3ra-643/18 — Contestarea actelor administrative, declararea nulității și rezilierea actelor juridice, obligarea efectuării anumitor acțiuni

3ra-643/18 — Contestarea actelor administrative, declararea nulității și rezilierea actelor juridice, obligarea efectuării anumitor acțiuni (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-643/18

Judecătoria Chișinău, sediul Centru

Judecător: D. Chistol

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, A. Pahopol și V. Negru

Î N C H E I E R E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinînd admisibilitatea recursului declarat de APLP-50/117 și a recursului

declarat de Mazur Ion, Vîhodeț Natalia, Chireev Valentin și alții prin intermediul

avocatului Mazur Svetlana,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Mazur,

Svetlana Mazur, SRL „Ilenuța Farm”, APLP-50/177 SNC, Victor Ipatii, Natalia

Vîhodeț, Valentin Chireev, Alia Ermolenco, Igor Mocan, Galina Cosencova, Lilia

Ivașcenco, Serghei Dvorac, Lilia Guzun, Galina Rîcalina, Natalia Mahotin, Măria

Erebacan, Lidia Bufolina, Veaceslav Stasii, Alexandru Matura, Zinaida Leonova,

Svetlana Olaru, Angela Frunza, Doron Raymond, Nadejda Maslova, Marc Samoilov,

Svetlana Iațenko, Măria Caraman, Stanislav Clețov, Ana Jeverdan, Ioana Bîrliba,

Alfredo Ferrari, Lilia Baștovenco, Serghei Rîncău, Svetlana Bezrucova și Elena

Stoianenco împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău,

SA „Liga-2”, SRL „Bijutic”, Ministerul Culturii, Consiliul Național al Monumentelor

Istorice, Agenția Relații Funciare și Cadastru, Centrul de Sănătate Publică din mun.

Chișinău, intervenienți accesorii SA „Termoelectrica”, SA „Moldtelecom”, SA „Apă-

Canal”, SRL „Chișinău-Gaz” succesor în drepturi a SA „Moldovagaz”, ÎS „Cadastru”,

autorități publice chemate să depună concluzii Centrul Național de Sănătate Publică,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Inspecția de Stat în Construcții,

Inspecția Ecologică de Stat, Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI,

Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Cancelaria de Stat cu privire la contestarea

actelor administrative, declararea nulității și rezilierea actelor juridice, obligarea

efectuării anumitor acțiuni,

cererea de chemare în judecată înaintată de Mazur Ion și Mazur Svetlana

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Arhitectorul-Șef al mun. Chișinău,

autorități publice chemate să depună concluzii Centrul de Sănătate Publică pe mun.

1

Chișinău și Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI cu privire la

obligarea Arhitectorului-Șef al mun. Chișinău să avizeze pozitiv schița de proiect și

obligarea Primăriei municipiului Chișinău să elibereze certificatul de urbanism,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de Ion Mazur, Svetlana Mazur, SRL „Ilenuța Farm”, APLP-

50/177 SNC, Victor Ipatii, Natalia Vîhodeț, Valentin Chireev, Alia Ermolenco, Igor

Mocan, Galina Cosencova, Lilia Ivașcenco, Serghei Dvorac, Lilia Guzun, Galina

Rîcalina, Natalia Mahotin, Măria Erebacan, Lidia Bufolina, Veaceslav Stasii,

Alexandru Matura, Zinaida Leonova, Svetlana Olaru, Angela Frunza, Doron

Raymond, Nadejda Maslova, Marc Samoilov, Svetlana Iațenko, Măria Caraman,

Stanislav Clețov, Ana Jeverdan, Ioana Bîrliba, Alfredo Ferrari, Lilia Baștovenco,

Serghei Rîncău, Svetlana Bezrucova și Elena Stoianenco, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 aprilie 2017

A C O N S T A T A T:

La 9 februarie 2015, Mazur Ion, Mazur Svetlana, SRL „Ilenuța Farm”, APLP-

50/177 SNC, Ipatii Victor, Vîhodeț Natalia, Chireev Valentin, Ermolenco Alia, Mocan

