3ra-954/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-954/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, Iu. Cotruță, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

25 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primarul

General al municipiului Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul General al

municipiului Chișinău împotriva Inspecției Financiare, Ministerului Finanțelor cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău și a fost menținută

hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 14 iunie 2016 Primarul General al mun. Chișinău a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Inspecției Financiare, Ministerului Finanțelor cu privire

la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 26 ianuarie 2016 în adresa

Primarului General al municipiului Chișinău a parvenit Actul privind rezultatele

inspectării financiare tematice la Primăria municipiul Chișinău. La data de 01 februarie

2016 a fost înaintată contestația nr.04-118/85 prin care s-au adus argumente în anularea

actului, comunicând că, potrivit invitației Băncii Europene de Investiții din 13 mai 2014

dna. Gabriela Ciumac a fost selectată în funcția de ofițer de credit în cadrul programului

de misiuni la Banca Europeană de Investiții (în continuare BEI) cu sediul la Luxemburg,

începând din data de 10 iunie 2014 pentru perioada de un an, cu posibilitatea prelungirii

termenului pentru încă un an.

Ca urmare a selectării angajatului Primăriei municipiului Chișinău și primirii

invitației respective, a fost încheiat Acordul între BEI și Primăria municipiului Chișinău,

semnat de reprezentanții părților și avizat în modul stabilit, iar dat fiind faptul că este un

1

act internațional, fiecare parte îl înregistrează în registrele sale, oferindu-i data si

numărul respectiv, conform ordinii parvenirii în instituție, lipsa Acordului mutual

prevăzut de Acordul de bază fiind una total nefondată.

A menționat că prin Actul privind rezultatele inspectării financiare tematice au fost

învinuiți că în contul trezorăriei Primăriei municipiului Chișinău nu au mai parvenit

indemnizațiile prevăzute de pct. 6 al acordului, obiecție care nu-i poate fi imputată,

deoarece transferul nu depinde de Primăria municipiului, ultima neavând cum influența

la efectuarea transferului.

De asemenea, a comunicat faptul că dna Gabriela Ciumac a fost delegată în vederea

participării în cadrul programului de misiuni al BEI prin dispozițiile Primarului General

al municipiului Chișinău în conformitate cu prevederile Codului muncii, dispozițiile

fiind expediate Cancelariei de Stat pentru verificarea legalității, ultima, în conformitate

cu prevederile art. 64-68 al Legii nr. 436 privind administrația publică locală, nu a

notificat nici una din acele dispoziții, din care rezultă că acestea sunt legale.

A mai menționat reclamantul că nu este de acord nici cu obiecțiile referitoare la

interesul de serviciu al delegării. Or, două din cele câteva proiecte pentru care a fost

delegată dna Gabriela Ciumac sunt: „Chișinău Energi Efficienty”, cu un buget de mai

mult de 20 mln. euro și „Moldova Solid Waste”, cu un buget de aproximativ 200 mln.

Euro. Din denumirea proiectelor se prezuma a fi nu doar de interes de serviciu în

beneficiul administrației publice locale dar de interes național. Fișa postului la pct. 7

stabilește expres că „Scopul general al funcției - Promovarea relațiilor internaționale ale

municipiului Chișinău cu orașele partenere și organizațiile internaționale; asigurarea

respectării etichetei protocolare; garantarea contactului în flux continuu cu orașele

înfrățite și stabilirea de noi relații; promovarea integrării europene și a cooperării

regionale; promovarea imaginii municipiului Chișinău pe plan extern; atragerea

investițiilor străine în municipiul Chișinău”. Iar pct. 8 alin. (5) defineește clar interesul

de serviciu prin „Promovarea intereselor instituției în cadrul cooperării internaționale cu

organismele internaționale”.

Reclamantul a susținut că este total irelevantă afirmația precum că delegarea dnei

Gabriela Ciumac s-a făcut în lipsa deciziei Consiliului municipal Chișinău, or, ultima a

ativat în cadrul Aparatului Primarului General al municipiului Chișinău în funcția de Șef

al Direcției relații externe, cooperare regională și integrare europeană, angajator direct

fiind Primarul General și nu Consiliul municipal Chișinău. În acest mod, delegarea și

emiterea dispoziției de delegare s-a făcut conform prevederile art. 29 și 32 al Legii nr.

