3ra-1012/18 — cu privire la repunerea în termen și declararea nulității actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1012/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – L. Pruteanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

ÎNCHEIERE

01 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Victor Levițchi,

Alexandr Popov, Violeta Șaban, Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu,

Constantin Pisarenco, reprezentați de avocatul Mihaela Prepeliță,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Levițchi,

Alexandr Popov, Violeta Șaban, Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu,

Constantin Pisarenco împotriva Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

Consiliul mun. Chișinău și Direcția Generală locativ - comunală și amenajare a

Consiliului mun. Chișinău, intervenientului accesoriu Asociației Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr.52/244 COOP cu privire la repunerea în termen și declararea

nulității actului administrativ,

împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban,

Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de

avocatul Mihaela Prepeliță, s-a menținut hotărârea din 16 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La 13 octombrie 2015 Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban, Valentin

Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de avocatul

Mihaela Prepeliță au depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Consiliul mun. Chișinău și Direcția

Generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun. Chișinău, intervenientului

accesoriu Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.52/244 COOP (în

continuare APLP nr.52/244 COOP) cu privire la repunerea în termenul de prescripție,

anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.3/25-2 din 19 mai 2015, prin care au

fost transmise 31 de blocuri locative din gestiunea economică a ÎMGFL nr.22 către

APLP nr.52/244 COOP, stabilirea încălcării legislației de către Consiliul mun.

Chișinău la emiterea deciziei nr.3/25-2 din 19 mai 2015, încasarea solidară a

prejudiciului moral cauzat în sumă de 50 000 lei și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 4-

9, vol.I)

1

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat, că la 18 mai 2015 prin decizia

nr.3/25-2 a Consiliului mun. Chișinău, au fost transmise 31 de blocuri locative din

gestiunea economică a ÎMGFL nr.22 către APLP nr.52/244 COOP, în luna iunie 2015

locatarii apartamentelor privatizate din blocurile locative din str. Albișoara nr.16,

16/1, 16/2, 18, 20,22, Ismail nr.98, 102, 102/3, 102/4, 104, 108/2, Grădinilor, nr.23,

25,56,58, T. Maiorescu nr.13, Cahul nr.8, 8/2, Cojocarilor, nr.6, George Coșbuc

nr.1,3, 3A, 7, 13, A. Pușkin, nr.44, 50A, 52, 56, Alexandru cel Bun nr.62, în total

2529 apartamente, în persoana lui Levițchi Victor, domiciliat în mun. Chișinău, str.

XXXXX, s-au adresat cu o petiție Preturii sec. Rîșcani, mun. Chișinău, prin care și au

exprimat dezacordul în privința transmiterii blocurilor locative, gestionate de ÎMGFL

nr.22 la balanța APLP nr.52/ 144. La 06 iulie 2015 au primit răspunsul, prin care le-a

fost refuzat în cerința înaintată.

Reclamanții au mai menționat că s-au adresat și la Cancelaria de Stat și

Procuratura Generală, la 02 septembrie 2015 a parvenit răspunsul Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, prin care li s-a comunicat, că în urma efectuării

controlului obligatoriu sub aspectul legalității a actului administrativ menționat,

Oficiului Teritorial Chișinău nu a notificat emitentului careva ilegalități în acest sens.

Cu răspunsul dat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu au fost

de acord, considerând că controlul efectuat de pârât ineficient, superficial, neobiectiv

și parțial, deoarece prin răspunsul Direcției generale locativ-comunale și amenajare

din 13 iulie 2015 au aflat că, în baza Deciziei nr.3/25 din 19 mai 2015 au fost

transmise 31 de blocuri locative de la ÎMGFL nr.22 către APLP nr.52/244 COOP, în

anexa la scrisoarea din 13 iulie 2015 au primit hotărârea judecătorească nr.3-3799/09

din 31 decembrie 2009 și a aflat despre faptul că, la 06 aprilie 1999 a fost formată și

înregistrată APLP nr.52/244 COOP.

Despre înființarea APLP nr.52/244 COOP în anul 1999 locatarii vizați au aflat

abia la acel moment, iar referitor la faptul că, există un proces-verbal al Adunării

Generale a Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.1 din 15 ianuarie 1999, locatarii

nu cunoșteau, deoarece o atare adunare generală nu a avut și locatarii apartamentelor

privatizate nu și-au exprimat acordul la înființarea Asociației, nu l-au ales pe Grigor

Ion ca președinte de APLP și nu au semnat procesul-verbal de constituire a APLP

nr.52/244 COOP.

Susțin că, au depus o cerere prealabilă față de Direcția generală locativ

comunală, în care au solicitat anularea Deciziei CMC din 19 mai 2015, dar prin

răspunsul din 17 septembrie 2015 au primit doar copia actelor în baza cărora a fost

emisă Decizia CMC, dar nu și un răspuns.

