2ra-1447/18 — incasarea platilor salariale, dobâzii de întârziere si repararea prejudiciului

2ra-1447/18 — incasarea platilor salariale, dobâzii de întârziere si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1447/18

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central(jud. A. Donos)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chiru, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

08 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Veaceslav Rusu,

reprezentat de avocatul Sergiu Prodan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Rusu

împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți și a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la încasarea plăților salariale, a dobânzii

de întârziere și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul stagiar Eugeniu

Rusu și s-a menținut hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 07 iulie 2016, Veaceslav Rusu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți cu privire la încasarea salariului, aferent

orelor excluse din baza de calcul, în cuantum de 8313,58 lei și dobânzii aferente, în

sumă de 6004,30 lei, încasarea salariului, pentru munca prestată, în zilele de repaus

și de sărbătoare nelucrătoare, în sumă de 12088,56 lei și a dobânzii de întârziere,

aferente, în sumă de 6975,09 de lei, încasarea salariului pentru munca suplimentară,

prestată în sumă de 8756,01 de lei și dobânda, aferentă, în sumă de 5048,75 lei,

încasarea sporului salarial, stabilit conform art. 20 pct. (5) din Contractul colectiv

de muncă, în sumă de 5715 de lei și dobânda pentru reținerea plății sporului salarial,

în sumă de 3983,351ei, încasarea prejudiciului moral, în cuantum de 50000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Veaceslav Rusu, a

indicat că, prin Ordinul Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 130 ef. din

28 februarie 2014, a fost transferat, în funcția inspector operativ de serviciu al

Serviciului de Gardă al secției management operațional al Inspectoratului Poliție

Bălți, din cadrul Inspectoratului General al Poliției al MAI. A fost stabilit salariul

1

de funcție în sumă de 1270 lei. Iar, prin Ordinul nr. 746 ef din 05 decembrie 2014,

a fost concediat, în baza cererii personale.

La data de 21 februarie 2015, reclamantul Veaceslav Rusu, în vederea

soluționării extrajudiciare a litigiului, a expediat în adresa Inspectoratului de Poliție

Bălți, o cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea și achitarea integrală a

salariului, aferent funcției și timpului, efectiv lucrat în funcția respectivă, în

conformitate cu normele legislației muncii.

Astfel, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, prin scrisoarea din 30

martie 2015, Șeful Inspectoratului Poliție Bălți, Vasile Gandzii, a respins ca fiind

neîntemeiată, cererea acestuia de a soluționa, pe cale amiabilă prezentul litigiu. De

asemenea, a indicat că, a fost respinsă și solicitarea remiterii documentelor aferente,

evidenței timpului de muncă, în baza cărora a fost calculat salariul funcției de

inspector operativ de serviciu al serviciului de gardă a Secției Management

Operațional al Inspectoratului de Poliție Bălți, până la data eliberării din funcție,

inclusiv.

În acest sens, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, dispozițiile șefului

Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 72 din 29 august 2014, nr. 82 din 30 septembrie

2014 și nr. 90 din 31 octombrie 2014, prin care au fost aprobate graficele de serviciu

al grupelor operative și urmărire penală, pentru lunile martie 2014, aprilie 2014,

iulie 2014, august 2014, septembrie 2014, octombrie 2014 și noiembrie 2014,

tabelul de pontaj, pentru luna iunie 2014 și bonurile de salariu, denotă caracterul

ilegal și abuziv al pârâtului Inspectoratul de Poliție Bălți, în evidența timpului de

muncă, calcularea și achitarea salariului lui Veaceslav Rusu.

