2ra-1424/18 — incasarea sumei

Dosar nr. 2ra-1424/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. I. Secrieru) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros) Î N C H E I E R E 08 august 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Axenti împotriva lui Sergiu Motroi cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu și s-a menținut hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, c o n s t a t ă: La 30 decembrie 2016, Igor Axenti a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Motroi cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Igor Axenti, a indicat că, a acordat cu împrumut lui Sergiu Motroi suma de 22100 Euro, în baza recipisei, întocmite de către pârâtul Sergiu Motroi, la data de 30 octombrie 2010, iar la data de 01 ianuarie 2014, suma împrumutului urma a fi restituită. La fel, a indicat că, a expediat în adresa pârâtului cererea prealabilă, prin care a solicitat restituirea sumei împrumutate. Reclamantul Igor Axenti, a mai menționat că, pârâtul Sergiu Motroi, nu a restituit suma împrumutului primit, conform recipisei, în termenii prevăzuți de contract, astfel a încălcat prevederile art. 867 și art. 871 alin. (1) Cod civil. A invocat că, relațiile între părți sînt reglementate de raportul juridic încadrat în contractul de împrumut, la caz recipisă, care fiind încheiat la libera lor voință, obligă părțile, la ceea ce au stipulat în recipisă, în conformitate cu art. 668 al Cod civil.

Forma scrisă a actului juridic a fost respectată, în conformitate cu prevederile art. 208 alin. (1) și art. 210 al Cod civil, fiind probată dovada împrumutului, prin întocmirea și semnarea recipisei. 1 Reclamantul Igor Axenti a solicitat încasarea de la Sergiu Motroi, în folosul său a datoriei, în suma de 22100 euro, echivalentul în lei, conform cursului oficial al BNM, la ziua executării hotărârii și cheltuielile de judecată, compuse din taxa de stat achitată, la depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă, cererea de chemare în judecată depusă de Igor Axenti împotriva lui Sergiu Motroi cu privire la încasarea sumei și s-a încasat de la Sergiu Motroi, în beneficiul lui Igor Axenti, datoria, conform recipisei din data de 30 octombrie 2009, în sumă de 22100 Euro, convertiți în lei moldovenești la momentul executării și cheltuielile de judecată, în sumă de 13859, 55 lei, cu titlu de taxă de stat, achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu și s-a menținut hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La 07 iunie 2018, Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și a deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care a încasa doar suma de 4650 Euro de la Sergiu Motroi, în beneficiul lui Igor Axenti și micșorarea cuantumului taxei de stat, corespunzător cu suma încasată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Sergiu Motroi a considerat că, în decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și în hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a dat apreciere, doar argumentelor invocate de reclamantul Igor Axenti, or, conform art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze deciziile încât să permită exercitarea efectivă a dreptului la casație, să nu lase părțile, într-o stare de incertitudine și să nu creeze impresia că nu au fost auzite.

Astfel, recurentul Sergiu Motroi, invocând prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) Cod de procedură civilă, a menționat că, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea, care trebuia să fie aplicată sau au interpretat în mod eronat legea și nu au ținut cont de prevederile art. 869 alin. (1) Cod civil, Prin urmare, a indicat că, în recipisa din 30 octombrie 2009, nu a fost stabilit un cuantum al dobânzii de întârziere, în conformitate cu art. 869 alin. (1) Cod civil. Respectiv, recurentul Sergiu Motroi a invocat că, suma, în mărime de 6 000 Euro, achitată de către acesta, lui Igor Axenti, cu titlu de dobândă, urma a fi recunoscută ca sumă, restituită în contul datoriei. Mai mult ca atât, suma de 6000 Euro, cu titlul de dobândă, nu reiese dintr-un calcul, care ar arata rata dobânzii și perioada, pentru care se calculează dobânda.

Astfel, recurentul Sergiu Motroi a menționat că, în speța dedusă judecății, sunt aplicabile prevederile art. 869 alin. (2) Cod civil, care statuează că înțelegerea asupra dobânzii, prin care se încalcă dispoziția alin. (l) este nulă. Totodată, recurentul Sergiu Motroi, invocând prevederile art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, a menționat că, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au 2 dat o apreciere arbitrară probelor din dosar, ce a adus la soluționarea greșită a prezentei cauze civile. În acest sens, a indicat că, prin înregistrarea audio anexată la materialele cauzei, se confirmă faptul că, Sergiu Motroi și Igor Axenti, ca garanție, pentru asigurarea rambursării împrumutului, au încheiat la data de 22 iulie 2011, contractul de vânzare-cumpărare nr. 2230 a lotului de teren, cu nr. cadastral xxxxxxxx, cu suprafața de 0,1782 ha, situat în mun.

Chișinău, xxxxxxxx. La fel, a menționat că prin aceiași înregistrare audio și prin declarațiile lui Igor Axenti, în cadrul ședinței de judecată, se confirmă că acesta nu a achitat careva sume, pentru lotul de teren, indicat în contractul de vânzare-cumpărare nr. 2230, încheiat la 22 iulie 2011, între Sergiu Motroi și Igor Axenti. Astfel, a considerat că, suma de 6000 Euro și suma de 11 450 Euro (echivalentul a 180 700 lei la momentul încheierii tranzacției), ce constituie valoarea de piață a lotului de teren, indicat în contractul de vânzare-cumpărare nr. 2230, încheiat la 22 iulie 2011 între Sergiu Motroi și Igor Axenti, urmează a fi luate în calcul ca sume, restituite în contul datoriei. Iar, suma restantă a datoriei, ar constitui suma de 4650 Euro, care este recunoscută de recurent.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum rezultă din actele cauzei, copia deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată pentru cunoștință, în adresa părților, inclusiv și în adresa recurentului Sergiu Motroi și a reprezentatului acestuia, avocatul Leonid Popescu, la 05 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire nr. 4238 (f.d. 118), însă probe, care ar confirma recepționarea acesteia, de către recurentul Sergiu Motroi și reprezentatului acestuia, avocatul Leonid Popescu, la materialele dosarului, lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu, s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 07 iunie 2018, în termenul prevăzut la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Motroi, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se 4 bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a) , 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Motroi, reprezentat de avocatul Leonid Popescu, împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Axenti împotriva lui Sergiu Motroi cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 5