Astfel, s-au pomenit într-o situație, în care fără acordul lor, 2529 de proprietari

de apartamente peste noapte au trecut din ÎMGFL nr.22 în APLP nr.25/244 COOP. În

interesele reclamanților s-a depus o interpelare la Direcția generală locativ-comunală

și s-a solicitat eliberarea actelor în baza cărora a fost emisă Decizia CMC nr.3/25-2

din 19 mai 2015 și prin răspunsul din 17 septembrie 2015, la care a fost anexată

hotărârea judecătorească din 21 decembrie 2009. Au constatat că, prin hotărârea

instanței de judecată s-a hotărât de a obliga Consiliul Municipal de a adopta o decizie,

prin care să fie transmise în gestiunea economică a APLP nr.52/244 blocurile locative

nominalizate, dar prin decizia Curții Supreme de Justiție nr.3r- 1538/10 din 21 iulie

2010 a fost casată integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2009.

Astfel, CMC a executat în anul 2015 o hotărâre judecătorească, casată încă în anul

2010.

2

Prin urmare, Pretura sectorului Rîșcani mun. Chișinău, Primăria, Consiliul

mun. Chișinău și Direcția generală locativ-comunală și amenajare nu au ținut cont, că

s-a emis un act administrativ de o importanță majoră, care afectează 31 de blocuri din

centrul mun. Chișinău cu terenuri aferente, rețele de comunicație ș.a. și lezează

dreptul locatarilor a 2529 de apartamente privatizate, punând în executare o hotărâre

judecătorească anulată.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă prin poștă la Judecătoria Centru

mun. Chișinău la data de 02 octombrie 2015, însă, instanța nu a dat curs cererii din

alte motive, însă, nu a expediat materialele reclamantului, în asemenea condiții

consideră, că termenul de 30 de zile a fost respectat, dar solicită repunerea în termen

în condițiile art.116 CPC.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a respins ca fiind nefondată cererea înaintată de Victor Levițchi, Alexandr Popov,

Violeta Șaban, Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin Pisarenco și

alții privind repunerea în termenul de prescripție, s-a respins, ca depusă cu încălcarea

termenului de prescripție, cererea de chemare în judecată depusă Victor Levițchi,

Alexandr Popov, Violeta Șaban, Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu,

Constantin Pisarenco împotriva Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

Consiliul mun. Chișinău și Direcția Generală locativ - comunală și amenajare a

Consiliului mun. Chișinău, intervenientului accesoriu APLP nr.52/244 COOP cu

privire la anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.3/25-2 din 19 mai 2015 prin

care au fost transmise 31 de blocuri locative din ÎMGFL nr.22 către APLP nr. 52/244

COOP, încasarea solidară a prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată

suportate.(f.d. 105A, 107-114, vol.II)

Prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins, din

lipsă de temei apelul declarat de Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban,

Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de

avocatul Mihaela Prepeliță, s-a menținut hotărârea din 16 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d.176,177-189, vol. II)

La 21 mai 2018 Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban, Valentin

Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de avocatul

Mihaela Prepeliță, au declarat recurs împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii. (f.d. 192-195, vol.II)

În motivarea cererii de recurs avocatul recurenților a invocat, că instanțele de

judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele

de drept material, au apreciat arbitrar probele prezentate la cauză. Instanțele de

judecată eronat au constatat că reclamanții au omis termenul de prescripție la

înaintarea cererii de chemare în judecată, ori, reclamanții/ apelanții/ recurenții au

depus la cancelaria Primăriei mun. Chișinău mai multe cererii, care au fost împărțite

după competență organului care poate da soluții corecte sau după adresatul din cerere.

Prin urmare, nu se poate considera că Direcția locativ-comunală și amenajare poate

anula Decizia CMC nr.3/25-2 din 19 mai 2015, deci nici cererea din 24 iunie 2016

adresată direcției nu poate fi considerată o cerere prealabilă, dar mai ales să se

calculeze termenul de prescripție de la răspunsul dat de ea la 13 iulie 2015. Termenul

urma să fie calculat din data de 02 septembrie 2015, când OCT al Cancelarie de Stat

l-a expediat răspuns la demersul reclamaților/apelanților/recurenților cu solicitarea de

3

a fi efectuat un control sub aspectul legalității actului administrativ și anume a

Decizia CMC nr.3/25-2 din 19 mai 2015.

La 23 iulie 2018 Direcția generală locativ-comunală și amenajare a depus

referință, solicitând ca cererea de recurs declarată de Victor Levițchi, Alexandr

Popov, Violeta Șaban, Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin

Pisarenco, reprezentați de avocatul Mihaela Prepeliță, să fie respinsă ca fiind

neîntemeiată. (f.d.200-201, vol. II)

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

15 februarie 2018, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului

poștal la data de 19 martie 2018, confirmare privind recepționarea acesteia la

materialele dosarului lipsește. (f.d.190)

În aceste circumstanțe recursul, declarat la 21 mai 2018, se consideră depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban, Valentin Șaban, Tamara Arama,

Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de avocatul Mihaela Prepeliță, este

inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban, Valentin Șaban, Tamara Arama,

Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de avocatul Mihaela Prepeliță au

indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

4

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban, Valentin Șaban,

Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de avocatul

Mihaela Prepeliță, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban,

Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de

avocatul Mihaela Prepeliță, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Victor Levițchi, Alexandr Popov, Violeta Șaban,

Valentin Șaban, Tamara Arama, Nina Bumbu, Constantin Pisarenco, reprezentați de

avocatul Mihaela Prepeliță, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

5