Prin urmare, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, în perioada martie

2014-noiembrie 2014, a îndeplinit următoarele ture a câte 24 ore, după cum

urmează: martie 2014: 8 ture - 4 ture, peste 48 ore odihnă și 4 ture, peste 72 ore

odihnă, total lucrate 192 ore, calculate de către angajator numai 168 ore; aprilie

2014: 9 ture - 5 ture, peste 48 ore odihnă și 4 ture peste 72 ore odihnă, total lucrate

216 ore, calculate de către angajator numai 160 ore; mai 2014: 8 ture, total lucrate

192 ore, calculate de către angajator numai 152 ore; iunie 2014, calculul

angajatorului privind numărul de ore lucrate este corect; iulie 2014: 10 ture - 2 ture,

peste 72 ore odihnă, 8 ture peste 48 ore odihnă, total lucrate 240 ore, calculate de

către angajator numai 184 ore; august 2014: 7 ture - total lucrate 168 ore, calculate

de către angajator numai 160 ore; septembrie 2014: 8 ture - toate peste 48 ore

odihna, total lucrate 192 ore, calculate numai 184 ore; octombrie 2014: 11 ture -

toate peste 48 ore odihna, total lucrate 264 ore, calculate numai 184 ore; noiembrie

2014: 3 ture - toate peste 48 ore odihnă. La fel, a indicat că în funcția de inspector

operativ de serviciu al Serviciului de gardă, în perioada de 9 luni, a îndeplinit 71 de

ture.

De asemenea, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, din totalul orelor

efectiv lucrate, au fost excluse ilegal 244 ore, din calculul de salarizare. Astfel, a

menționat că, reieșind din valoarea unei ore de muncă, calculate conform bonurilor

de salariu, prejudiciul cauzat acestuia, constituie: pentru luna martie 2014:

5457 lei/168ore=32,48 lei oră, respectiv, 24 ore X 32.48 lei=779,52 lei; pentru luna

2

aprilie 2014: 6493 lei/160 ore=/40,58 lei oră, respectiv, 52ore X 40,58 lei=

2l 10,22 lei; pentru luna mai 2014: 5480 lei/152 ore = 36,05 lei/oră, respectiv 40

ore X 36,05= 1442,10 lei; pentru luna iunie 2014: 7539 lei/168 ore = 44,87 lei/oră,

respectiv, calculul este corect; pentru luna iulie 2014: 5230,70 lei/184 ore=

28,42 lei/oră, respectiv, 56 ore X 28.42 lei/oră = 1591,73 lei; pentru luna august

2014: 5399 lei/160 ore = 33.74 lei/oră, respectiv, 8 ore X 29.34 lei/oră=269,95 lei;

pentru luna septembrie 2014:5399 lei/184 ore- 29,34 lei/oră, respectiv, 8 ore X

29.34 lei/oră 234,73 lei; pentru luna octombrie 2014: 4336,27 lei/184 ore

23,56 lei/oră, respectiv, 80ore X 23,56 lei/oră=l 885,33 lei.

Astfel, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, conform calculelor

menționate, în perioada martie 2014-noiembrie 2014, i-a fost cauzat un prejudiciu

material în sumă de 8313,58 lei, prin faptul neachitării salariului, pentru orele

efectiv lucrate.

La fel, reclamantul Veaceslav Rusu a invocat că, în corespundere cu art. 330

din Codul muncii și aplicate perioadei de întârziere, cuantumul dobânzii urmează a

fi calculat: pentru luna martie:779,52 lei X 0.1/100=0,77 lei, respectiv 0,77 lei X

240 zile=187,08 lei; pentru luna aprilie: 2110,22 lei X 0,1%/100 =2,11 lei.

Respectiv, 2,11 lei X 210 zile= 443,1 lei; pentru luna mai: 1442,10 lei X 0,1%/100=

1,44 lei, respectiv 1,44 lei X 180 zile= 259,2 lei; pentru luna iulie: 1591,73 lei X

0,1%/100 =1,59 lei, respectiv, 1,59 lei X 50 zile = 238,5 lei; pentru luna august:

269,951ei X 0,1%/100 =0,26 lei, respectiv 0,26 lei X 120 zile = 32,39 lei,

septembrie: 234,73 lei X 0,1%/100 =0,23 lei, respectiv 0,23 lei X 90 zile = 20,7 lei;

pentru luna octombrie: 885,33 lei X 0.1%/100=0,88 lei, respectiv 0,88 lei X 30 zile

= 26,4 lei.

Astfel, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, la data de 30 noiembrie

2014, dobânda aferentă era de 1207,37 lei, iar pentru perioada de 577 zile de

întârziere, începând cu 01 decembrie 2014, pînă la 30 iunie 2016, este de

8313,58/100 X 0,1%, respectiv 8,31 lei X 577 zile = 4796,93 lei, în total dobânda

aferentă, lipsirii ilegale de salariu, este de 6004,30 lei.

