2ra-1447/18 — incasarea platilor salariale, dobâzii de întârziere si repararea prejudiciului

Dosar nr. 2ra-1447/18 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central(jud. A. Donos) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chiru, E. Grumeza) Î N C H E I E R E 08 august 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de către Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Rusu împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți și a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la încasarea plăților salariale, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul stagiar Eugeniu Rusu și s-a menținut hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La 07 iulie 2016, Veaceslav Rusu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți cu privire la încasarea salariului, aferent orelor excluse din baza de calcul, în cuantum de 8313,58 lei și dobânzii aferente, în sumă de 6004,30 lei, încasarea salariului, pentru munca prestată, în zilele de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, în sumă de 12088,56 lei și a dobânzii de întârziere, aferente, în sumă de 6975,09 de lei, încasarea salariului pentru munca suplimentară,

prestată în sumă de 8756,01 de lei și dobânda, aferentă, în sumă de 5048,75 lei, încasarea sporului salarial, stabilit conform art. 20 pct. (5) din Contractul colectiv de muncă, în sumă de 5715 de lei și dobânda pentru reținerea plății sporului salarial, în sumă de 3983,351ei, încasarea prejudiciului moral, în cuantum de 50000 lei. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Veaceslav Rusu, a indicat că, prin Ordinul Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 130 ef. din 28 februarie 2014, a fost transferat, în funcția inspector operativ de serviciu al Serviciului de Gardă al secției management operațional al Inspectoratului Poliție Bălți, din cadrul Inspectoratului General al Poliției al MAI.

A fost stabilit salariul 1 de funcție în sumă de 1270 lei. Iar, prin Ordinul nr. 746 ef din 05 decembrie 2014, a fost concediat, în baza cererii personale. La data de 21 februarie 2015, reclamantul Veaceslav Rusu, în vederea soluționării extrajudiciare a litigiului, a expediat în adresa Inspectoratului de Poliție Bălți, o cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea și achitarea integrală a salariului, aferent funcției și timpului, efectiv lucrat în funcția respectivă, în conformitate cu normele legislației muncii. Astfel, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, prin scrisoarea din 30 martie 2015, Șeful Inspectoratului Poliție Bălți, Vasile Gandzii, a respins ca fiind neîntemeiată, cererea acestuia de a soluționa, pe cale amiabilă prezentul litigiu.

De asemenea, a indicat că, a fost respinsă și solicitarea remiterii documentelor aferente, evidenței timpului de muncă, în baza cărora a fost calculat salariul funcției de inspector operativ de serviciu al serviciului de gardă a Secției Management Operațional al Inspectoratului de Poliție Bălți, până la data eliberării din funcție, inclusiv.

În acest sens, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, dispozițiile șefului Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 72 din 29 august 2014, nr. 82 din 30 septembrie 2014 și nr. 90 din 31 octombrie 2014, prin care au fost aprobate graficele de serviciu al grupelor operative și urmărire penală, pentru lunile martie 2014, aprilie 2014, iulie 2014, august 2014, septembrie 2014, octombrie 2014 și noiembrie 2014, tabelul de pontaj, pentru luna iunie 2014 și bonurile de salariu, denotă caracterul ilegal și abuziv al pârâtului Inspectoratul de Poliție Bălți, în evidența timpului de muncă, calcularea și achitarea salariului lui Veaceslav Rusu.

