2ra-1329/18 — constatarea si recunoasterea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile si incasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea si recunoasterea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile si incasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1329/18 — constatarea si recunoasterea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile si incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1329/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. I. Păduraru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi)
ÎNCHEIERE
08 august 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Ala Cobăneanu
Mariana Pitic
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și de Gheorghe Timotin,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Timotin
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea și
recunoașterea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile și
încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 30 noiembrie 2017, Gheorghe Timotin a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova solicitând
constatarea și recunoașterea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală
de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 împotriva lui Gheorghe Timotin, intentată
la 10 iulie 2008 și finalizată la 31 mai 2017, încasarea de la stat, reprezentat de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a sumei de 80000 de lei, cu titlu de
prejudiciu moral, încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că împotriva sa, la 10 iulie 2008,
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 a depus o cerere
de chemare în judecată cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile comunale
prestate. Prin hotărârea din 11 decembrie 2008 a Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău, a fost admisă acțiunea și a fost încasat în beneficiul Întreprinderii
Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 datoria în suma de 6433, 46 de
lei și taxa de stat în sumă de 270 de lei. La 17 decembrie 2008, a declarat apel
împotriva hotărârii din 11 decembrie 2008 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,
prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu
transmiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. Prin decizia din 07 februarie
2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul și a fost modificată hotărârea din
11 decembrie 2008 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău cu micșorarea sumei
datoriei de la 6433, 46 de lei la suma de 3276,67 de lei. La 27 martie 2017 și
suplimentar la 30 mai 2017, a declarat recurs împotriva deciziei din 07 februarie
1
2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
Prin încheierea din 31 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul a fost
considerat inadmisibil.
Reclamantul a menționat că acțiunea civilă a fost examinată de la 11 decembrie
2008 până la data de 31 mai 2017, o perioadă de 8 ani 5 luni și 20 de zile, ceea ce
constituie o perioadă excesivă de examinare a unei cauze civile cu o complexitate
redusă. Astfel, solicită a câte 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare
an de judecată excesivă, or, instanțele naționale i-au încălcat dreptul prevăzut de art.
6 paragraful 1 CEDO.
Totodată, a precizat că cererea de apel depusă la 17 decembrie 2008 împotriva
hotărârii din 11 decembrie 2008 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost
examinată de către instanța de apel abia peste 7 ani de zile, în perioada 04 noiembrie
2016 – 07 februarie 2017. În opinia sa, aceste încălcări ale legislației depășesc toate
limitele admisibile încălcând termenele rezonabile de examinare a cauzei.
Prin hotărârea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Timotin și s-a
constatat și s-a recunoscut încălcarea dreptului lui Gheorghe Timotin la judecarea în
termen rezonabil a cauzei civile Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 20 împotriva lui Gheorghe Timotin, intentată la 10 iulie 2008 și finalizată
la 31 mai 2017; s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Gheorghe Timotin suma de 30000
de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în
termen rezonabil a cauzei civile la acțiunea Întreprinderii Municipale de Gestionare
a Fondului Locativ nr. 20 împotriva lui Gheorghe Timotin, intentată la 10 iulie 2008
și finalizată la 31 mai 2017; în rest acțiunea civilă s-a respins ca neîntemeiată.
Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova; s-a admis apelul declarat de
Gheorghe Timotin; s-a modificat hotărârea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă
de Gheorghe Timotin împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea și recunoașterea încălcării dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei civile și încasarea prejudiciului moral, prin majorarea sumei
încasate cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea
în termen rezonabil a cauzei civile la acțiunea Întreprinderii Municipale de
Gestionarea Fondului Locativ nr. 20 împotriva lui Gheorghe Timotin, intentată la 10
iulie 2008 și finalizată la 31 mai 2017, de la suma de 30000 de lei până la suma de
60000 de lei; în rest hotărârea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani s-a menținut; s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Gheorghe Timotin suma de 3000
de lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță conform
normelor de drept material corect a concluzionat că a fost încălcat termenul rezonabil
la examinarea cauzei civile la acțiunea Întreprinderii Municipale de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 20 împotriva lui Gheorghe Timotin și prin urmare, temeinic și
legal a admis parțial acțiunea și a constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe
Timotin la examinarea cauzei în termen rezonabil. Or, prima instanță corect a relevat
2
că cererea de apel depusă de Gheorghe Timotin la 17 decembrie 2008 împotriva
hotărârii din 11 decembrie 2008 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din motive
incerte împreună cu cauza a fost transmisă Curții de Apel Chișinău de către
Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, abia la 04 noiembrie 2016.
