3ra-986/18 — cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea eliberării certificatului de moştenitor legal
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-986/18 — cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-986/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Cernei
Instanța de apel: CA Chișinău – V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna
ÎNCHEIERE
25 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Iuliana Oprea
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandr Cutișcev,
în cauza civilă la acțiunea lui Alexandr Cutișcev împotriva notarului public
Viorica Șevciuc cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal,
împotriva deciziei din data de 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin
care s-a respins apelul declarat de către Alexandr Cutișcev, s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din data de 19 decembrie 2017,
constată:
La 09 octombrie 2017 Alexandr Cutișcev a depus cerere de chemare în judecată
împotriva notarului public Viorica Șevciuc cu privire la obligarea eliberării
certificatului de calitate de moștenitor, certificatului de moștenire a averii rămasă
după moartea fratelui său Igor Cutișev sau eliberarea unui răspuns motivat în formă
scrisă, repararea prejudiciului moral în mărime de 9 999 lei și încasarea cheltuielilor
de judecată. ( f.d. 4-7)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 12 ianuarie 2017 a decedat
Igor Cutișcev, care a fost fratele reclamantului Alexandr Cutișcev. Alexandr
Cutișcev este succesor de clasa a II - a. La momentul decesului Igor Cutișcev era
divorțat, are un copil major Evghenii Cutișcev, care de mult timp locuiește peste
hotarele Republicii Moldova. Reclamantul a menționat că, la momentul decesului,
defunctul deținea cu drept de proprietate un apartament. În decursul a cinci luni din
data decesului lui Igor Cutișcev, Alexandr Cutișcev, a întreprins măsuri privind
identificarea locului aflării nepotului său - fiului fratelui decedat, pentru ca d-lui să
intre în categoria succesorilor de clasa I - a, însă din informația primită de la alte
rude, atât fiul, cât și fosta soție au ignorat moartea lui Igor Cutișcev și nu au
manifestat interes fața de masa succesorală rămasă după moartea lui Igor Cutișcev.
La interpelarea avocatului a fost obținută informația referitor la Evghenii Cutișcev, și
anume : conform datelor din ÎS «Registru» fiul Evghenii Cutișcev împreună cu
mama sa, în anul 2000 au emigrat în Germania, iar domiciliul acestora, la moment,
nu este cunoscut. La data de 27 iunie 2017, adică cu 15 zile înainte de scurgerea
termenului de acceptare a succesiunii Alexandr Cutișcev - succesor de clasa II - a
împreună cu soția sa, au intrat la notarul Viorica Șevciuc pentru deschiderea
1
procedurii succesorale. Reclamantul a indicat că, notarul greșit a interpretat legislația
și i-a refuzat lui Alexandr Cutișcev în admiterea cererii și a actelor necesare pentru
deschiderea procedurii succesorale. Reclamantul a menționat că, notarul Viorica
Șevciuc evita să răspundă direct la întrebările legate de deschiderea procedurii
succesorale și nu dorea să întreprindă careva acțiuni pentru deschiderea procedurii
succesorale. După cererea avocatului de a oferi un refuz în formă scrisă, a luat actele
pentru a face copiile necesare, i-a dat lui Alexandr Cutișcev să semneze careva acte,
esența și conținutul cărora nu i-a explicat, așa cum Alexandr Cutișcev nu posedă
limba română, iar notarul nu i-a tradus textul actelor prezentate pentru a fi semnate.