Prin urmare, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, în perioada martie 2014-noiembrie 2014, a îndeplinit următoarele ture a câte 24 ore, după cum urmează: martie 2014: 8 ture - 4 ture, peste 48 ore odihnă și 4 ture, peste 72 ore odihnă, total lucrate 192 ore, calculate de către angajator numai 168 ore; aprilie 2014: 9 ture - 5 ture, peste 48 ore odihnă și 4 ture peste 72 ore odihnă, total lucrate 216 ore, calculate de către angajator numai 160 ore; mai 2014: 8 ture, total lucrate 192 ore, calculate de către angajator numai 152 ore; iunie 2014, calculul angajatorului privind numărul de ore lucrate este corect; iulie 2014: 10 ture - 2 ture, peste 72 ore odihnă, 8 ture peste 48 ore odihnă, total lucrate 240 ore, calculate de către angajator numai 184 ore; august 2014: 7 ture - total lucrate 168 ore, calculate de către angajator numai 160 ore; septembrie 2014: 8 ture - toate peste 48 ore odihna, total lucrate 192 ore, calculate numai 184 ore; octombrie 2014: 11 ture - toate peste 48 ore odihna, total lucrate 264 ore, calculate numai 184 ore; noiembrie 2014: 3 ture - toate peste 48 ore odihnă.

La fel, a indicat că în funcția de inspector operativ de serviciu al Serviciului de gardă, în perioada de 9 luni, a îndeplinit 71 de ture. De asemenea, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, din totalul orelor efectiv lucrate, au fost excluse ilegal 244 ore, din calculul de salarizare.

Astfel, a menționat că, reieșind din valoarea unei ore de muncă, calculate conform bonurilor de salariu, prejudiciul cauzat acestuia, constituie: pentru luna martie 2014: 5457 lei/168ore=32,48 lei oră, respectiv, 24 ore X 32.48 lei=779,52 lei; pentru luna 2 aprilie 2014: 6493 lei/160 ore=/40,58 lei oră, respectiv, 52ore X 40,58 lei= 2l 10,22 lei; pentru luna mai 2014: 5480 lei/152 ore = 36,05 lei/oră, respectiv 40 ore X 36,05= 1442,10 lei; pentru luna iunie 2014: 7539 lei/168 ore = 44,87 lei/oră, respectiv, calculul este corect; pentru luna iulie 2014: 5230,70 lei/184 ore= 28,42 lei/oră, respectiv, 56 ore X 28.42 lei/oră = 1591,73 lei; pentru luna august 2014: 5399 lei/160 ore = 33.74 lei/oră, respectiv, 8 ore X 29.34 lei/oră=269,95 lei; pentru luna septembrie 2014:5399 lei/184 ore- 29,34 lei/oră, respectiv, 8 ore X 29.34 lei/oră 234,73 lei; pentru luna octombrie 2014: 4336,27 lei/184 ore 23,56 lei/oră, respectiv, 80ore X 23,56 lei/oră=l 885,33 lei.

Astfel, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, conform calculelor menționate, în perioada martie 2014-noiembrie 2014, i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 8313,58 lei, prin faptul neachitării salariului, pentru orele efectiv lucrate. La fel, reclamantul Veaceslav Rusu a invocat că, în corespundere cu art. 330 din Codul muncii și aplicate perioadei de întârziere, cuantumul dobânzii urmează a fi calculat: pentru luna martie:779,52 lei X 0.1/100=0,77 lei, respectiv 0,77 lei X 240 zile=187,08 lei; pentru luna aprilie: 2110,22 lei X 0,1%/100 =2,11 lei.

Respectiv, 2,11 lei X 210 zile= 443,1 lei; pentru luna mai: 1442,10 lei X 0,1%/100= 1,44 lei, respectiv 1,44 lei X 180 zile= 259,2 lei; pentru luna iulie: 1591,73 lei X 0,1%/100 =1,59 lei, respectiv, 1,59 lei X 50 zile = 238,5 lei; pentru luna august: 269,951ei X 0,1%/100 =0,26 lei, respectiv 0,26 lei X 120 zile = 32,39 lei, septembrie: 234,73 lei X 0,1%/100 =0,23 lei, respectiv 0,23 lei X 90 zile = 20,7 lei; pentru luna octombrie: 885,33 lei X 0.1%/100=0,88 lei, respectiv 0,88 lei X 30 zile = 26,4 lei. Astfel, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, la data de 30 noiembrie 2014, dobânda aferentă era de 1207,37 lei, iar pentru perioada de 577 zile de întârziere, începând cu 01 decembrie 2014, pînă la 30 iunie 2016, este de 8313,58/100 X 0,1%, respectiv 8,31 lei X 577 zile = 4796,93 lei, în total dobânda aferentă, lipsirii ilegale de salariu, este de 6004,30 lei.