În conformitate cu art. 158 din Codul muncii și art. 22 pct. 4 din Contractul

colectiv de muncă, munca prestată în zilele de repaus și în cele de sărbătoare

nelucrătoare, se achită cel puțin în mărime dublă.

În acest sens, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, în conformitate cu

datele din documentele de evidență a timpului de muncă nominalizate, a prestat în

perioada de referință, 16 ture, în zilele de repaus și/sau în cele de sărbătoare

nelucrătoare. Astfel, prin raportarea la valoarea, unei ore de muncă îndeplinită în

zilele de muncă obișnuite (martie 32,48 lei, per oră, aprilie 40,58 lei, per oră, iunie

44,87 lei, per oră, iulie 28,42 lei, per oră, august 33,74 lei, per oră, septembrie

29,34 lei per oră, octombrie23,56 lei per oră), la timpul de muncă prestat de către

reclamantul Veaceslav Rusu, în zilele cu remunerare dublă, și anume pentru datele

de 29 martie, 13 aprilie și 21 aprilie, 8 iunie, 5 iulie, 12 iulie și 27 iulie, 2 august,

17 august și 23 august, 7 septembrie, 13 septembrie, 28 septembrie, 4 octombrie,

19 octombrie și 25 octombrie, a constatat că, a fost lipsit ilegal și în mod abuziv de

următoarele sume: pentru luna martie-779,52 lei, pentru luna aprile-1947,84 lei,

3

pentru luna iunie-1076,881ei, pentru luna iulie-2046,24 lei, pentru luna august-

2429,28 lei, pentru luna septembrie-2112,48 lei, pentru luna octombrie-1696,32 lei.

Total suma prejudiciului este de 12088,56 lei.

Iar, conform art. 330 din Codul muncii, reclamantul Veaceslav Rusu a

menționat că, cuantumul dobânzii pentru perioada de 577 zile de întârziere,

calculată începând cu 01 decembrie 2014 până la 30 iunie 2016, este de

6975, 09 lei, calculată după schema 12088,56/100 X 0,1%, respectiv 12,08 lei X

577 zile.

De asemenea, reclamantul Veaceslav Rusu a făcut referire la prevederile art.

104 din Codul muncii și art. 21 alin. (l) din Contractul colectiv munca suplimentară,

care statuează că, munca prestată, în afara duratei normale a timpului de muncă, se

face numai în baza dispozițiilor scrise ale șefului structurii, din care face parte sau

șeful ierarhic superior, în baza prevederilor art. 104 a Codului muncii. Totodată, a

indicat că, munca suplimentară conform art. 157 alin. (l) din Codul muncii și art.

19 al Convenției Colective, se remunerează cu 1,5 salarii de bază, pentru primele

2 ore și dublu pentru următoarele.

Reieșind din datele documentelor privind evidența timpului de muncă și

valoarea unei ore de muncă achitate de către Inspectoratul de Poliție Bălți, în zilele

de muncă obișnuite, și anume, pentru martie 32,48 lei, per oră, aprilie 40,58 lei, per

oră, mai 36,05 lei, per oră, iunie 44,87 lei, per oră, iulie 28,42 lei, per oră, august

33,74 lei, per oră, septembrie 29,34 lei, per oră și octombrie 23,56 lei, per oră,

reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, în luna martie 2014, au fost efectuate

8 ture sau 192 ore, timp care fiind repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată

muncă suplimentară, în volum de 32 ore, dintre care 8 ore, remunerate a cât

1,5 salarii de bază, iar următoarele 24 remunerate dublu, în total: 129,92 lei +

779,52 lei = 909,44 lei.

În luna aprilie 2014, au fost efectuate 9 ture sau 216 ore, timp care fiind

repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum

de 48 ore, dintre care 6 ore remunerate a cât 1,5 salarii de bază, iar următoarele

42 ore remunerate dublu, în total: 121,74 lei +1704,36 lei = 1826,10 lei.