Notarul i-a comunicat lui Alexandr Cutișcev să se prezinte la data de 05 iulie 2017
pentru a-i oferi răspuns. Pentru aceste servicii a cerut 210 lei. A mai invocat
reclamantul că, notarul Viorica Șevciuc a refuzat să-i elibereze lui Alexandr Cutișcev
copia cererii cu mențiunea primirii de către notar a actelor. La fel, după primirea
mijloacelor financiare în calitate de plată a serviciilor sale, nu i-a eliberat o chitanță,
care ar confirma achitarea de către acesta a serviciilor notariele. A invocat că, nu a
primit careva răspuns de la notar, astfel, i-a expediat prin poștă cererea cu privire la
deschiderea procedurii succesorale sau eliberarea unui refuz motivat, dat fiind faptul
ca notarul Viorica Șevciuc nu l-a primit în oficiul său. La data de 12 iulie 2017
termenul de depunere a cererii pentru deschiderea dosarului succesoral la notar a
expirat. După starea de lucruri în acel moment, Alexandr Cutișcev nu cunoștea dacă
este deschis sau nu dosarul succesoral, deoarece notarul Viorica Șevciuc nu l-a
înștiințat despre aceasta. În rezultatul depunerilor cererilor prealabile la Ministerul
Justiției, Camera Notarilor și Uniunea notarilor din RM, referitor la acțiunile
notarului Viorica Șevciuc, răspunsuri în scris la petiții nu a primit și numai
reprezentanții Ministerului Justiției la data de 18 august 2017 în scris i-au comunicat,
că notarul Viorica Șevciuc în baza cererii depusă de Alexandr Cutișcev a deschis un
dosar succesoral la 29 iunie 2017 după moartea lui Igor Cutișcev, fratele lui
Alexandr Cutișcev. Deși a deschis dosarul succesoral, notarul nu i-a eliberat
certificat de moștenitor. Reclamantul indică că, primind la 06 septembrie 2017
informația de la ÎS «Registru» precum că Evghenii Cutișcev - fiul fratelui decedat,
nu se află în țară, Alexandr Cutișcev s-a adresat la notarul Viorica Șevciuc cu o
cerere pentru eliberarea unui certificat privind calitatea de moștenitor. Notarul
Viorica Șevciuc a refuzat să înregistreze cererea în registrul de evidență a
corespondenței a biroului notarial. La 07 septembrie 2017 în adresa notarului Viorica
Șevciuc a fost expediată o cerere, care a recepționat-o la 08 septembrie 2017, însă,
nu i-a eliberat un certificat privind calitatea de moștenitor și nu l-a înștiințat despre
acțiunile din partea sa cu privire la verificarea suplimentară sau eliberarea unui
certificat de moștenitor. La 08 septembrie 2017 notarul a primit o declarație din
partea reclamantului privind eliberarea certificatului privind calitatea de moștenitor
și un certificat de moștenitor legal, la care reclamantul nu a primit nici un răspuns.
La 06 octombrie 2017 Alexandr Cutișcev a înregistrat o cerere prealabilă în cadrul
Ministerului Justiției. Reclamantul a invocat faptul că, toate acțiunile enunțate și
inacțiunea notarului Viorica Șevciuc, i-au cauzat un prejudiciu moral lui Alexandr
Cutișcev. A indicat că fiecare apel către notarul Viorica Șevciuc i-a provocat daune
sănătății sale.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău din 19 decembrie 2017, s-a respins cererea
de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 51, 55-62).
2
Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de către Alexandr Cutișcev, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din data de 19 decembrie 2017. ( f.d. 86, 87-90)
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 22 mai 2018 Alexandr Cutișcev
a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii. ( f.d. 93-99)
În motivarea recursului recurentul a indicat că instanțele de judecată la
examinarea cauzei și adoptarea hotărârilor nu s-au bazat pe legislația în vigoare și nu
au aplicat normele de drept care reglementează raporturi similare, iar în lipsa unor
astfel de norme, urmau să se conducă de principiile de drept și de sensul legislației în
vigoare (analogia dreptului). Mai indică că nu vede o problemă în eliberarea
concomitentă a certificatului de calitate de moștenitor și certificatului de moștenitor
legal.
La 24 iulie 2018 notarului public Viorica Șevciuc a depus referință, solicitând
ca cererea de recurs declarată de Alexandr Cutișcev să fie respinsă ca fiind
inadmisibilă. (f.d.105-106)
În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
14 martie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 28 martie 2018,
confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului
lipsește. (f.d.91, vol.II)
În aceste circumstanțe recursul, declarat la 22 mai 2018, se consideră depus în
termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de Alexandr
Cutișcev este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că Alexandr Cutișcev indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care
instanțele de judecată a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele
cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
3
În conformitate cu art. 432 alin.(1) Cod de procedură civilă părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Totodată, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul
declarat de către de Alexandr Cutișcev asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă Alexandr Cutișcev și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Alexandr Cutișcev inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin.(1), (2), 433 lit. a), 440 alin.(1),
(11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune :
Recursul, declarat de către de Alexandr Cutișcev, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Iuliana Oprea
Maria Ghervas
4
5