În conformitate cu art. 158 din Codul muncii și art. 22 pct. 4 din Contractul colectiv de muncă, munca prestată în zilele de repaus și în cele de sărbătoare nelucrătoare, se achită cel puțin în mărime dublă. În acest sens, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, în conformitate cu datele din documentele de evidență a timpului de muncă nominalizate, a prestat în perioada de referință, 16 ture, în zilele de repaus și/sau în cele de sărbătoare nelucrătoare.

Astfel, prin raportarea la valoarea, unei ore de muncă îndeplinită în zilele de muncă obișnuite (martie 32,48 lei, per oră, aprilie 40,58 lei, per oră, iunie 44,87 lei, per oră, iulie 28,42 lei, per oră, august 33,74 lei, per oră, septembrie 29,34 lei per oră, octombrie23,56 lei per oră), la timpul de muncă prestat de către reclamantul Veaceslav Rusu, în zilele cu remunerare dublă, și anume pentru datele de 29 martie, 13 aprilie și 21 aprilie, 8 iunie, 5 iulie, 12 iulie și 27 iulie, 2 august, 17 august și 23 august, 7 septembrie, 13 septembrie, 28 septembrie, 4 octombrie, 19 octombrie și 25 octombrie, a constatat că, a fost lipsit ilegal și în mod abuziv de următoarele sume: pentru luna martie-779,52 lei, pentru luna aprile-1947,84 lei, 3 pentru luna iunie-1076,881ei, pentru luna iulie-2046,24 lei, pentru luna august- 2429,28 lei, pentru luna septembrie-2112,48 lei, pentru luna octombrie-1696,32 lei.

Total suma prejudiciului este de 12088,56 lei. Iar, conform art. 330 din Codul muncii, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, cuantumul dobânzii pentru perioada de 577 zile de întârziere, calculată începând cu 01 decembrie 2014 până la 30 iunie 2016, este de 6975, 09 lei, calculată după schema 12088,56/100 X 0,1%, respectiv 12,08 lei X 577 zile. De asemenea, reclamantul Veaceslav Rusu a făcut referire la prevederile art. 104 din Codul muncii și art. 21 alin. (l) din Contractul colectiv munca suplimentară, care statuează că, munca prestată, în afara duratei normale a timpului de muncă, se face numai în baza dispozițiilor scrise ale șefului structurii, din care face parte sau șeful ierarhic superior, în baza prevederilor art. 104 a Codului muncii.

Totodată, a indicat că, munca suplimentară conform art. 157 alin. (l) din Codul muncii și art. 19 al Convenției Colective, se remunerează cu 1,5 salarii de bază, pentru primele 2 ore și dublu pentru următoarele. Reieșind din datele documentelor privind evidența timpului de muncă și valoarea unei ore de muncă achitate de către Inspectoratul de Poliție Bălți, în zilele de muncă obișnuite, și anume, pentru martie 32,48 lei, per oră, aprilie 40,58 lei, per oră, mai 36,05 lei, per oră, iunie 44,87 lei, per oră, iulie 28,42 lei, per oră, august 33,74 lei, per oră, septembrie 29,34 lei, per oră și octombrie 23,56 lei, per oră, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, în luna martie 2014, au fost efectuate 8 ture sau 192 ore, timp care fiind repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum de 32 ore, dintre care 8 ore, remunerate a cât 1,5 salarii de bază, iar următoarele 24 remunerate dublu, în total: 129,92 lei + 779,52 lei = 909,44 lei.

