2ra-933/18 — cu privire la repararea prejudiciului material

2ra-933/18 — cu privire la repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: I. Țurcan dosarul nr. 2ra-933/18

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

ÎNCHEIERE

25 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Luiza Gafton

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Colța împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, Procuraturii raionului Strășeni, Inspectoratului de Poliție

Strășeni cu privire la repararea prejudiciului material

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 prin care a

fost respins apelul declarat de reprezentantul apelantului Mihail Colța, avocatul

Rodica Pocaznoi și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din

25 ianuarie 2017, prin care a fost respinsă acțiunea

constată:

La 15 decembrie 2015, Mihail Colța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, Ministerului Finanțelor al RM,

Procuraturii raionului Strășeni, intervenient accesoriu Tudor Proca cu privire la

repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că la 3 iulie 2009, în jurul orelor 22:00, în

apropierea cafenelei „Primăvara” din str. Ștefan cel Mare or. Strășeni a avut loc un

accident rutier cu implicarea automobilului de model Ford-Sierra cu n/î XXXXX,

ce-i aparține cu drept de proprietate, dar condus de Tudor Proca și automobilul de

model VAZ 2109 cu n/î XXXXX.

Astfel, pe faptul dat, de către Comisariatul de Poliție Strășeni al MAI al RM,

a fost pornită urmărirea penală în baza prevederilor art. 264 alin (3) lit. b) Cod

penal.

Susține că organul de urmărire penală a ridicat de la fața locului automobilul

de model Ford-Sierra cu n/î XXXXX și ulterior, prin ordonanța din 5 august 2009,

anexat la materialele cauzei în calitate de corp delict, fiind plasat la parcarea

1

specială situată în mun. Chișinău str. Calea Orheiului 3, fapt confirmat prin

procesul-verbal de reținere.

Afirmă că prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

21 decembrie 2012, instanța nu s-a expus asupra corpurilor delicte, fapt omis și de

către instanțele superioare, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supreme de Justiție

prin deciziile adoptate.

Relevă că, adresându-se la parcarea specială ce aparține SRL „Nintex -

Iunic”, i-a fost comunicat că aceasta nu mai activează, iar locul aflării

automobilului de model Ford-Sierra cu n/î XXXXX nu este cunoscut.

Totodată, i s-a comunicat că toate comisariatele de poliție au fost înștiințate

despre necesitatea ridicării automobilelor de la parcarea specială, iar automobilele

neridicate au fost transportate la fier uzat.

Cu referire la prevederile art. 159 și 160 CPP, consideră că organul de

urmărire penală nu a executat obligația de păstrare a automobilul, astfel cauzându-i

un prejudiciu material în mărime de 28485 lei, sumă confirmată prin Raportul de

constatare tehnico – științifică nr. 1510 din 2 septembrie 2014.

Având în vedere prevederile art. 316 Cod civil și art. 1 din Protocolul

adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, consideră că i-au fost

aduse atingeri dreptului de proprietate.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 10, 11, 14, 1398, 1416

Cod civil, art. 5, 7, 158-160, 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâților în mod solidar a

prejudiciului material cauzat în mărime de 28485 lei, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată suportate la achitarea taxei de stat în mărime de 855 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 4 martie 2016 a fost

admisă cererea reprezentantului Ministerului Afacerilor Interne Serghei Clevada cu

privire la atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii a IP Strășeni și

SRL „Nintex - Iunic”, cu atragerea IP Strășeni și SRL „Nintex - Iunic” în calitate

de intervenienți accesorii.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

8 septembrie 2016 a fost admisă cererea reprezentantului lui Mihail Colța, avocatul

Rodica Pocaznoi și atras în proces în calitate de copârât IP Strășeni.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 25 ianuarie 2017 a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de reprezentantul apelantului Mihail Colța, avocatul Rodica

Pocaznoi și menținută hotărârea primei instanțe.

La 7 martie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Mihail Colța,

reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

admisă.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel doar a menținut

hotărârea instanței de fond, fără a motiva explicit ce a stat la baza soluției adoptate,

2

mai mult ca atât, a adus propriile argumente, diferite de cele ale instanței de fond,

neoferindu-i posibilitatea de a înțelege din care considerente mijlocul de apărare

ales a fost respins, nefiind combătute și argumentele invocate de către

reprezentantul său.

Remarcă că instanța de apel a avut obligația de a verifica legalitatea hotărârii

în întregul ei, independent de motivele apelului, în conformitate cu prevederile

art. 373 alin. (4) CPC, în raport cu pretențiile înaintate, circumstanțele de fapt și de

drept invocate, precum și obiecțiile formulate de pârât asupra pretențiilor înaintate.

Afirmă că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au respins neîntemeiat

acțiunea lui, având, totodată argumente diferite.

Evidențiază că instanța de fond a constatat eronat că acțiunile Inspectoratului

de Poliție Strășeni și Procuraturii raionului Strășeni nu sunt ilegale, iar faptul că

din neglijența parcării auto SRL „Nintex - Iunic” s-a permis și s-a produs pierderea

bunului mobil, automobilului de model „Ford Sierra” cu n/î XXXXX, recunoscut

în calitate de corp delict în cauza penală intentată în privința lui Tudor Proca, nu

poate fi imputată Inspectoratului de Poliție Strășeni, Procuraturii raionului Strășeni

aceștia nefiind pârâții corespunzători față de care urma să fie înaintată cererea de

chemare în judecată.