Igor, Cosencova Galina, Ivașcenco Lilia, Dvorac Serghei, Guzun Lilia, Rîcalina

Galina, Mahotin Natalia, Erebacan Măria, Bufolina Lidia, Stasii Veaceslav, Matura

Alexandru, Leonova Zinaida, Olaru Svetlana, Frunza Angela, Raymond Doron,

Maslova Nadejda, Samoilov Marc, Iațenko Svetlana, Caraman Măria, Clețov

Stanislav, Jeverdan Ana, Bîrliba Ioana, Ferrari Alfredo, Baștovenco Lilia, Rîncău

Serghei, Bezrucova Svetlana, Stoianenco Elena au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, SA „Liga-

2”, SRL „Bijutic”, Ministerul Culturii, Consiliul Național al Monumentelor Istorice,

Agenția Relații Funciare și Cadastru, Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău,

intervenienți accesorii SA „Termoelectrica”, SA „Moldtelecom”, SA „Apă-Canal”,

SRL „Chișinău-Gaz” succesor în drepturi a SA „Moldovagaz”, ÎS „Cadastru”,

autorități publice chemate să depună concluzii Centrul Național de Sănătate Publică,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Inspecția de Stat în Construcții,

Inspecția Ecologică de Stat, Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI,

Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Cancelaria de Stat cu privire la contestarea

actelor administrative, declararea nulității și rezilierea actelor juridice, obligarea

efectuării anumitor acțiuni.

În motivarea cererii înaintate reclamanții au invocat că în fapt dețin cu titlu de

proprietate încăperi în blocul locativ din str. Armenească, nr. 47, mun. Chișinău,

peretele căruia se învecinează direct cu loturile proprietate municipală concesionate în

arendă de SA „Liga-2”.

Distanța de la peretele casei până la lotul arendat este de numai 1,8 m, pe când

borna de hotar este la 4 m.

Potrivit proiectului beneficiarilor de teren se preconizează construcția unei

cafenele cu 2 nivele la distanța de numai 2 m de la blocul locativ.

2

Potrivit Planului Urbanistic General al mun. Chișinău pe loturile cu numerele

cadastrale 0100205.076 și 0100205.077, se preconizează construcția unei cafenele, cu

condițiile generale CUT comercial maxim egal cu 1 și condiții POT maximal cu 80%

pentru loturi de colț, 60-65% pentru loturi de front, ceea ce ar însemna că suprafața ce

urmează a fi ocupată sub construcție să nu fie mai mare de 155,35 m2 (dar în cazul

excluderii drumurilor de acces - aproximativ 50 m), asta fără să fie luată în calcul

depășirea liniei roșii - 2-3 m, aliniamentul de la linia roșie - 2,4 - 4,5 m, normele

antiincendiare - 18 m și iluminare - 15 m de la blocul locativ, 5 m de la coroana

copacilor, construcția asupra țevilor de termoficare, energie electrică, telecomunicații

și gazificare, existența unui imobil pe teren - havuz, concesionarea terenului sub

drumurile de acces auto și pietonale spre blocul locativ, condiția că înălțimea clădirii

nu va depăși distanța măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii față de cel mai

apropiat punct al aliniamentului opus.

Respectiv, ar fi imposibilă construcția unui edificiu pe terenurile date și

includerea lor în PUG sub construcție comercială, cu excepția celei existente – havuz.

Reclamanții au mai precizat că prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 68/1-2

din 22 martie 2007 prin care a fost aprobat Planul urbanistic general al orașului

Chișinău și decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008 prin

care a fost aprobat Regulamentul local de urbanism, în partea ce ține de loturile cu

numerele cadastrale 0100205.076 și 0100205.077, potrivit cărora se preconizează

construcția unei cafenele, cu condițiile generale CUT comercial maxim egal cu 1 (zona

R4) și condiții POT maximal cu 80% pentru loturi de colț, 60-65% pentru loturi de

front, deciziile de dare în locațiune, contractele, deciziile de formare a terenurilor,

certificatul de urbanism, le consideră ilegale, fapt pentru care la 15 ianuarie 2015 și 26

ianuarie 2015, în adresa Primăriei și Consiliului mun. Chișinău au depus o cerere

prealabilă prin care au solicitat soluționarea amiabilă a litigiului și anularea actelor

vizate.