În luna aprilie 2014, au fost efectuate 9 ture sau 216 ore, timp care fiind repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum de 48 ore, dintre care 6 ore remunerate a cât 1,5 salarii de bază, iar următoarele 42 ore remunerate dublu, în total: 121,74 lei +1704,36 lei = 1826,10 lei. În luna iunie 2014, au fost efectuate 7 ture sau 168 ore, timp care fiind repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum de 8 ore, respectiv 44,87 lei+ 269,22 lei=314.09 lei. În luna iulie 2014, au fost efectuate 10 ture sau 240 ore, timp care fiind repartizat pe săptămâni rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum de 56 ore, dintre care 8 ore remunerate a cât 1,5 salarii de bază, iar următoarele 48 ore remunerate dublu, în total: 113,68lei +1364,16 lei = 1477,84 lei.

În luna august 2014, au fost efectuate 7 ture sau 168 ore, timp care fiind repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum de 48 ore, dintre care 6 ore remunerate a cât 1,5 salarii de bază, iar următoarele 42 ore remunerate dublu, în total: 101,22 lei+1417,08 lei =1518,3 lei. În luna septembrie 2014, au fost efectuate 8 ture sau 192 ore, timp care fiind repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum 4 de 48 ore, dintre care 6 ore remunerate a cât 1.5 salarii de bază, iar următoarele 42 ore remunerate dublu, în total: 88,02 lei +1232,28 lei =1320,2 lei. În luna octombrie 2014, au fost îndeplinite 11 ture sau 264 ore, timp care fiind repartizat pe săptămâni, rezultă că a fost efectuată muncă suplimentară, în volum de 62 ore, dintre care 10 ore, remunerate a câte 1,5 salarii de bază, iar 52 ore remunerate dublu, în total: 117,8+1225,12=1390,04 lei.

Prin urmare, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, munca suplimentară îndeplinită urma a fi remunerată cu suma de 8 756,01 lei. Totodată, conform art. 330 din Codul muncii, cuantumul dobânzii de întârziere calculate pentru perioada de 577 zile de întârziere, începând cu 01decembrie2014 – 30 iunie 2016, era de 5048,75 lei, calculată după schema 8756,01/100 X 0,1%, respectiv 8,75 lei X 577 zile. Reclamantul Veaceslav Rusu a mai menționat că, datele din bonurile de salarizare demonstrează că, angajatorul Inspectoratul de Poliție Bălți, a calculat timpul de muncă ca fiind îndeplinit în exclusivitate pe timp de zi a câte 8 ore de lucru sau 40 ore pe săptămână, cu încălcarea prevederilor legale și contrar dispozițiilor Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți.

Astfel, a considerat că din tabelul de salarizare a fost exclus timpul de lucru pe timp de noapte, îndeplinit în ture de 24 ore. Prin urmare, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, contrar art. 20 pct. (5) din Contractul colectiv, a fost privat ilegal de sporul salarial de 50 la sută din salariul de bază, pentru perioada de 9 luni sau 635 lei, pentru fiecare lună raportă la salariul de bază de 1270 lei, iar în total cuantumul prejudiciul material adus acestuia este de 5715 lei.

De asemenea, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, din suma de 5715 lei reținută din salariu de către intimatul Inspectoratul de Poliție Bălți, urmează a fi calculată dobânda de întârziere, conform art. 330 alin. (2) din Codul muncii, și anume: pentru luna martie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv, 0,635 lei X 240 zile = 152,40 lei; pentru luna aprilie: 635 lei X 0,1 %/l 00, respectiv, 0,635 lei X 210 zile – 133,35 lei, pentru luna mai: 635 lei X 0,1%/100, respectiv, 0,635 lei X 180 zile = 114,30 lei; pentru luna iunie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv, 0,635 lei X 150 zile = 95,25 lei; pentru luna iulie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv 0,635 lei X 120 zile = 76,20 lei; pentru luna august: 635 lei X 0,1%/100, respectiv 0,635 lei X 90 zile 57,15 lei; pentru luna septembrie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv 0,635 lei X 60 zile = 38,10 lei; pentru luna octombrie: 635 lei X 0,1%/100, respectiv 0,635 lei X 30 zile-19,05 lei; La 30 noiembrie 2014, dobânda era de 685,80 lei, iar pentru perioada de întârziere 01 decembrie 2014-30 iunie 2016 sau 577 de zile, de întârziere (5715 lei/100) X 0,1%, dobânda aferentă era în sumă de 3297,55 lei.

