2ra-933/18 — cu privire la repararea prejudiciului material

prima instanță: I. Țurcan dosarul nr. 2ra-933/18 instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai ÎNCHEIERE 25 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Luiza Gafton Nina Vascan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Colța împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Procuraturii raionului Strășeni, Inspectoratului de Poliție Strășeni cu privire la repararea prejudiciului material împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 prin care a fost respins apelul declarat de reprezentantul apelantului Mihail Colța, avocatul Rodica Pocaznoi și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 25 ianuarie 2017, prin care a fost respinsă acțiunea constată: La 15 decembrie 2015, Mihail Colța a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, Ministerului Finanțelor al RM, Procuraturii raionului Strășeni, intervenient accesoriu Tudor Proca cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că la 3 iulie 2009, în jurul orelor 22:00, în apropierea cafenelei „Primăvara” din str. Ștefan cel Mare or. Strășeni a avut loc un accident rutier cu implicarea automobilului de model Ford-Sierra cu n/î XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate, dar condus de Tudor Proca și automobilul de model VAZ 2109 cu n/î XXXXX. Astfel, pe faptul dat, de către Comisariatul de Poliție Strășeni al MAI al RM, a fost pornită urmărirea penală în baza prevederilor art. 264 alin (3) lit. b) Cod penal. Susține că organul de urmărire penală a ridicat de la fața locului automobilul de model Ford-Sierra cu n/î XXXXX și ulterior, prin ordonanța din 5 august 2009, anexat la materialele cauzei în calitate de corp delict, fiind plasat la parcarea 1 specială situată în mun.

Chișinău str. Calea Orheiului 3, fapt confirmat prin procesul-verbal de reținere. Afirmă că prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 decembrie 2012, instanța nu s-a expus asupra corpurilor delicte, fapt omis și de către instanțele superioare, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supreme de Justiție prin deciziile adoptate. Relevă că, adresându-se la parcarea specială ce aparține SRL „Nintex - Iunic”, i-a fost comunicat că aceasta nu mai activează, iar locul aflării automobilului de model Ford-Sierra cu n/î XXXXX nu este cunoscut. Totodată, i s-a comunicat că toate comisariatele de poliție au fost înștiințate despre necesitatea ridicării automobilelor de la parcarea specială, iar automobilele neridicate au fost transportate la fier uzat.

Cu referire la prevederile art. 159 și 160 CPP, consideră că organul de urmărire penală nu a executat obligația de păstrare a automobilul, astfel cauzându-i un prejudiciu material în mărime de 28485 lei, sumă confirmată prin Raportul de constatare tehnico – științifică nr. 1510 din 2 septembrie 2014. Având în vedere prevederile art. 316 Cod civil și art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, consideră că i-au fost aduse atingeri dreptului de proprietate. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 10, 11, 14, 1398, 1416 Cod civil, art. 5, 7, 158-160, 166, 167 CPC. Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâților în mod solidar a prejudiciului material cauzat în mărime de 28485 lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată suportate la achitarea taxei de stat în mărime de 855 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 4 martie 2016 a fost admisă cererea reprezentantului Ministerului Afacerilor Interne Serghei Clevada cu privire la atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii a IP Strășeni și SRL „Nintex - Iunic”, cu atragerea IP Strășeni și SRL „Nintex - Iunic” în calitate de intervenienți accesorii. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 8 septembrie 2016 a fost admisă cererea reprezentantului lui Mihail Colța, avocatul Rodica Pocaznoi și atras în proces în calitate de copârât IP Strășeni. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 25 ianuarie 2017 a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 a fost respins apelul declarat de reprezentantul apelantului Mihail Colța, avocatul Rodica Pocaznoi și menținută hotărârea primei instanțe.

La 7 martie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel doar a menținut hotărârea instanței de fond, fără a motiva explicit ce a stat la baza soluției adoptate, 2 mai mult ca atât, a adus propriile argumente, diferite de cele ale instanței de fond, neoferindu-i posibilitatea de a înțelege din care considerente mijlocul de apărare ales a fost respins, nefiind combătute și argumentele invocate de către reprezentantul său.

Remarcă că instanța de apel a avut obligația de a verifica legalitatea hotărârii în întregul ei, independent de motivele apelului, în conformitate cu prevederile art. 373 alin. (4) CPC, în raport cu pretențiile înaintate, circumstanțele de fapt și de drept invocate, precum și obiecțiile formulate de pârât asupra pretențiilor înaintate. Afirmă că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au respins neîntemeiat acțiunea lui, având, totodată argumente diferite.

