3ra-986/18 — cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal

Dosarul nr. 3ra-986/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Cernei Instanța de apel: CA Chișinău – V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna ÎNCHEIERE 25 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Iuliana Oprea Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandr Cutișcev, în cauza civilă la acțiunea lui Alexandr Cutișcev împotriva notarului public Viorica Șevciuc cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal, împotriva deciziei din data de 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Alexandr Cutișcev, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din data de 19 decembrie 2017, constată: La 09 octombrie 2017 Alexandr Cutișcev a depus cerere de chemare în judecată împotriva notarului public Viorica Șevciuc cu privire la obligarea eliberării certificatului de calitate de moștenitor, certificatului de moștenire a averii rămasă după moartea fratelui său Igor Cutișev sau eliberarea unui răspuns motivat în formă scrisă, repararea prejudiciului moral în mărime de 9 999 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

( f.d. 4-7) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 12 ianuarie 2017 a decedat Igor Cutișcev, care a fost fratele reclamantului Alexandr Cutișcev. Alexandr Cutișcev este succesor de clasa a II - a. La momentul decesului Igor Cutișcev era divorțat, are un copil major Evghenii Cutișcev, care de mult timp locuiește peste hotarele Republicii Moldova. Reclamantul a menționat că, la momentul decesului, defunctul deținea cu drept de proprietate un apartament. În decursul a cinci luni din data decesului lui Igor Cutișcev, Alexandr Cutișcev, a întreprins măsuri privind identificarea locului aflării nepotului său - fiului fratelui decedat, pentru ca d-lui să intre în categoria succesorilor de clasa I - a, însă din informația primită de la alte rude, atât fiul, cât și fosta soție au ignorat moartea lui Igor Cutișcev și nu au manifestat interes fața de masa succesorală rămasă după moartea lui Igor Cutișcev.

La interpelarea avocatului a fost obținută informația referitor la Evghenii Cutișcev, și anume : conform datelor din ÎS «Registru» fiul Evghenii Cutișcev împreună cu mama sa, în anul 2000 au emigrat în Germania, iar domiciliul acestora, la moment, nu este cunoscut. La data de 27 iunie 2017, adică cu 15 zile înainte de scurgerea termenului de acceptare a succesiunii Alexandr Cutișcev - succesor de clasa II - a împreună cu soția sa, au intrat la notarul Viorica Șevciuc pentru deschiderea 1 procedurii succesorale. Reclamantul a indicat că, notarul greșit a interpretat legislația și i-a refuzat lui Alexandr Cutișcev în admiterea cererii și a actelor necesare pentru deschiderea procedurii succesorale.

Reclamantul a menționat că, notarul Viorica Șevciuc evita să răspundă direct la întrebările legate de deschiderea procedurii succesorale și nu dorea să întreprindă careva acțiuni pentru deschiderea procedurii succesorale. După cererea avocatului de a oferi un refuz în formă scrisă, a luat actele pentru a face copiile necesare, i-a dat lui Alexandr Cutișcev să semneze careva acte, esența și conținutul cărora nu i-a explicat, așa cum Alexandr Cutișcev nu posedă limba română, iar notarul nu i-a tradus textul actelor prezentate pentru a fi semnate. Notarul i-a comunicat lui Alexandr Cutișcev să se prezinte la data de 05 iulie 2017 pentru a-i oferi răspuns. Pentru aceste servicii a cerut 210 lei.

A mai invocat reclamantul că, notarul Viorica Șevciuc a refuzat să-i elibereze lui Alexandr Cutișcev copia cererii cu mențiunea primirii de către notar a actelor. La fel, după primirea mijloacelor financiare în calitate de plată a serviciilor sale, nu i-a eliberat o chitanță, care ar confirma achitarea de către acesta a serviciilor notariele. A invocat că, nu a primit careva răspuns de la notar, astfel, i-a expediat prin poștă cererea cu privire la deschiderea procedurii succesorale sau eliberarea unui refuz motivat, dat fiind faptul ca notarul Viorica Șevciuc nu l-a primit în oficiul său. La data de 12 iulie 2017 termenul de depunere a cererii pentru deschiderea dosarului succesoral la notar a expirat.

