2ra-1535/18 — cu privire la defăimare, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la defăimare, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1535/18 — cu privire la defăimare, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1535/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Cojocaru
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc
ÎNCHEIERE
08 august 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Ion Begleț,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Begleț
împotriva lui Serafim Isac cu privire la defăimare, repararea prejudiciului
moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a admis apelul declarat de către Serafim Isac, s-a casat hotărârea din 01
decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă
hotărâre de respingere a acțiunii,
constată:
La 27 octombrie 2016 Ion Begleț a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Serafim Isac cu privire la obligarea dezmințirii relatărilor false și
defăimătoare, repararea prejudiciului moral în sumă de 9 000 lei și încasarea
taxei de stat în sumă de 270 lei. (f.d. 4-5)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 09 septembrie 2016 a
avut loc ședința Consiliului sătesc Ghidighici, iar în procesul dezbaterilor pe
marginea proiectului de Decizie “Cu privire la audierea raportului lui Serafim
Isac, Primar al s. Ghidighici, privind activitatea Primăriei s. Ghidighici”,
ultimul a solicitat de la președintele ședinței Larisa Noroc varianta finală a
“Listei lucrărilor efectuate la Primărie, începând cu ziua de 07 iulie 2015”,
deoarece în lista prezentată anterior figurau unele lucrări, iar de la tribuna
Consiliului, Serafim Isac a raportat cu totul altceva. Reclamantul a menționat
că după ce a primit lista respectivă, în acel moment, pârâtul de la tribuna
Consiliului a declarat la adresa sa: “ați furat terenuri și apartamente”. Prin
declarațiile verbale false, dubioase și defăimătoare, aduse în public, Serafim
Isac a răspândit cu bună știință unele scorniri mincinoase și defăimătoare la
adresa sa, fiind învinuit de săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave. Ion
Begleț a mai indicat că prin relatările false și defăimătoare îi este afectată grav
1
onoarea și demnitatea, în consecință îi este provocată o pagubă morală
esențială.
Prin hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Ion
Begleț, s-a obligat Serafim Isac să dezmintă informația defăimătoare și anume
că Ion Begleț a furat terenuri și apartamente, în termen de 15 zile de la
momentul când hotărârea va deveni definitivă, prin fraza exactă ,, Stimați
consilieri și locatari ai satului Ghidighici, pe data de 09 septembrie 2016, în
cadrul ședinței Consiliului sătesc Ghidighici, în prezența consilierilor locali și
altor persoane prezente la ședință, eu, Isac Serafim ,am declarat că Ion Begleț a
furat terenuri și apartamente. Astăzi, în fața Dvs. declar că relatările precum că
Ion Begleț a furat terenuri și apartamente sunt false și defăimătoare.
Concomitent, îmi exprim scuzele față de Ion Begleț pentru fapta care am
comis-o”. S-a încasat din contul lui Serafim Isac în beneficiul lui Ion Begleț
prejudiciul moral în sumă de 9 000 lei și cheltuielile pentru taxa de stat, în
sumă de 270 lei, în total 9 270 lei. (f.d.80, 86-90)
Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de Serafim Isac, s-a casat hotărârea din 01 decembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Ion
Begleț. (f.d.121, 122-127)
La 30 mai 2018 Ion Begleț a declarat recurs împotriva deciziei din
21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei și
menținerea hotărârii din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani. (f.d. 130-131)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de apel a
interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept
material. Instanța de apel și-a întemeiat decizia pe declarațiile mincinoase ale
martorilor Efim Jereghi, Noroc Larisa și a intimatului Serafim Isac.
În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată la 21 martie 2018, expediată participanților la proces, prin
intermediul oficiului poștal la data de 14 mai 2018, confirmare privind
recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește. (f.d.128)
În aceste circumstanțe recursul, declarat la 30 mai 2018, se consideră
depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu
materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul
declarat de către Ion Begleț, este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului
atestă, că Ion Begleț indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care
instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele
cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,
deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
2
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului
de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs
nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează
în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură
civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de
procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare
recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost
încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea
de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri, pe când în recursul declarat de către Ion Begleț, asemenea aspecte nu
se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către
instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de
drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Ion Begleț, inadmisibil.
3
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a),
440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Ion Begleț, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
4