S-a mai invocat că Primăria mun. Chișinău a răspuns printr-o scrisoare cu

conținutul încadrat în 3 rânduri și eliberarea la 29 ianuarie 2015 a certificatului de

urbanism nr. 41/15 SA „Liga-2”, certificatul de urbanism fiind contestat prin cererea

prealabilă din 31 ianuarie 2015, însă verbal au fost informați despre respingerea ei, din

care considerent, așteptarea scurgerii termenului de 30 zile pentru depunerea cererii

întru declararea nulității certificatului de urbanism este irelevantă și inoportună.

Or, având în vedere prevederile art. 12 din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, beneficiarul poate obține autorizația de construcție în cel mult

10 zile de la depunere. Mai mult, neluarea măsurilor de asigurare a acțiunii pripit, va

aduce consecințe ireparabile, din considerentul că pârâții nu dețin certificat de

urbanism și demararea construcției poate începe în orce moment.

Reclamanții au mai afirmă că eliberarea certificatului de urbanism nr. 41/15 din

29 ianuarie 2015, este ilegală și pentru faptul că la emiterea lui au fost ignorate flagrant

prevederile Legii autorizării executării lucrărilor de construcție, care prevede că pentru

primirea cererii pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, este

necesar acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror

3

interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în

perioada exploatării obiectului construit.

Pentru asigurarea protecției clădirii din punct de vedere antiincendiare, distanțele

de siguranță la foc între construcții se stabilesc în dependență de gradul de rezistență la

foc a acestora, cuprinzând valori minime admisibile de 6 m, în cazul construcțiilor de

gradul I și II rezistență la foc și 15 m, în cazul în care cel puțin o construcție ar fi

executată de gradul V.

S-a mai specificat că potrivit normelor în vigoare se admite micșorarea distanțelor

de siguranță la foc între construcții în cazul în care peretele construcției mai înalte (la

caz blocul locativ) și mai late este executat antifoc de tipul 1 cu limita de rezistență la

foc de cel puțin REI 150, nu poate avea relevanță ori peretele blocului locativ nu are

rezistența la foc de tipul 1, având în vedere grosimea pereților de 40 cm, începând cu

etajul 2 prezența geamurilor și la etajul 1 preconizată conform proiectului și

acordurilor vecinilor o ieșire autonomă, cu construcție necapitală, pentru biroul 51.

De asemenea s-a indicat că la 13 martie 2015, în orele de audiență, atît

arhitectorul șef cît și arhitectorul adjunct al mun. Chișinău au refuzat avizarea pozitivă

a schiței de proiect privind proiectarea unei ferestre suplimentare la of. 51, dar avizarea

pozitivă este o exigență cerută de lege.

Potrivit calculului de eluminare din 3 martie 2015, la oficiul 51 este necesară

organizarea unei ferestre suplimentare.

Refuzul de a aviza pozitiv schița de proiect mai este neîntemeiat și din

considerentul că la 5 octombrie 2001, înainte de darea în arendă a terenurilor 077 și

076, ieșirea suplimentară proiectată în același perimetru și dimensiuni la of. 51 a fost

avizată pozitiv de către arhitectorul șef al mun. Chișinău.

Solicită reclamanții declararea nulității deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.

68/1-2 din 22 martie 2007 prin care a fost aprobat Planul urbanistic general al orașului

Chișinău, în partea ce ține de loturile cu numerele cadastrale 0100205.076 și

0100205.077, conform căruia se preconizează construcția unei cafenele, cu condițiile

generale CUT comercial maxim egal cu 1 (zona R4) și condiții POT maximal cu 80%

pentru loturi de colț, 60- 65% pentru loturi de front, declararea nulității deciziei

Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008 prin care a fost aprobat

Regulamentul local de urbanism, în partea ce ține de planșa H7 loturile cu numerele

cadastrale 0100205.076 și 0100205.077, obligarea Consiliului și Primăriei mun.

