3r-104/20 — cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

3r-104/20 — cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-104/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Muntean

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Țurcan, I. Muruianu

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – A. Cobăneanu, N. Vascan, D. Mardari

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău - N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu

DECIZIE

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Irina Rusalenco, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Irina Rusalenco împotriva notarului public Rodica Semionova și Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău (succedat în drepturi de Instituția Publică „Agenția

servicii publice”) cu privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 14 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Irina Rusalenco,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 31 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău,

constată :

La 18 august 2016 Irina Rusalenco a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva notarului public Rodica Semionova și Oficiului Cadastral Teritorial

Chișinău, prin care a solicitat obligarea notarului public Rodica Semionova să-i

elibereze certificatul de moștenitor legal asupra întregii averi succesorale rămase

după decesul mamei sale, Zoia Fomusova, decedată la 06 februarie 2015, și anume,

apartamentul nr. xxxxx, cu suprafața de 48,3 m.p., amplasat pe str. xxxxx, nr. xxxxx,

mun. Chișinău, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al

lui Alexandr Formusov asupra apartamentului nr. xxxxxx, cu suprafața de 48,3 m.p.,

amplasat pe str. xxxxxx, mun. Chișinău, încasarea, în mod solidar, de la notarul

Rodica Semionova și Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a sumei de 30 000 lei cu

titlu de reparare a prejudiciului moral și a sumei de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli

pentru asistența juridică.

Prin încheierea din 05 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

1

în temeiul art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în

judecată depusă de Irina Rusalenco împotriva Oficiului Cadastral Teritorial

Chișinău cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

a fost scoasă de pe rol, din motiv că nu a fost respectată procedura de soluționare

prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară. (f.d. 41, 43-45)

Prin decizia din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

recursul declarat de către Irina Rusalenco și s-a menținut încheierea din 05

octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău. (f.d.55-59)

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-

a respins ca fiind nefondată acțiunea înaintată de către Irina Rusalenco.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Irina Rusalenco și s-a menținut hotărârea din 20 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin încheierea din 24 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul înaintat de către Irina Rusalenco.

La data de 05 noiembrie 2019 Irina Rusalenco, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire, solicitând să fie declarată admisibilă

cererea de revizuire, admiterea ei și casarea hotărârii din 20 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța

de fond.

Prin încheierea din 14 ianurie 2020 Curtea de Apel Chișinău a respins, ca fiind

inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de Irina Rusalenco, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc, împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de către Irina Rusalenco împotriva notarului public Rodica

Semionova și Organul Teritorial Cadastral Chișinău, succedat în drepturi de ÎP

„Agenția Servicii Publice” cu privire la obligarea eliberării certificatului de

moștenitor legal încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

La 31 ianuarie 2020 Irina Rusalenco, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc, a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

încheierii din 14 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu soluționarea prin

decizie a cererii de revizuire, admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii din 20

ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu restituirea cauzei în

instanța de fond spre rejudecare.

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel

a interpretat eronat și a aplicat greșit prevederile art. 8 din Declarația Universală a

Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și

politice, art. 1, 6, 41 din Constituția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale, art. 1 al Primului Protocol adițional la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 1,

4, 7, 20, 116, 120 din Constituția Republicii Moldova.

Totodată, a indicat că instanța nu a aplicat prevederile Hotărârii Parlamentului

Republicii Moldova nr. 39 din 08.06.2019 referitoare la recunoașterea caracterului

2

captiv al statului Republica Moldova și a încălcat un drept fundamental - dreptul la

un proces echitabil, prevăzut de art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 6

al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Consideră că hotărârea irevocabilă este hotărârea din 20 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care este supusă revizuirii, dar nu decizia din

31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, așa cum menționează instanța de apel.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 14 ianuarie 2020 și

expediată în adresa participanților la proces la data de 11 ianuarie 2020 (f.d. 245),

însă confirmarea recepționării de către Irina Rusalenco, sau avocatului Nicolae

Daniliuc la materialele cauzei nu este. Totodată, în cererea de recurs avocatul

Nicolae Daniliuc a menționat că a primit încheierea contestată la data de 26 ianuarie

Astfel, recursul depus la data de 31 ianuarie 2020, se consideră declarat în

termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din conținutul recursului, depus de către Irina Rusalenco, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc, rezultă că recurenta nu este de acord cu încheierea din 14

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea

de revizuire depusă de către Irina Rusalenco. (f.d. 247-253)

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut

că argumentele invocate de către reprezentantul revizuentei Irina Rusalenco,

avocatul Nicolae Daniliuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit.

b) Cod de procedură civilă, deoarece revizuirea este posibilă doar în cazurile în care

sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege

ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze

soluția adoptată, condiție însă ce nu s-a confirmat la caz.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire privind

3

respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

Aici, instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri

judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste situații normele din Codul de

procedură civilă.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ, analizând situația de fapt din prezenta speță, consideră oportun de a

reitera prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, care stabilește expres

că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod

de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.