În luna iunie 2014, au fost efectuate 7 ture sau 168 ore, timp care fiind

repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum

de 8 ore, respectiv 44,87 lei+ 269,22 lei=314.09 lei.

În luna iulie 2014, au fost efectuate 10 ture sau 240 ore, timp care fiind

repartizat pe săptămâni rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum de

56 ore, dintre care 8 ore remunerate a cât 1,5 salarii de bază, iar următoarele

48 ore remunerate dublu, în total: 113,68lei +1364,16 lei = 1477,84 lei.

În luna august 2014, au fost efectuate 7 ture sau 168 ore, timp care fiind

repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum

de 48 ore, dintre care 6 ore remunerate a cât 1,5 salarii de bază, iar următoarele

42 ore remunerate dublu, în total: 101,22 lei+1417,08 lei =1518,3 lei.

În luna septembrie 2014, au fost efectuate 8 ture sau 192 ore, timp care fiind

repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum

4

de 48 ore, dintre care 6 ore remunerate a cât 1.5 salarii de bază, iar următoarele

42 ore remunerate dublu, în total: 88,02 lei +1232,28 lei =1320,2 lei.

În luna octombrie 2014, au fost îndeplinite 11 ture sau 264 ore, timp care fiind

repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum

de 62 ore, dintre care 10 ore, remunerate a câte 1,5 salarii de bază, iar 52 ore

remunerate dublu, în total: 117,8+1225,12=1390,04 lei.

Prin urmare, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, munca suplimentară

îndeplinită urma a fi remunerată cu suma de 8 756,01 lei. Totodată, conform art.

330 din Codul muncii, cuantumul dobânzii de întârziere calculate pentru perioada

de 577 zile de întârziere, începând cu 01decembrie2014 – 30 iunie 2016, era de

5048,75 lei, calculată după schema 8756,01/100 X 0,1%, respectiv 8,75 lei X

577 zile.

Reclamantul Veaceslav Rusu a mai menționat că, datele din bonurile de

salarizare demonstrează că, angajatorul Inspectoratul de Poliție Bălți, a calculat

timpul de muncă ca fiind îndeplinit în exclusivitate pe timp de zi a câte 8 ore de

lucru sau 40 ore pe săptămână, cu încălcarea prevederilor legale și contrar

dispozițiilor Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți.

Astfel, a considerat că din tabelul de salarizare a fost exclus timpul de lucru

pe timp de noapte, îndeplinit în ture de 24 ore. Prin urmare, reclamantul Veaceslav

Rusu a indicat că, contrar art. 20 pct. (5) din Contractul colectiv, a fost privat ilegal

de sporul salarial de 50 la sută din salariul de bază, pentru perioada de 9 luni sau

635 lei, pentru fiecare lună raportă la salariul de bază de 1270 lei, iar în total

cuantumul prejudiciul material adus acestuia este de 5715 lei.

De asemenea, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, din suma de 5715 lei

reținută din salariu de către intimatul Inspectoratul de Poliție Bălți, urmează a fi

calculată dobânda de întârziere, conform art. 330 alin. (2) din Codul muncii, și

anume: pentru luna martie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv, 0,635 lei X 240 zile =

152,40 lei; pentru luna aprilie: 635 lei X 0,1 %/l 00, respectiv, 0,635 lei X 210 zile

– 133,35 lei, pentru luna mai: 635 lei X 0,1%/100, respectiv, 0,635 lei X 180 zile =

114,30 lei; pentru luna iunie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv, 0,635 lei X 150 zile =

95,25 lei; pentru luna iulie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv 0,635 lei X 120 zile =

76,20 lei; pentru luna august: 635 lei X 0,1%/100, respectiv 0,635 lei X 90 zile

57,15 lei; pentru luna septembrie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv 0,635 lei X 60 zile

= 38,10 lei; pentru luna octombrie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv 0,635 lei X

30 zile-19,05 lei;

La 30 noiembrie 2014, dobânda era de 685,80 lei, iar pentru perioada de

întârziere 01 decembrie 2014-30 iunie 2016 sau 577 de zile, de întârziere

(5715 lei/100) X 0,1%, dobânda aferentă era în sumă de 3297,55 lei. La 30 iunie

2016, totalul dobânzilor aferente neachitării sporului stabilit la art. 20 pct. (5) din

Contractul colectiv, au fost în sumă de 3983, 35 lei.