Evidențiază că instanța de fond a constatat eronat că acțiunile Inspectoratului de Poliție Strășeni și Procuraturii raionului Strășeni nu sunt ilegale, iar faptul că din neglijența parcării auto SRL „Nintex - Iunic” s-a permis și s-a produs pierderea bunului mobil, automobilului de model „Ford Sierra” cu n/î XXXXX, recunoscut în calitate de corp delict în cauza penală intentată în privința lui Tudor Proca, nu poate fi imputată Inspectoratului de Poliție Strășeni, Procuraturii raionului Strășeni aceștia nefiind pârâții corespunzători față de care urma să fie înaintată cererea de chemare în judecată. Remarcă că poziția instanței de fond este eronată vis-a-vis de faptul că automobilul de model „Ford Sierra” cu n/î XXXXX s-a pierdut din neglijența parcării auto SRL „Nintex - Iunic”, prin urmare acesta ar fi și pârâtul corespunzător.

Evidențiază că dânsul nu a încheiat niciun contract cu SRL „Nintex - Iunic”, prin care ultimul să-și asume anumite obligațiuni față de proprietarul automobilului pierdut. În același timp, la materialele cauzei nu au fost prezentate anumite contracte referitor la depozitarea bunului, care ar genera obligațiunea SRL „Nintex - Iunic” de a returna bunul. Respectiv, concluzia instanței despre responsabilitatea SRL „Nintex - Iunic” este una eronată și lipsită de un suport legal. Cât privește soluția instanței de apel, o consideră și pe acesta eronată, deoarece la pct. 30 din decizia recurată, instanța de apel a prezumat că la moment automobilul de model „Ford-Sierra” cu n/î XXXXX continuă să fie probă la dosarul penal, și acesta în condițiile în care dosarul penal a fost finalizat, mai mult ca atât sentința a fost executată de către persoana condamnată, iar la pct. 32 din decizie, instanța de apel a considerat prematur de a analiza acțiunile IP Strășeni.

Obiectează că instanța de apel a menționat eronat că la materialele cauzei lipsește pașaportul tehnic al automobilului de model „Ford-Sierra” cu n/î XXXXX, date despre procura care a fost eliberată lui Tudor Proca, cât și alte date care confirmă dreptul de proprietate, ceea ce denotă superficialitatea examinării cauzei. Evidențiază că la materialele cauzei au fost anexate atât copia certificatului de înmatriculare a automobilului de model „Ford-Sierra”, cât și procesul – verbal de reținere a automobilului din 3 iulie 2009, unde este indicat că acesta aparține lui Mihail Colța. 3 Constată o examinare superficială a circumstanțelor cauzei de către instanța de apel. Afirmă că este eronat și argumentul reținut de instanța de apel în sensul că automobilul de model „Ford-Sierra” cu n/î XXXXX a fost ridicat în urma comiterii accidentului rutier la 3 iulie 2009, în baza actelor de procedură penală, iar soarta probelor într-o cauză penală se decide de instanța penală.

Atenționează că dânsul nu a fost implicat în accidentul rutier, ci o altă persoană care se afla la volanul automobilului în bază de procură. Drept urmare, cauza penală a fost pornită de către organul de urmărire penală în baza prevederilor art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, în privința lui Tudor Proca, care a și fost condamnat de către instanțele judecătorești și care a executat pedeapsa. Prin urmare, recurentul nu a fost parte în proces, fiind, astfel, în imposibilitate să își apere dreptul de proprietate. Reține că a aflat despre dispariția automobilului său abia după pronunțarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2013 privind condamnarea lui Tudor Proca. Afirmă că pe faptul dispariției automobilului de la parcarea ce aparținea SRL „Nintex - Iunic”, la 3 martie 2014, de către procurorul în Procuratura sect.

Rîșcani, mun. Chișinău a fost pornită cauza penală conform semnelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, care în prezent, nu a fost soluționată. La 10 mai 2018, Inspectoratul de Poliție Strășeni a depus referință la recursul declarat de avocatul Rodica Pocaznoi, în interesele lui Mihail Colța, solicitând de a considera recursul inadmisibil, iar în eventualitatea admisibilității acestuia de a fi respins ca fiind neîntemeiat. La 16 mai 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Procuratura raionului Strășeni a depus referință la cererea de recurs, solicitând de a considera inadmisibil recursul declarat de avocatul Rodica Pocaznoi în interesele lui Mihail Colța.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2018 a fost ridicată de la examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Colța împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Procuraturii raionului Strășeni, Inspectoratului de Poliție Strășeni cu privire la repararea prejudiciului material și remisă la Curtea de Apel Chișinău, pentru emiterea unei decizii suplimentare.

La 31 mai 2018 Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea privind corectarea omisiunilor în dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 prin includerea denumirii sediului Judecătoriei și data emiterii hotărârii, prin care a fost respins apelul declarat de reprezentantul apelantului Mihail Colța, avocatul Rodica Pocaznoi și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 25 ianuarie 2017. 4 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 1 decembrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 202 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 7 martie 2018, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea 5 de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Luiza Gafton Nina Vascan 6