Remarcă că poziția instanței de fond este eronată vis-a-vis de faptul că

automobilul de model „Ford Sierra” cu n/î XXXXX s-a pierdut din neglijența

parcării auto SRL „Nintex - Iunic”, prin urmare acesta ar fi și pârâtul

corespunzător.

Evidențiază că dânsul nu a încheiat niciun contract cu SRL „Nintex - Iunic”,

prin care ultimul să-și asume anumite obligațiuni față de proprietarul automobilului

pierdut.

În același timp, la materialele cauzei nu au fost prezentate anumite contracte

referitor la depozitarea bunului, care ar genera obligațiunea SRL „Nintex - Iunic”

de a returna bunul. Respectiv, concluzia instanței despre responsabilitatea

SRL „Nintex - Iunic” este una eronată și lipsită de un suport legal.

Cât privește soluția instanței de apel, o consideră și pe acesta eronată,

deoarece la pct. 30 din decizia recurată, instanța de apel a prezumat că la moment

automobilul de model „Ford-Sierra” cu n/î XXXXX continuă să fie probă la

dosarul penal, și acesta în condițiile în care dosarul penal a fost finalizat, mai mult

ca atât sentința a fost executată de către persoana condamnată, iar la pct. 32 din

decizie, instanța de apel a considerat prematur de a analiza acțiunile IP Strășeni.

Obiectează că instanța de apel a menționat eronat că la materialele cauzei

lipsește pașaportul tehnic al automobilului de model „Ford-Sierra” cu n/î XXXXX,

date despre procura care a fost eliberată lui Tudor Proca, cât și alte date care

confirmă dreptul de proprietate, ceea ce denotă superficialitatea examinării cauzei.

Evidențiază că la materialele cauzei au fost anexate atât copia certificatului

de înmatriculare a automobilului de model „Ford-Sierra”, cât și procesul – verbal

de reținere a automobilului din 3 iulie 2009, unde este indicat că acesta aparține lui

Mihail Colța.

3

Constată o examinare superficială a circumstanțelor cauzei de către instanța

de apel.

Afirmă că este eronat și argumentul reținut de instanța de apel în sensul că

automobilul de model „Ford-Sierra” cu n/î XXXXX a fost ridicat în urma comiterii

accidentului rutier la 3 iulie 2009, în baza actelor de procedură penală, iar soarta

probelor într-o cauză penală se decide de instanța penală.

Atenționează că dânsul nu a fost implicat în accidentul rutier, ci o altă

persoană care se afla la volanul automobilului în bază de procură. Drept urmare,

cauza penală a fost pornită de către organul de urmărire penală în baza prevederilor

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, în privința lui Tudor Proca, care a și fost

condamnat de către instanțele judecătorești și care a executat pedeapsa. Prin

urmare, recurentul nu a fost parte în proces, fiind, astfel, în imposibilitate să își

apere dreptul de proprietate.

Reține că a aflat despre dispariția automobilului său abia după pronunțarea

deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2013 privind condamnarea lui

Tudor Proca.

Afirmă că pe faptul dispariției automobilului de la parcarea ce aparținea

SRL „Nintex - Iunic”, la 3 martie 2014, de către procurorul în Procuratura

sect. Rîșcani, mun. Chișinău a fost pornită cauza penală conform semnelor

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c)

Cod penal, care în prezent, nu a fost soluționată.

La 10 mai 2018, Inspectoratul de Poliție Strășeni a depus referință la

recursul declarat de avocatul Rodica Pocaznoi, în interesele lui Mihail Colța,

solicitând de a considera recursul inadmisibil, iar în eventualitatea admisibilității

acestuia de a fi respins ca fiind neîntemeiat.

La 16 mai 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Procuratura raionului

Strășeni a depus referință la cererea de recurs, solicitând de a considera inadmisibil

recursul declarat de avocatul Rodica Pocaznoi în interesele lui Mihail Colța.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2018 a fost ridicată de

la examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 30 noiembrie 2017, cauza civilă la cererea de chemare în judecată a

lui Mihail Colța împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Procuraturii raionului Strășeni,

Inspectoratului de Poliție Strășeni cu privire la repararea prejudiciului material și

remisă la Curtea de Apel Chișinău, pentru emiterea unei decizii suplimentare.

La 31 mai 2018 Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea privind

corectarea omisiunilor în dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 30

noiembrie 2017 prin includerea denumirii sediului Judecătoriei și data emiterii

hotărârii, prin care a fost respins apelul declarat de reprezentantul apelantului

Mihail Colța, avocatul Rodica Pocaznoi și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 25 ianuarie 2017.

4

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 1 decembrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 202 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 7 martie 2018, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Colța,

reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

5

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica

Pocaznoi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Mihail Colța, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Luiza Gafton

Nina Vascan

6