2ra-1408/18 — Declararea nulității contractului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Declararea nulităţii contractului
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1408/18 — Declararea nulității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 2ra-1408/18
Prima instanță: Judecătoria Telenești (jud. Vasile Stihi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Eugeniu Bejenaru, Aurelia Toderaș, Ana Albu)
Î N C H E I E R E
25 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova
Judecătorii: Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Anghel,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Haralampie Popa
împotriva Întreprinderii Individuale „Besprozvanîi Vasile”, Liliana Grosu,
Vinogradschi Ala, Ion Anghel, intervenienți accesorii notarul Ina Sandu și Oficiul
Cadastral Teritorial Telenești cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-
cumpărare și radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a
Întreprinderii Individuale „Besprozvanîi Vasile” și Ion Anghel,
împotriva deciziei din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care s-a admis
apelul declarat de Haralampie Popa, s-a casat hotărârea din 25 august 2015 a
Judecătoriei Telenești și s-a pronunțat o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă:
La 3 iunie 2014, Haralampie Popa s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva Întreprinderii Individuale „Besprozvanîi Vasile” și Ion Anghel,
intervenienți accesorii notarul Ina Sandu și Oficiul Cadastral Teritorial Telenești cu
privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și radierea din
Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a Întreprinderii Individuale
„Besprozvanîi Vasile” și Ion Anghel.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 22 iunie 2012 între Întreprinderea
Individuală ,,Besprozvanîi Vasile”, reprezentată de către Ion Anghel în baza procurii
de contrapartidă nr.2136, în calitate de vânzător și Ion Anghel, în calitate de
cumpărător a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a bunul imobil cu
numărul cadastral xxxxxxxxxx, amplasat în or. Xxxxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxxx, xx.
Contractul a fost autentificat de notarul public Sandu Ina și înregistrat cu nr.2456, iar
la 26 iunie 2016 contractul a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Telenești.
Până la încheierea acestui contract, bunul imobil cu numărul cadastral
xxxxxxxxxx a constituit obiectul unui litigiu, părțile căruia au fost Întreprinderea
Individuală ,,Besprozvanîi Vasile”, Oficiul Cadastral Teritorial Telenești și ulterior
Haralampie Popa.
1
Astfel, prin hotărârea din 20 iulie 2007 a Judecătoriei Telenești, s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală ,,Besprozvanîi
Vasile”, s-a recunoscut dreptul de proprietate a întreprinderii asupra depozitului
pentru cereale cu suprafața de 15 x 80 m. și terenul aferent cu suprafața de 1 200 m2.
A considerat Haralampie Popa că, prin hotărârea din 20 iulie 2007 a Judecătoriei
Telenești, i-a fost încălcat dreptul de proprietate în calitate de deținător al cotei
valorice, iar la 1 februarie 2007 a contestat-o cu apel.
Prin decizia din 15 aprilie 2008 a Curții Apel Bălți, s-a casat integral hotărârea
din 20 iulie 2007 a Judecătoriei Telenești și s-a restituit cauza spre rejudecare.
La rejudecarea cauzei Întreprinderea Individuală ,,Besprozvanîi Vasile” a
renunțat la acțiune, iar prin încheierea din 18 februarie 2009 a Judecătoriei Sîngerei,
procesul s-a încetat.
A specificat că, deși nu există o hotărâre judecătorească prin care s-ar fi constatat
dreptul de proprietate al Întreprinderii Individuale ,,Besprozvanîi Vasile” asupra
imobilului litigios, acesta a fost înstrăinat.
A menționat că, bunul imobil cu nr. cadastral xxxxxxxxxx amplasat în or.
Xxxxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxxx, xx, a aparținut unui număr de 92 de persoane,
deținători ai cotei-valorice.
A relatat că, indiferent de faptul că Ion Anghel este dobânditor de bună-credință
sau rea credință, bunul imobil în litigiu urmează a fi revendicat de la această persoană
în orice ipostază nu s-ar afla.
Solicită Haralampie Popa, admiterea acțiunii, declararea nulă a contractului de
vânzare-cumpărare nr. 2456 din 22 iunie 2012, obligarea Oficiului Cadastral
Teritorial Telenești de a radia din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a
Întreprinderii Individuale ,,Besprozvanîi Vasile” și a lui Ion Anghel asupra bunului
imobil cu nr. cadastral xxxxxxxxxx, amplasat în or. Xxxxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxxx,
xx și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 25 august 2015 a Judecătoriei Telenești, s-a respins cererea de
chemare în judecată depusă de Haralampie Popa, în legătură cu expirarea termenului
de prescripție.
Prin încheierea din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți, sa respins cererea
de atragere în calitate de succesori în drepturi procedurale în proces a Lilianei Grosu
(Besprozvanîi) și Ala Vinogradschi (Besprozvanîi).
Prin decizia din 12 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul
declarat de Haralampie Popa, s-a casat încheierea din 14 februarie 2017 a Curții de
Apel Bălți cu restituirea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a înlocuit partea
decedată din raportul juridic litigios Vasile Besprozvanîi cu succesorii în drepturi
procesuale Liliana Grosu (Besprozvanîi) și Ala Vinogradschi (Besprozvanîi).
Prin decizia din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat
de Haralampie Popa; s-a casat integral hotărârea din 25 august 2015 a Judecătoriei
Telenești; s-a constatat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 2456 din 22 iunie
2016, autentificat și înregistrat de notarul public Ina Sandu cu repunerea părților în
poziția inițială; s-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Telenești de a radia din
Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a Întreprinderii Individuale
„Besprozvanîi Vasile” și a lui Ion Anghel asupra bunului imobil cu numărul cadastral
xxxxxxxxxx, amplasat în or. Xxxxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxxx, xx; s-a încasat în mod
2
solidar de la Ion Anghel, Liliana Grosu și Ala Vinogradschi în beneficiul lui
Haralampie Popa cheltuielile de judecată în sumă de 12 925 lei.
La 22 mai 2018, Ion Anghel a declarat recurs, completat prin cererea de recurs
suplimentară din 24 iulie 2018, împotriva deciziei din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel
Bălți.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, aprecierile instanței de apel sânt în
contradicție cu circumstanțele cauzei și au fost interpretate eronat normele de drept
material.
A indicat că, Ion Anghel întrunește condițiile posesiunii de bună-credință
deoarece a posedat bunurile legitim, în temeiul unui act juridic încheiat în formă
notarială și a executat în mod corespunzător obligațiile sale corelative de achitare a
prețului acestora.
A menționat că, potrivit ordinului de încasare a numerarului se confirmă faptul
că a achitat costul bunului imobil.
A solicitat Ion Anghel, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței
de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Anghel, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează
următoarele.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se
decide în lipsa acesteia.
La 19 iunie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Până la
examinarea cererii de recurs, intimatul nu a depus referință prin care să-și expună
opinia asupra motivelor invocate în recurs.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de
Ion Anghel, în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra
admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Decizia din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată în adresa
participanților la proces la data de 14 mai 2018 (vol. III, f.d.45) și a fost recepționată
de recurent la data de 17 mai 2018 (vol. III, f.d.47).
Astfel, recursul declarat la 22 mai 2018 de către Ion Anghel, este în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
3
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului
presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.
La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de către Ion Anghel în
cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII
Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică
modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă
că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la
instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta
este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință
de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,
modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie
ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
4
ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion
Anghel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din
Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Ion Anghel, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul: Svetlana Filincova
Judecătorii: Victor Burduh
Nicolae Craiu
5