După starea de lucruri în acel moment, Alexandr Cutișcev nu cunoștea dacă este deschis sau nu dosarul succesoral, deoarece notarul Viorica Șevciuc nu l-a înștiințat despre aceasta. În rezultatul depunerilor cererilor prealabile la Ministerul Justiției, Camera Notarilor și Uniunea notarilor din RM, referitor la acțiunile notarului Viorica Șevciuc, răspunsuri în scris la petiții nu a primit și numai reprezentanții Ministerului Justiției la data de 18 august 2017 în scris i-au comunicat, că notarul Viorica Șevciuc în baza cererii depusă de Alexandr Cutișcev a deschis un dosar succesoral la 29 iunie 2017 după moartea lui Igor Cutișcev, fratele lui Alexandr Cutișcev. Deși a deschis dosarul succesoral, notarul nu i-a eliberat certificat de moștenitor.

Reclamantul indică că, primind la 06 septembrie 2017 informația de la ÎS «Registru» precum că Evghenii Cutișcev - fiul fratelui decedat, nu se află în țară, Alexandr Cutișcev s-a adresat la notarul Viorica Șevciuc cu o cerere pentru eliberarea unui certificat privind calitatea de moștenitor. Notarul Viorica Șevciuc a refuzat să înregistreze cererea în registrul de evidență a corespondenței a biroului notarial. La 07 septembrie 2017 în adresa notarului Viorica Șevciuc a fost expediată o cerere, care a recepționat-o la 08 septembrie 2017, însă, nu i-a eliberat un certificat privind calitatea de moștenitor și nu l-a înștiințat despre acțiunile din partea sa cu privire la verificarea suplimentară sau eliberarea unui certificat de moștenitor.

La 08 septembrie 2017 notarul a primit o declarație din partea reclamantului privind eliberarea certificatului privind calitatea de moștenitor și un certificat de moștenitor legal, la care reclamantul nu a primit nici un răspuns. La 06 octombrie 2017 Alexandr Cutișcev a înregistrat o cerere prealabilă în cadrul Ministerului Justiției. Reclamantul a invocat faptul că, toate acțiunile enunțate și inacțiunea notarului Viorica Șevciuc, i-au cauzat un prejudiciu moral lui Alexandr Cutișcev. A indicat că fiecare apel către notarul Viorica Șevciuc i-a provocat daune sănătății sale. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău din 19 decembrie 2017, s-a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

( f.d. 51, 55-62). 2 Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Alexandr Cutișcev, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din data de 19 decembrie 2017. ( f.d. 86, 87-90) Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 22 mai 2018 Alexandr Cutișcev a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. ( f.d. 93-99) În motivarea recursului recurentul a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei și adoptarea hotărârilor nu s-au bazat pe legislația în vigoare și nu au aplicat normele de drept care reglementează raporturi similare, iar în lipsa unor astfel de norme, urmau să se conducă de principiile de drept și de sensul legislației în vigoare (analogia dreptului).

Mai indică că nu vede o problemă în eliberarea concomitentă a certificatului de calitate de moștenitor și certificatului de moștenitor legal. La 24 iulie 2018 notarului public Viorica Șevciuc a depus referință, solicitând ca cererea de recurs declarată de Alexandr Cutișcev să fie respinsă ca fiind inadmisibilă. (f.d.105-106) În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14 martie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 28 martie 2018, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește.

(f.d.91, vol.II) În aceste circumstanțe recursul, declarat la 22 mai 2018, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de Alexandr Cutișcev este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Alexandr Cutișcev indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3 În conformitate cu art. 432 alin.(1) Cod de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Totodată, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către de Alexandr Cutișcev asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Alexandr Cutișcev și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandr Cutișcev inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin.(1), (2), 433 lit. a), 440 alin.(1), (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de către de Alexandr Cutișcev, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Iuliana Oprea Maria Ghervas 4 5