Chișinău să schimbe destinația loturilor cu numerele cadastrale 0100205.076 și

0100205.077 în cea de scuar și pentru deservirea blocului locativ și să emită decizie de

comasare a loturilor 076 și 077 cu lotul 134, ca necesar amenajării și deservirii

blocului locativ, obligarea Consiliului și Primăriei mun. Chișinău să înregistreze în

Registrul bunurilor imobile havuzul existent pe terenul cu numărul cadastral

0100205.077, renovarea și darea lui în exploatare, declararea nulității deciziilor

Consiliului mun. Chișinău prin care a fost dispusă acordarea în arendă a loturilor cu

numerele cadastrale 076 și 077 SA „Liga-2” și deciziile ulterioare de prelungire a

termenului de arendă, declararea nulității contractelor de arendă perfectate în baza

deciziilor Consiliului mun. Chișinău prin care au fost date în arendă loturile cu

4

numerele cadastrale 076 și 077 SA „Liga-2”, declararea nulității Extraselor din

Registrul cadastral din 28 iulie 2003 cu numerele 9888n/03 și 9889n/03 - pentru

terenurile 076 și 077 - acte ce au servit temei pentru înregistrarea primară, declararea

nulității contractului de societate civilă din 06 martie 2012, încheiat între SA „Liga-2”

și SRL „Bijutic”, obligarea Arhitectorului-șef al mun. Chișinău să avizeze pozitiv

schița de proiect „Amenajarea unei ferestre suplimentare la of. 51 din str. Armenească

47” și obligarea Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificatul de urbanism pentru

proiectarea unei ferestre suplimentare la of. 51 din str. Armenească nr. 47.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 aprilie 2017 s-a respins

ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Mazur Ion, Mazur

Svetlana, SRL „Ilenuța Farm”, APLP-50/177 SNC, Ipatii Victor, Vîhodeț Natalia,

Chireev Valentin, Ermolenco Alia, Mocan Igor, Cosencova Galina, Ivașcenco Lilia,

Dvorac Serghei, Guzun Lilia, Rîcalina Galina, Mahotin Natalia, Erebacan Măria,

Bufolina Lidia, Stasii Veaceslav, Matura Alexandru, Leonova Zinaida, Olaru Svetlana,

Frunza Angela, Raymond Doron, Maslova Nadejda, Samoilov Marc, Iațenko Svetlana,

Caraman Măria, Clețov Stanislav, Jeverdan Ana, Bîrliba Ioana, Ferrari Alfredo,

Baștovenco Lilia, Rîncău Serghei, Bezrucova Svetlana, Stoianenco Elena împotriva

Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, SA „Liga-2”, SRL „Bijutic”,

Ministerul Culturii, Consiliul Național al Monumentelor Istorice, Agenția Relații

Funciare și Cadastru, Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău; intervenienți

accesorii SA „Termoelectrica”, SA „Moldtelecom”, SA „Apă-Canal”, SA

„Moldovagaz”, ÎS „Cadastru”, autorități publice chemate să depună concluzii Centrul

Național de Sănătate Publică, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,

Inspecția de Stat în Construcții, Inspecția Ecologică de Stat, Serviciul Protecției Civile

și Situații Excepționale al MAI, Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Cancelaria

de Stat privind obligarea Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului

Chișinău și Agenției Relații Funciare și Cadastru să schimbe statutul proprietății

terenurilor cu numerele cadastrale 0100205077 și 0100205076 din terenuri ale

domeniului privat în cel al domeniului public al mun. Chișinău cu comasarea lor

parțială la terenul cu numărul cadastral 0100205134; declararea nulității extrasului din

Registrul cadastral nr. 9888n/03 din 28 iulie 2003; declararea nulității extrasului din

Registrul cadastral nr. 9889n/03 din 28 iulie 2003; declararea nulității deciziei

Consiliului mun. Chișinău nr. 17/32-25 din 01 mai 2003 „Cu privire la atribuirea în

arendă a două loturi de pământ din str. Veronica Miele, colț cu str. Armenească, SA

„Liga-2”; declararea nulității contractului de arendă funciară nr. 3890/2003 din 25 iulie

2003; declararea nulității deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 6/43 din 25 octombrie

2012 „Cu privire la prelungirea termenului de arendare a unor loturi de pământ din str.