449 Cod de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în

care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de

lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să

influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute

în art. 449 Cod de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către

instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a

hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Cod de procedură

civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost

obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică

corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept

material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului

declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de

fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care

caracterizează o altă situație.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art. 449 Cod de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate

în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă

de către Irina Rusalenco, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, rezultă că

revizuenta – recurenta a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b)

Cod de procedură civilă.

În acest sens, revizuienta a indicat că la 08 iunie 2019 Parlamentul Republicii

Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39, prin care a fost adoptată Declarația cu privire

la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, ca urmare,

poporul Republicii Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul

judecătoresc capturat, corupt și incompetent.

Respectiv, la data emiterii deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond a căror revizuire a fost solicitată, judecătorii nu erau imparțiali și obiectivi,

4

făcând parte din organul de stat considerat prin Hotărârea Parlamentului nr. 39 din

08 iunie 2019 ca fiind stat acaparat și care funcționează în detrimentul drepturilor și

libertăților omului.

În acest context, instanța de recurs reiterează că conform art. 449 lit. b) Cod

de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de recurs relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la

pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior

pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se atacă.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs menționează că, instanța

de revizuire corect și întemeiat a respins cererea de revizuire înaintată de către Irina

Rusalenco, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 31 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat de către Irina Rusalenco,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc în susținerea cererii de revizuire nu se

încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă și nu poate fi

interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute anterior.

Totodată, argumentele revizuientului nu se referă la careva circumstanțe sau

fapte care ar avea tangență cu judecarea cauzei inițiate la acțiunea Irinei Rusalenco.

De altfel, nici referirea reprezentantului revizuentei Irina Ruslaenco, avocatul

Nicolae Daniliuc la Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie

2019, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova, nu se încadrează în categoria circumstanțelor

și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile, deoarece nu are tangență cu cauza respectivă, declarația

menționată făcând referire la situația social-politică a țării.

Cu referire la argumentul recurentei, că a depus revizuire asupra hotărârii

instanței de fond, care este irevocabilă, dar nu asupra deciziei instanței de apel,

Colegiul de recurs reține că alin. (2) art. 448 Cod de procedură civilă prevede că

cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. Astfel,

instanța de apel în încheierea contestată, a indicat că este inadmisibilă cererea de

revizuire asupra deciziei din 31 mai 2018, ori hotărârea instanței de fond din 20

ianuarie 2017 a fost contestată.

Referitor la celelalte argumente invocate de către recurent în susținerea cererii

de recurs, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art. 449 Cod de procedură civilă, or, dezacordul revizuentei – recurentă Irina

Rusalenco cu decizia a cărei revizuire a fost solicitată, nu poate constitui temei de

revizuire în baza art. 449 Cod de procedură civilă, motiv pentru care cererea de

revizuire corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 14 ianuarie 2020

a Curții de Apel Chișinău.

5

Revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în

cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza

unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste

temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art.

449 Cod de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa

cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste

temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea

de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Ține de notat că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul

de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție

de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c.

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel sau recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere

de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25;

Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Irina

Rusalenco în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți

la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție mai invocă și hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 6 decembrie 2005, definitivă

din 6 martie 2006.

Luând în considerație cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că argumentele invocate în

recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din

14 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea

încheierii enunțate.

6

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b) și (2), art. 258 alin. (3) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Irina Rusalenco, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc.

Se menține încheierea din 14 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Irina Rusalenco

împotriva notarului public Rodica Semionova și Oficiului Cadastral Teritorial

Chișinău (succedat în drepturi de Instituția Publică „Agenția servicii publice”) cu

privire la obligarea eliberării certificatului de moștenitor legal, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

7