La 30 iunie 2016, totalul dobânzilor aferente neachitării sporului stabilit la art. 20 pct. (5) din Contractul colectiv, au fost în sumă de 3983, 35 lei. La fel, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, în corespundere cu art. 329 Codul muncii, angajatorul trebuie să repare salariatului și prejudiciu moral. A indicat că, acțiunile angajatorului Inspectoratul de Poliție Bălți, i-au creat un prejudiciu moral considerabil, or, acesta activând peste 11 ani, în cadrul organelor 5 afacerilor interne, a fost pus în situația de a fi privat ilegal de remunerația cuvenită, prin încălcarea de către Inspectoratul de Poliție Bălți, în mod sistematic a legislației muncii, prin necalcularea orelor lucrate, lipsirea de sporul cuvenit pentru munca în timp de noapte, în zilele de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, munca suplimentară, inclusiv munca suplimentară prestată peste 240 ore.

Astfel, reclamntul Veaceslav Rusu a considerat că, a fost lipsit de unica sursa legală de întreținere a familiei, fiind obligat să emigreze, în vederea întreținerii familiei. Prin urmare, a indicat că, urmează de a fi încasat din contul Inspectoratului de Poliție Bălți, sumă de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Ce ține de temeiurile refuzului Inspectoratului de Poliție Bălți de a achita plățile salariale cuvenite, reclamantul Veaceslav Rusu a menționat că, sunt eronat interpretate prevederile art. 33 alin. (7) din Codul muncii, precum că, prevederile Contractului colectiv de muncă nu sunt aplicate salariaților, care nu sunt membru al sindicatului.

De asemenea, reclamantul Veaceslav Rusu a indicat că, nu poate proba munca suplimentară îndeplinită, întrucât nu au fost emise ordine interne de către șeful Inspectoratului de Poliție Bălți, însă art. 36 alin. (l) și alin. (3) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, statuează că, polițiștii sunt obligați să se prezinte la serviciu în baza dispoziției Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți.

La data de 14 februarie 2017, Veaceslav Rusu a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea din contul Inspectoratului de Poliție Bălți a salariului, aferent orelor excluse din baza de calcul, în cuantum de 8313,58 lei, precum și dobânda de întârziere aferentă, în sumă de 6004,30 lei, încasarea salariului, pentru munca prestată, în zilele de repaus și de sărbătoare nelucrătoare în sumă de 12088,56 lei și a dobânzii de întârziere aferente, în sumă de 6975,09 de lei, încasarea salariului, pentru munca suplimentară în sumă de 8756,01 de lei și dobânda aferentă în sumă de 5048,75 lei, încasarea sporului salarial, stabilit la art. 20 pct.(5) din Contractul colectiv de muncă, în sumă de 5 715 de lei și dobânda pentru reținerea plății sporului salarial, în sumă de 3983,35 lei, încasarea dobânzii de întârziere, pentru perioada 01 iulie 2016- 14 februarie 2017, în sumă de 7985,9 lei și încasarea prejudiciului moral, în cuantum de 50000 lei.

Prin încheierea din 14 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a atras în calitate de copârât Inspectoratul General al Poliției al MAI. Prin hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Rusu împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la încasarea plăților salariale, dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral. Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul stagiar Eugeniu Rusu și s-a menținut hotărârea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

6 La 29 mai 2018, Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care a admite integral cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Rusu împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți, Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu privire la încasarea plăților salariale, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral. În motivarea cererii de recurs, recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, a considerat că, decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți este nemotivată, ilegală, emisă ca urmare a aprecierii părtinitoare și arbitrare a probelor anexate la materialele cauzei.