La fel, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, în corespundere cu art.

329 Codul muncii, angajatorul trebuie să repare salariatului și prejudiciu moral. A

indicat că, acțiunile angajatorului Inspectoratul de Poliție Bălți, i-au creat un

prejudiciu moral considerabil, or, acesta activând peste 11 ani, în cadrul organelor

5

afacerilor interne, a fost pus în situația de a fi privat ilegal de remunerația cuvenită,

prin încălcarea de către Inspectoratul de Poliție Bălți, în mod sistematic a legislației

muncii, prin necalcularea orelor lucrate, lipsirea de sporul cuvenit pentru munca în

timp de noapte, în zilele de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, munca

suplimentară, inclusiv munca suplimentară prestată peste 240 ore. Astfel,

reclamntul Veaceslav Rusu a considerat că, a fost lipsit de unica sursa legală de

întreținere a familiei, fiind obligat să emigreze, în vederea întreținerii familiei.

Prin urmare, a indicat că, urmează de a fi încasat din contul Inspectoratului de

Poliție Bălți, sumă de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Ce ține de temeiurile refuzului Inspectoratului de Poliție Bălți de a achita

plățile salariale cuvenite, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, sunt eronat

interpretate prevederile art. 33 alin. (7) din Codul muncii, precum că, prevederile

Contractului colectiv de muncă nu sunt aplicate salariaților, care nu sunt membru

al sindicatului.

De asemenea, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, nu poate proba munca

suplimentară îndeplinită, întrucât nu au fost emise ordine interne de către șeful

Inspectoratului de Poliție Bălți, însă art. 36 alin. (l) și alin. (3) din Legea nr. 320 din

27 decembrie 2012, cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, statuează

că, polițiștii sunt obligați să se prezinte la serviciu în baza dispoziției Șefului

Inspectoratului de Poliție Bălți.

La data de 14 februarie 2017, Veaceslav Rusu a depus cerere de concretizare

a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea din contul Inspectoratului de Poliție

Bălți a salariului, aferent orelor excluse din baza de calcul, în cuantum de

8313,58 lei, precum și dobânda de întârziere aferentă, în sumă de 6004,30 lei,

încasarea salariului, pentru munca prestată, în zilele de repaus și de sărbătoare

nelucrătoare în sumă de 12088,56 lei și a dobânzii de întârziere aferente, în sumă

de 6975,09 de lei, încasarea salariului, pentru munca suplimentară în sumă de

8756,01 de lei și dobânda aferentă în sumă de 5048,75 lei, încasarea sporului

salarial, stabilit la art. 20 pct.(5) din Contractul colectiv de muncă, în sumă de

5 715 de lei și dobânda pentru reținerea plății sporului salarial, în sumă de

3983,35 lei, încasarea dobânzii de întârziere, pentru perioada 01 iulie 2016-

14 februarie 2017, în sumă de 7985,9 lei și încasarea prejudiciului moral, în

cuantum de 50000 lei.

Prin încheierea din 14 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

atras în calitate de copârât Inspectoratul General al Poliției al MAI.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

respins ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Rusu

împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți și Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la încasarea plăților salariale, dobânzii

de întârziere și repararea prejudiciului moral.

Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul stagiar Eugeniu Rusu și s-a

menținut hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

6

La 29 mai 2018, Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel

Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din

20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a deciziei din

27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care a

admite integral cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Rusu împotriva

Inspectoratului de Poliție Bălți, Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu

privire la încasarea plăților salariale, a dobânzii de întârziere și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de

avocatul Sergiu Prodan, a considerat că, decizia din 27 februarie 2018 a Curții de

Apel Bălți este nemotivată, ilegală, emisă ca urmare a aprecierii părtinitoare și

arbitrare a probelor anexate la materialele cauzei. Astfel, drept temei de declarare

a recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (l) și alin. (2) lit. a), c) și alin. (4)

din Codul de procedură civilă. Totodată a indicat că, contrar art. 130 alin. (4), art.