Totodată, a menționat că durata excesiv de mare de examinare a cauzei încalcă
cert dreptul reclamantului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile și, în
consecință, dreptul la un proces echitabil, garantat atât de legislația națională, cât și
internațională.
De asemenea, instanța de apel a indicat că suma de 30000 de lei acordată
reclamantului de către instanța de fond, nu este în măsură de a compensa prejudiciul
cauzat și a majorat suma până la 60000 de lei.
La 17 mai 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs
împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel neîntemeiat a menținut
hotărârea primei instanțe. Or, în acest caz au fost aplicate eronat normele de drept
material. Respectarea întocmai a procedurii din partea instanțelor de judecată
naționale, cu asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, nu poate fi
privită drept tergiversare a examinării cauzei intimatului/reclamantului. Pentru a fi
în prezența examinării unui litigiu de judecată în strictă conformitate cu prevederile
legale, se impune obligatoriu respectarea drepturilor și obligațiilor fiecărui
participant al procesului, dar nu numai a unui singur participant, fie reclamant, pârât,
martor sau intervenient. Indiscutabil, că fiecare participant al procesului dispune de
anumite drepturi garantate de prevederile legale, însă, totuși, din moment ce s-au
acordat aceste pârghii legale, prin urmare, este absolut inadmisibil de a se face și
abuz de aceste drepturi.
La 02 iulie 2018 Gheorghe Timotin a declarat recurs împotriva deciziei din 27
martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând să fie admis recursul ca fiind
declarat în termen, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe
în partea compensării prejudiciului moral, cu admiterea integrală în această parte a
acțiunii și încasarea de la bugetul de stat, reprezentat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova a sumei de 80000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest în
partea constatării încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și în
partea încasării cheltuielilor pentru asistență juridică să fie menținute decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe în partea compensării prejudiciului moral sunt nemotivate și
contradictorii. Instanța nu a aplicat legea care trebuia aplicată, a interpretat în mod
eronat legea sau analogia dreptului și a apreciat arbitrar probele.
Recurentul a declarat că încălcările legislației depășesc toate limitele
admisibile, fiind încălcat termenul rezonabil de judecare a cauzei, or, dosarul nu a
fost expediat în instanța de apel, din neglijență fiind păstrat 7 ani în arhiva primei
instanțe, în condițiile în care la 17 decembrie 2008 era deja depusă cerere de apel
împotriva hotărârii din 11 decembrie 2008 a primei instanțe.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
3
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 27 martie 2018, iar Ministerul
Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs la 17 mai 2018, ceea ce denotă că
recursul este în termen.
De asemenea, instanța de recurs consideră a fi declarat în termen și recursul lui
Gheorghe Timotin, înregistrat la 02 iulie 2018, deoarece copia deciziei contestate a
fost expediată participanților la proces la 19 aprilie 2018, conform scrisorii de
însoțire (f.d.165), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Din textul
recursului se distinge recepționarea deciziei integrale a instanței de apel la 03 mai
2018.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și de Gheorghe Timotin, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile
drept inadmisibile din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și de Gheorghe Timotin, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
4
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova și de Gheorghe Timotin.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și de Gheorghe Timotin împotriva deciziei din 27 martie 2018
a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Ala Cobăneanu
Mariana Pitic
5