Veronica Miele, colț cu str. Armenească SA „Liga-2” declararea nulității contractului

de arendă nr. 6021/2012 din 02 noiembrie 2012; rezilierea contractului de arendă nr.

6021/2012 din 02 noiembrie 2012; declararea nulității contractului de societate civilă

din 06 martie 2012, încheiat între SA „Liga-2” și SRL „Bijutic”; declararea nulității

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 68/1 -2 din 22 martie 2007 prin care a fost

aprobat Planul urbanistic general al orașului Chișinău, în partea ce ține de loturile cu

5

numerele cadastrale 0100205.076 și 0100205.077, conform căruia se preconizează

construcția unei cafenele, cu condițiile generale CUT comercial maxim egal cu 1 (zona

R4) și condiții POT maximal cu 80% pentru loturi de colț, 60- 65% pentru loturi de

front; declararea nulității deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25

decembrie 2008 prin care a fost aprobat Regulamentul local de urbanism, în partea ce

ține de planșa H7 loturile cu numerele cadastrale 0100205.076 și 0100205.077;

declararea nulității certificatului de urbanism nr. 41/15 din 29 ianuarie 2015, emis

pentru proiectarea și construirea unei cafenele pentru copii pe str. Veronica Miele colț

cu str. Armenească; obligarea Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău să

înregistreze în Registrul bunurilor imobile și să renoveze havuzul existent pe terenul

cu numărul cadastral 0100205.077; declararea nulității avizului pozitiv acordat de către

Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii;

declararea nulității avizului sanitar nr. 80 din 19 februarie 2015 eliberat de către

Centrul de Sănătate Publică pe mun. Chișinău, prin care s-a avizat pozitiv construirea

unei cafenele pentru copii.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Mazur

Ion și Mazur Svetlana împotriva Primăriei mun. Chișinău, Arhitectorul-șef al mun.

Chișinău; autorități publice chemate să depună concluzii Centrul de Sănătate Publică

pe mun. Chișinău și Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI cu

privire la obligarea Arhitectorului-șef al mun. Chișinău să avizeze pozitiv schița de

proiect „Amenajarea unei ferestre suplimentare la of. 51 din str. Armenească nr. 47” și

obligarea Primăriei mun. Chișinău să elibereze certificatul de urbanism pentru

proiectarea unei ferestre suplimentare la of. 51 din str. Armenească nr. 47 (f.d.1-10,

vol. II ).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 3 mai 2017, Ion Mazur, Svetlana

Mazur, SRL „Ilenuța Farm”, APLP-50/177 SNC, Victor Ipatii, Natalia Vîhodeț,

Valentin Chireev, Alia Ermolenco, Igor Mocan, Galina Cosencova, Lilia Ivașcenco,

Serghei Dvorac, Lilia Guzun, Galina Rîcalina, Natalia Mahotin, Măria Erebacan, Lidia

Bufolina, Veaceslav Stasii, Alexandru Matura, Zinaida Leonova, Svetlana Olaru,

Angela Frunza, Doron Raymond, Nadejda Maslova, Marc Samoilov, Svetlana Iațenko,

Măria Caraman, Stanislav Clețov, Ana Jeverdan, Ioana Bîrliba, Alfredo Ferrari, Lilia

Baștovenco, Serghei Rîncău, Svetlana Bezrucova și Elena Stoianenco au depus cerere

de apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 aprilie

2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018, a fost respins apelul

declarat de Ion Mazur, Svetlana Mazur, SRL „Ilenuța Farm”, APLP-50/177 SNC,

Victor Ipatii, Natalia Vîhodeț, Valentin Chireev, Alia Ermolenco, Igor Mocan, Galina