119 și art. 138 din Codul de procedură civilă, ca rezultat al aprecierii probelor,

instanțele inferioare nu au reflectat în actele judecătorești emise, motivele

concluziilor, privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și

argumentarea invocării unor probe față de altele, nu a contribuit la reclamarea

probelor, conform cererii depuse de reclamantul Veaceslav Rusu.

Suplimentar celor invocate, în cererea de chemare în judecată, recurentul

Veaceslav Rusu a indicat că, dispozițiile Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți nr.

72 din 29 august 2014, nr. 82 din 30 septembrie 2014 și nr. 90 din 31 octombrie

2014, graficele de serviciu al grupei operative și urmărire penală pentru lunile

martie 2014, aprilie 2014, iulie 2014, august 2014, septembrie 2014, octombrie

2014 și noiembrie 2014, tabelul de pontaj, pentru luna iunie 2014 și bonurile de

salariu - au fost examinate și cercetate, în ședința de judecată de către judecătorul

Aliona Donos, cu participarea reprezentanților părților, în litigiu. Astfel, a indicat

că reprezentantul pârâtului Inspectoratului de Poliție Bălți, nu a invocat nici o

obiecție referitor la autenticitatea documentelor prezentate sau vreo explicație, care

să pună la îndoială pretențiile reclamantului privind ilegalitățile admise de către

Inspectoratul de Poliție Bălți. La fel, a menționat că, în cadrul examinării prezentei

cauze civile, reprezentantul pârâtului Inspectoratul de Poliție Bălți, a explicat că

munca unității de gardă este organizată inclusiv pe timp de noapte, de unde reiese

că Veaceslav Rusu a lucrat și în tura de noapte.

Astfel, recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, a

indicat că, deși, la pct. 70 și pct. 71 în decizia recurată, instanța de apel a indicat că,

reclamantul/apelant nici măcar nu a prezentat careva documente justificative, cum

ar fi ordinul de atragere la muncă suplimentară, tabel de pontaj, etc. acte, care ar

confirma că, Veacelav Rusu a lucrat în zilele indicate în acțiunea depusă sau în

orele suplimentare, achitarea pentru care se solicită și a evidențiat că, potrivit art.

104 alin. (7) din Codul muncii, atragerea la muncă suplimentară se efectuează doar

în baza ordinului motivat al angajatorului, care urmează să se aducă la cunoștința

salariatului respectiv sub semnătură. Același complet de judecată, contrar

7

prevederilor art. 130 din Codul de procedură civilă, nu a dat nici o apreciere

probelor, anexate la materialele cauzei, și anume, dispozițiilor Șefului

Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 72 din 29 august 2014, nr. 82 din 30 septembrie

2014 și nr. 90 din 31 octombrie 2014, graficelor de serviciu al grupei operative și

urmărire penală pentru lunile martie 2014, aprilie 2014, iulie 2014, august 2014,

septembrie 2014, octombrie 2014, noiembrie 2014, tabelului de pontaj pentru luna

iunie 2014 și bonurilor de salariu.

La fel, recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, a

invocat că, instanța de apel a respins cererea de apel împotriva hotărârii din

20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motiv că lipsesc

ordinele de antrenare a lui Veaceslav Rusu la muncă suplimentară, care urmau a fi

emise în baza prevederilor art. 104 din Codul muncii, însă instanța de apel nu a luat

în calcul că în dispozițiile Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 72 din 29

august 2014, nr. 82 din 30 septembrie 2014 și nr. 90 din 31octombrie2014, inclusiv,

graficele de serviciu, au fost stabilite graficele de serviciu al grupei operative și

urmărire penală, pentru lunile martie 2014, aprilie 2014, iulie 2014, august 2014,

septembrie 2014, octombrie 2014, noiembrie 2014, și că munca va fi organizată în

ture de 24 ore.