436 privind administrația publică locală.

A menționat reclamantul că prin actul privind rezultatele inspectării financiare

tematice s-au adus învinuiri și referitor la achitarea diurnelor pentru deplasarea

angajatului. Art. 176 alin. (1) din Codul muncii stabilește clar ce plăți angajatorul este

obligat să compenseze salariatului.

Din tabelul anexei 1 au fost deduse cheltuielile suportate de bugetul Primăriei, fiind

stabilit că dna Gabriela Ciumac a beneficiat doar de diurne.

A mai susținut că chiar dacă actul respectiv a fost contestat, la 01 februarie 2016

Inspecția Financiară a înaintat prescripția nr. 27-08-12/106, iar la 24 februarie 2016 prin

decizia nr.27-08-12/227 a considerat ca fiind nemotivată contestația înaintată la Actul

2

privind rezultatele inspectării financiare tematice. În decizia sa, Inspecția Financiară, nu

a adus nici un argument nou față de cele invocate în Actul privind rezultatele inspectării

financiare tematice. La data de 25 martie 2016 în adresa Judecătoriei sect. Rîșcani a fost

înaintată cererea de chemare în judecată, iar la data de 19 aprilie 2016 cererea

menționată a fost restituită pe motivul nerespectării procedurii prealabile, motiv din care

la 29 aprilie 2016 a înaintat cererea prealabilă cu nr. 04-118/85, la care a primit răspuns

la data de 20 mai 2016 cu nr.27-12-12/698.

Reclamantul Primarul General al mun. Chișinău a solicitat anularea deciziei

Inspecției Financiare nr. 27-08-12/227 din 22 februarie 2016 și a actului privind

rezultatele inspectării financiare tematice și prescripției nr. 27-08-12-106 din 29 ianuarie

2016.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea depusă de Primarul General al mun. Chișinău a fost respinsă.

La data de 13 noiembrie 2017 Primarul General al mun. Chișinău a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din

18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Primarul General al mun. Chișinău și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a indicat că acordul încheiat cu Banca

Europeană de Investiții privind condițiile și termenele de desemnare a dnei Ciumac

Gabriela în calitate de ofițer de credit în cadrul BEI cu sediul la Luxemburg nu a fost

înregistrat în conformitate cu prevederile Regulilor de întocmire a documentelor

organizatorice și de dispoziție și Instrucțiunii-tip cu privire la ținerea lucrărilor de

secretariat în organele administrației publice centrale de specialitate și ale administrării

locale ale Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.618 din

05.10.1993, or, conform pct.pct. 2, 3, 11 și 12 din Acordul de bază, delegatul, în cadrul

misiunii, va acționa numai în interesul Băncii Europene de Investiții și nu poate fi

calificată ca deplasare în interes de serviciu, ceea ce vine în contradicție cu prevederile

art. 174 Codul muncii și pct. pct. l, 4, 9 și 13 din Regulamentul cu privire la delegarea

salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10

din 05.01.2012.

Mai mult, conform fișei postului funcției de șef al Direcției relații externe,

cooperare regională și integrare europeană a Primăriei municipiului Chișinău, urmează

că Ciumac Gabriela, nu are în sarcini atribuții de serviciu și activități pe care le exercită

ofițerul de creditare al Băncii Europene de Investiții. Astfel, nu există temei de anulare a

prescripției prin care s-a constatat nerespectarea cadrului legislativ și normativ, care au

generat suportarea cheltuielilor bugetare neîntemeiate în sumă de 349 905, 71 de lei.

La data de 11 iunie 2018 Primarul General al mun. Chișinău a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

3

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a încălcat esențial și a aplicat eronat

normele de drept material și procedural.

La data de 05 iulie 2018 Inspecția Financiară a depus referință prin care a solicitat

de a considera recursul Primarului General al mun. Chișinău ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 21

februarie 2018, însă la actele cauzei nu sunt date despre recepționarea acesteia de către

recurent.

În circumstanțele date, recursul declarat de Primarul General al mun. Chișinău la

data de 11 iunie 2018, este depus în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primarul General al mun.

Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie

să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă

motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Primarul General al mun. Chișinău, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5