Cosencova, Lilia Ivașcenco, Serghei Dvorac, Lilia Guzun, Galina Rîcalina, Natalia

Mahotin, Măria Erebacan, Lidia Bufolina, Veaceslav Stasii, Alexandru Matura,

Zinaida Leonova, Svetlana Olaru, Angela Frunza, Doron Raymond, Nadejda Maslova,

Marc Samoilov, Svetlana Iațenko, Măria Caraman, Stanislav Clețov, Ana Jeverdan,

Ioana Bîrliba, Alfredo Ferrari, Lilia Baștovenco, Serghei Rîncău, Svetlana Bezrucova

și Elena Stoianenco, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

6

10 aprilie 2017 (f.d. 114, 116-129, vol. II).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept

material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 29 martie 2018 și la 3 aprilie

2018, APLP-50/117 și respectiv Mazur Ion, Vîhodeț Natalia, Chireev Valentin și alții

prin intermediul avocatului Mazur Svetlana au contestat-o cu recurs, solicitînd

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursurilor s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță

nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii,

fiind încălcate normele de drept procedural.

Recurenții au mai specificat că hotărârile recurate încalcă în mod vădit legislația

națională pertinentă, cât și dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului care obligă instanțele naționale să

adopte hotărâri doar în baza circumstanțelor care au importanță pentru justa

soluționare a cauzei și în mod imperativ să-și motiveze hotărârile pronunțate.

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 19 februarie 2018, prin care a fost expediată copia deciziei instanței de

apel în adresa părților (f.d 130, vol. II), fiind recepționată de către recurenți la a 23

februarie 2018 (f.d. 159, vol. II).

Prin urmare, se constată că recursurile au fost declarate în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de

pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 23 aprilie 2018, în adresa intimaților a fost expediată copia recursurilor, iar la

24 mai 2018, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al RM a solicitat respingerea recursurilor ca

inadmisibile.

Ceilalți intimați nu au depus referință prin care să-și exprime poziția față de

temeiurile invocate în recurs.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor a verificat dacă recursul este formulat de persoana în drept să-l declare, dacă

7

este depus în termen și dacă nu a fost examinat anterior, și a făcut un raport verbal în

fața completului de judecată instituit în mod legal.

Materialele cauzei certifică faptul că recursul nu a fost examinat anterior, fiind

respectate, totodată, dispozițiile art. 430 din Codul de procedură civilă.

Audiind raportul verbal al judecătorului-raportor și verificând încadrarea în

dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă a temeiurilor

invocate în recurs, precum și având în vedere poziția formulată în referință, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) CPC, din următoarele

considerente.

Ab initio, în conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. În cazul respectiv, judecarea recursului exercitat

conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are un

caracter devolutiv și privește doar problemele de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

În același context, instanța de judecată subliniază că un stat care dispune de

instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură de principiile

unui proces echitabil garantate de articolul 6 parag. (1) din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special, de dreptul de acces la o

instanță și de dreptul de a fi auzit (a se vedea, de exemplu, Erfar – Avef v. Grecia, 27

martie 2014, parag. 39 – 40; Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015,

parag. 32).

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un

tribunal al unei persoane poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor

înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie

reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere. În acest sens, condițiile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, parag.

34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić v. Croația, 20 iulie

2017, parag. 28).

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În aceeași ordine de idei, alin. (2) și (3) ale art. 432 din Codul de procedură civilă

prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alineatul (4) stabilește că

săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au condus sau ar fi putut conduce

la soluționarea greșită a pricinii, în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară sau în cazul în care

8

erorile comise au condus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Prin urmare, reglementările referitoare la formalitățile și termenele impuse de

articolele 433 și 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă sunt formulate

suficient de clar și urmăresc protejarea interesului părții, dar și competența asigurării

interpretării unitare a legii de către Curtea Supremă de Justiție. Aceste limitări

urmăresc un scop legitim, îndeplinind cerințele securității juridice și bunei-administrări

a justiției (a se vedea, mutatis mutandis, Beniamin Nersesyan v. Armenia, 19 ianuarie

2010, parag. 22; Erfar – Avef, ibidem, parag. 41, Marc Brauer, ibidem, parag. 35;

Miessen, ibidem, parag. 67; Trevisanato v. Italia, 16 decembrie 2016, parag. 36 – 37,

Sturm v. Luxemburg, 27 iunie 2017, parag. 36).