Astfel, drept temei de declarare a recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (l) și alin. (2) lit. a), c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă. Totodată a indicat că, contrar art. 130 alin. (4), art. 119 și art. 138 din Codul de procedură civilă, ca rezultat al aprecierii probelor, instanțele inferioare nu au reflectat în actele judecătorești emise, motivele concluziilor, privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea invocării unor probe față de altele, nu a contribuit la reclamarea probelor, conform cererii depuse de reclamantul Veaceslav Rusu.

Suplimentar celor invocate, în cererea de chemare în judecată, recurentul Veaceslav Rusu a indicat că, dispozițiile Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 72 din 29 august 2014, nr. 82 din 30 septembrie 2014 și nr. 90 din 31 octombrie 2014, graficele de serviciu al grupei operative și urmărire penală pentru lunile martie 2014, aprilie 2014, iulie 2014, august 2014, septembrie 2014, octombrie 2014 și noiembrie 2014, tabelul de pontaj, pentru luna iunie 2014 și bonurile de salariu - au fost examinate și cercetate, în ședința de judecată de către judecătorul Aliona Donos, cu participarea reprezentanților părților, în litigiu. Astfel, a indicat că reprezentantul pârâtului Inspectoratului de Poliție Bălți, nu a invocat nici o obiecție referitor la autenticitatea documentelor prezentate sau vreo explicație, care să pună la îndoială pretențiile reclamantului privind ilegalitățile admise de către Inspectoratul de Poliție Bălți.

La fel, a menționat că, în cadrul examinării prezentei cauze civile, reprezentantul pârâtului Inspectoratul de Poliție Bălți, a explicat că munca unității de gardă este organizată inclusiv pe timp de noapte, de unde reiese că Veaceslav Rusu a lucrat și în tura de noapte. Astfel, recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, a indicat că, deși, la pct. 70 și pct. 71 în decizia recurată, instanța de apel a indicat că, reclamantul/apelant nici măcar nu a prezentat careva documente justificative, cum ar fi ordinul de atragere la muncă suplimentară, tabel de pontaj, etc. acte, care ar confirma că, Veacelav Rusu a lucrat în zilele indicate în acțiunea depusă sau în orele suplimentare, achitarea pentru care se solicită și a evidențiat că, potrivit art. 104 alin. (7) din Codul muncii, atragerea la muncă suplimentară se efectuează doar în baza ordinului motivat al angajatorului, care urmează să se aducă la cunoștința salariatului respectiv sub semnătură.

Același complet de judecată, contrar 7 prevederilor art. 130 din Codul de procedură civilă, nu a dat nici o apreciere probelor, anexate la materialele cauzei, și anume, dispozițiilor Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 72 din 29 august 2014, nr. 82 din 30 septembrie 2014 și nr. 90 din 31 octombrie 2014, graficelor de serviciu al grupei operative și urmărire penală pentru lunile martie 2014, aprilie 2014, iulie 2014, august 2014, septembrie 2014, octombrie 2014, noiembrie 2014, tabelului de pontaj pentru luna iunie 2014 și bonurilor de salariu.

La fel, recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, a invocat că, instanța de apel a respins cererea de apel împotriva hotărârii din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din motiv că lipsesc ordinele de antrenare a lui Veaceslav Rusu la muncă suplimentară, care urmau a fi emise în baza prevederilor art. 104 din Codul muncii, însă instanța de apel nu a luat în calcul că în dispozițiile Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți nr. 72 din 29 august 2014, nr. 82 din 30 septembrie 2014 și nr. 90 din 31octombrie2014, inclusiv, graficele de serviciu, au fost stabilite graficele de serviciu al grupei operative și urmărire penală, pentru lunile martie 2014, aprilie 2014, iulie 2014, august 2014, septembrie 2014, octombrie 2014, noiembrie 2014, și că munca va fi organizată în ture de 24 ore.

