei din 04 septembrie 2014.

Reclamanta Asociația Profesională ”Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule”, a relatat că, la 07 octombrie 2014, AP ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule” nu deținea careva certificate de asigurare „Carte

2

Verde” a SAR ”Moldcargo” SA, în aceste condiții, nu a fost posibilă restrângerea

concurenței, prin limitarea SAR ”Moldcargo” SA la comercializarea formularelor

certificatelor de asigurare ”Carte Vedre”.

Reclamanta Asociația Profesională ”Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule”, a solicitat anularea deciziei Consiliului Concurenței nr. AAP – 32

din 23 iunie 2016.

Prin încheierea protocolară din 03 noiembrie 2016, a fost atras în proces

intervenient accesoriu din partea reclamantului SAR ”Moldcargo” SA.

Prin hotărîrea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Profesională ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva

Consiliului Concurenței, intervenient accesoriu din partea reclamantului

Compania de Asigurări SAR ”Moldcargo” SA cu privire la anularea deciziei

Consiliului Concurenței nr. AAP-32 din 23 iunie 2016 cu privire la constatarea

încălcării.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” și s-a

menținut hotărârea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Profesională

”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva Consiliului

Concurenței, intervenient accesoriu din partea reclamantului Compania de

Asigurări ”Moldcargo” SA privind contestarea actului administrativ.

La 31 mai 2018, AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”,

reprezentat de avocatul Dumitru Barbăscumpă, a declarat recurs împotriva

deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă integral cererea de

chemare în judecată depusă de AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule”.

În motivarea cererii de recurs recurenta, AP ”Biroul Național al Asigurărilor

de Autovehicule”, a indicat că, nu este de acord cu decizia din 14 martie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, o consideră neîntemeiată, deoarece a fost adoptată cu

încălcarea gravă a normelor de drept material și procedural și au fost apreciate

arbitrar probele, care au dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, a

menționat că, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că, AP ”Biroul Național

al Asiguratorilor de Autovehicule”, conform prevederilor art. 2 alin. (2) al Legii

concurenței, este calificată ca persoană asimilată autorităților publice. Mai mult,

instanța de apel a stabilit că, noțiunile de persoane asimilate autorităților publice,

expuse la art. 2 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 și art. 2 alin. (2) al Legii concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 sunt similare,

ori conform prevederilor art. 2 al Legii contenciosului administrativ, sînt

asimilate autorităților publice, în sensul acestei legi, persoanele de drept privat

care exercită atribuții de putere publică sau utilizează domeniul public, fiind

împuternicite prin lege să presteze un serviciu de interes public.

Recurenta AP ”Biroul Național al Asigurărilor de Autovehicule”, a indicat

că, prin scrisoarea din 07 octombrie 2014, AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de

3

Autovehicule” a respins demersurile anterioare ale SAR „Moldcargo” SA, privind

eliberarea formularelor certificatelor de asigurare „Carte Vedre”, care în opinia

SAR „Moldcargo” SA se aflau în posesia AP ”Biroului Național al Asiguratorilor

de Autovehicule”. La acel moment, însă, ”Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule” nu mai deținea formularele certificatelor de asigurare „Carte Vedre"

ale SAR „Moldcargo" SA, în număr de 21938 bucăți, deoarece aceste certificate au

fost distruse la tipografia „SIRIUS”, încă la data de 09 septembrie 2014, în temeiul

deciziei Consiliului de Administrație al Asociația Profesională ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule” din 04 septembrie 2014.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 20 aprilie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 4986 (f. d. 155),

însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de

avocatul Dumitru Barbăscumpă, la data de 31 mai 2018, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 22 iunie 2018, în adresa intimatului Consiliul Concurenței, intervenient

accesoriu SAR ”Moldcargo” SA, au fost expediate copia recursului declarat de AP

”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul

Dumitru Barbăscumpă, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatului Consiliul Concurenței la 09 august 2018, a depus referință, prin

care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

Intervenient accesoriu SAR ”Moldcargo” SA, nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv, și nu a depus referință în termenul stabilit, la cererea de

recurs declarată de AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”,

reprezentat de avocatul Dumitru Barbăscumpă.

Examinând temeiurile recursului declarat de AP ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Dumitru Barbăscumpă, în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de AP ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Dumitru Barbăscumpă,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de AP ”Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Dumitru Barbăscumpă, se

referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă

nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de AP ”Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule”, reprezentat de avocatul Dumitru Barbăscumpă.

5

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Asociația Profesională ”Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentat de avocatul Dumitru

Barbăscumpă, împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Profesională

”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva Consiliului

Concurenței cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

Judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton

6