Din perspectiva acestor drepturi garantate de Convenția Europeană, completul

Colegiului de control judiciar își propune să verifice esența și temeiurile recursului,

inclusiv dacă argumentele recurentului referitoare la ilegalitatea deciziei atacate, în

limitele în care au fost formulate, întrunesc condițiile necesare pentru a declara

admisibilă cererea acestuia.

În speță, instanța observă că recurentul APLP-50/117 și recurenții Mazur Ion,

Vîhodeț Natalia, Chireev Valentin și alții prin intermediul avocatului Mazur Svetlana

au criticat decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017 în baza articolului

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, așa cum este prevăzut, în mod

obligatoriu, la articolul 437 alin. (1), lit. f) din același cod.

Din analiza minuțioasă a conținutului cererilor de recurs în raport cu decizia

contestată/procedura în ansamblu, reiese în mod cert că recurenții a reluat criticile

formulate în faza procesuală anterioară și asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat

detaliat, în special asupra condițiilor prelevării apelor uzate.

Pe baza celor prezentate, completul Colegiului constată că observațiile

recurentului APLP-50/117 și a recurenților Mazur Ion, Vîhodeț Natalia, Chireev

Valentin și alții prin intermediul avocatului Mazur Svetlana nu dezvăluie nici o

aparență a încălcării normelor de drept material sau procedural, dar nici a încălcării

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Prin urmare, temeiurile inserate în

recurs nu pot fi calificate ca esențiale și nu ar putea obliga instanța de recurs să

primească cererea acestuia spre examinarea în fond și, eventual, să caseze/modifice

hotărârea judecătorească contestată. În mod corespunzător, punctele de vedere al

recurentului nu sunt compatibile cu cerințele prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4)

din Codul de procedură civilă, iar, în consecință, recursul dedus judecății nu

corespunde condiției de a fi „efectiv” (a se vedea, de exemplu, Petrovic v. Luxemburg,

17 februarie 2011, parag. 31 – 33, Sturm v. Luxemburg, ibidem, parag. 32).

Din aceste raționamente, instanța de judecată reține existența temeiului prevăzut

la art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă. În atare situație, conjunctura stabilită

mai sus confirmă lipsa unui formalism excesiv și respectarea unui raport rezonabil de

proporționalitate dintre scopul urmărit și mijloacele folosite, iar, în opinia instanței,

însăși substanța dreptului de acces la instanță nu a fost afectată.

9

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi audiat”, garantat de art. 6 parag. 1 din

Convenție, instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate

varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea, inter alia, Helle v. Finlanda, 19

decembrie 1997, parag. 55; Latourniere v. Franța, 10 decembrie 2002, parag. 2;

Hansen v. Norvegia, 2 octombrie 2014, parag. 71 – 74). De fapt, în concepția instanței

europene, art. 6 parag. (1) nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de

recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind

„lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în prezenta cauză (a se vedea, mutatis

mutandis, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009, parag. 24; Beniamin

Nersesyan, ibidem, parag. 23 – 24; Akaki Tchaghiashvili, ibidem, parag. 34 sau

Papaioannou v. Grecia, 2 iunie 2016, parag. 45).

În conformitate cu art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod

unanim că recursul declarat de APLP-50/117 și recursul declarat de Mazur Ion,

Vîhodeț Natalia, Chireev Valentin și alții prin intermediul avocatului Mazur Svetlana

nu ridică probleme de drept și nu pot fi acceptate spre examinarea în fond, urmând a fi

considerate inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de APLP-50/117 și recursul declarat de Mazur Ion, Vîhodeț

Natalia, Chireev Valentin și alții prin intermediul avocatului Mazur Svetlana se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

10