Totodată, recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan,

a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond, precum că, reclamantul nu a

prezentat probe, în confirmarea faptului că, a lucrat ore suplimentare, în zile de

repaus și de sărbătoare nelucrătoare, or, la examinarea prezentei cauze de către

prima instanță, a depus un demers, în conformitate cu prevederile art. 119, art. 138

Cod de procedură civilă, prin care a solicitat instanței de judecată emiterea unei

încheieri, prin care a obliga pârâtul Inspectoratul de Poliție Bălți, de a prezenta

înscrisuri, care probează timpul efectiv lucrat de către Veaceslav Rusu, precum și

regimul-de muncă, inclusiv în program de noapte, în baza cărora a fost calculat

salariul reclamantului Veaceslav Rusu. Mai mult, cererea de reclamare a probelor

a fost respinsă de către prima instanță.

În această ordine de idei, recurentul Veaceslav Rusu a indicat că, atât instanța

de fond cât și instanța de apel, învestită cu examinarea cauzei au lăsat fără

examinare demersul recurentului, ce vizează obligarea Inspectoratului de Poliție

Bălți de a prezenta în instanța de judecată, copiile autentificate a dispozițiilor

Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți, cu anexarea graficelor de serviciu a

grupelor operative, tabelelor de pontaj, a bonurilor de salariu, pentru lunile martie-

noiembrie 2014, documentele de evidență contabilă, care confirmă achitarea

salariului, Contractul și Convenția colectiva, Regulamentul tip - probe

indispensabile, pentru justa soluționare a cauzei.

De asemenea, recurentul Veaceslav Rusu, a indicat că, argumentul reținut de

instanța de apel la respingerea pretenției sale de achitare a salariului, din

considerentul îndeplinirii benevole a programului de munca, stabilit în fișa postului,

nu exonerează angajatorul Inspectoratul de Poliție Bălți de obligația achitării

remunerației salariale cuvenite, or, lipsa ordinelor interne a șefului Inspectoratului

de Poliție Bălți, în acest sens, sau neprezentarea acestora, nu exclude îndeplinirea

8

atribuțiilor de serviciu peste programul de muncă, stabilit conform legii, inclusiv

pe timp de noapte.

La fel, recurentul a menționat faptul că, prin nemotivarea de către instanța de

apel, a respingerii probelor invocate, în susținerea pretențiilor sale, îi încalcă dreptul

la un proces echitabil.

Cu referire la compensarea prejudiciului moral, recurentul Veaceslav Rusu a

indicat că, acțiunile angajatorului Inspectoratul de Poliție Bălți, i-au creat un

prejudiciu moral considerabil, or, activând peste 11 ani în cadrul Inspectoratului de

Poliție Bălți a fost pus în situația de a fi privat ilegal de remunerația cuvenită, prin

încălcarea de către pârât, în mod sistematic, a legislației muncii prin necalcularea

orelor efectiv lucrate, lipsirea de sporul cuvenit pentru munca în timp de noapte, în

zilele de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, munca suplimentară prestată de

240 ore. Astfel, a fost lipsit de unica sursă legală, de întreținere a familiei, fiind

obligat să emigreze pentru a putea obține venit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din actele cauzei, copia deciziei din 27 februarie 2018 a

Curții de Apel Bălți, a fost expediată pentru cunoștință, în adresa părților, inclusiv

și în adresa recurentului Veaceslav Rusu, la 02 aprilie 2018, fapt ce se confirmă

prin copia scrisorii de însoțire nr. 7378 (f.d. 217, vol. I), însă plicul și avizul au fost

remise în adresa instanței de apel, fără careva mențiuni.

La fel, copia deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost

expediată pentru cunoștință, în adresa reprezentatului recurentului Veaceslav Rusu,

avocatul Sergiu Prodan, la data de 03 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin copia

scrisorii de însoțire nr. 7722 (f.d. 218, vol. I), însă probe, care ar confirma

recepționarea acesteia, de către avocatul Sergiu Prodan, la materialele dosarului,

lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat

de avocatul Sergiu Prodan, s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

la data de 29 mai 2018, în termenul prevăzut la art. 434 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de

avocatul Sergiu Prodan, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

9

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat

de avocatul Sergiu Prodan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Veaceslav Rusu,

reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

10

Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul

de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise

(cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul

Sergiu Prodan.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a) , 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de

avocatul Sergiu Prodan, împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel

Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Rusu

împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți și a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la încasarea plăților salariale, a dobânzii

de întârziere și repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

11