Totodată, recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond, precum că, reclamantul nu a prezentat probe, în confirmarea faptului că, a lucrat ore suplimentare, în zile de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, or, la examinarea prezentei cauze de către prima instanță, a depus un demers, în conformitate cu prevederile art. 119, art. 138 Cod de procedură civilă, prin care a solicitat instanței de judecată emiterea unei încheieri, prin care a obliga pârâtul Inspectoratul de Poliție Bălți, de a prezenta înscrisuri, care probează timpul efectiv lucrat de către Veaceslav Rusu, precum și regimul-de muncă, inclusiv în program de noapte, în baza cărora a fost calculat salariul reclamantului Veaceslav Rusu.

Mai mult, cererea de reclamare a probelor a fost respinsă de către prima instanță. În această ordine de idei, recurentul Veaceslav Rusu a indicat că, atât instanța de fond cât și instanța de apel, învestită cu examinarea cauzei au lăsat fără examinare demersul recurentului, ce vizează obligarea Inspectoratului de Poliție Bălți de a prezenta în instanța de judecată, copiile autentificate a dispozițiilor Șefului Inspectoratului de Poliție Bălți, cu anexarea graficelor de serviciu a grupelor operative, tabelelor de pontaj, a bonurilor de salariu, pentru lunile martie- noiembrie 2014, documentele de evidență contabilă, care confirmă achitarea salariului, Contractul și Convenția colectiva, Regulamentul tip - probe indispensabile, pentru justa soluționare a cauzei.

De asemenea, recurentul Veaceslav Rusu, a indicat că, argumentul reținut de instanța de apel la respingerea pretenției sale de achitare a salariului, din considerentul îndeplinirii benevole a programului de munca, stabilit în fișa postului, nu exonerează angajatorul Inspectoratul de Poliție Bălți de obligația achitării remunerației salariale cuvenite, or, lipsa ordinelor interne a șefului Inspectoratului de Poliție Bălți, în acest sens, sau neprezentarea acestora, nu exclude îndeplinirea 8 atribuțiilor de serviciu peste programul de muncă, stabilit conform legii, inclusiv pe timp de noapte. La fel, recurentul a menționat faptul că, prin nemotivarea de către instanța de apel, a respingerii probelor invocate, în susținerea pretențiilor sale, îi încalcă dreptul la un proces echitabil.

Cu referire la compensarea prejudiciului moral, recurentul Veaceslav Rusu a indicat că, acțiunile angajatorului Inspectoratul de Poliție Bălți, i-au creat un prejudiciu moral considerabil, or, activând peste 11 ani în cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți a fost pus în situația de a fi privat ilegal de remunerația cuvenită, prin încălcarea de către pârât, în mod sistematic, a legislației muncii prin necalcularea orelor efectiv lucrate, lipsirea de sporul cuvenit pentru munca în timp de noapte, în zilele de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, munca suplimentară prestată de 240 ore. Astfel, a fost lipsit de unica sursă legală, de întreținere a familiei, fiind obligat să emigreze pentru a putea obține venit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum rezultă din actele cauzei, copia deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată pentru cunoștință, în adresa părților, inclusiv și în adresa recurentului Veaceslav Rusu, la 02 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire nr. 7378 (f.d. 217, vol. I), însă plicul și avizul au fost remise în adresa instanței de apel, fără careva mențiuni. La fel, copia deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată pentru cunoștință, în adresa reprezentatului recurentului Veaceslav Rusu, avocatul Sergiu Prodan, la data de 03 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire nr. 7722 (f.d.

218, vol. I), însă probe, care ar confirma recepționarea acesteia, de către avocatul Sergiu Prodan, la materialele dosarului, lipsesc. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 29 mai 2018, în termenul prevăzut la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în 9 care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 10 Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a) , 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Veaceslav Rusu, reprezentat de avocatul Sergiu Prodan, împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Rusu împotriva Inspectoratului de Poliție Bălți și a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la încasarea plăților salariale, a dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 11