3ra-980/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–980/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău,( jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

25 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Suvac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la constatarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru),

c o n s t a t ă:

La 25 august 2017, Nicolae Suvac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, începând cu 02 februarie 2011, la atingerea

vârstei de 50 de ani, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Procuratură

nr. 118 din 14 martie 2003, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în

mărime de 80% din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute. Până la sfârșitul

anului 2011, pensia i-a fost achitată regulat, cu respectarea principiului recalculări

pensiei la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu.

Totodată, deși prin Legea nr. 37 din 07 martie 2013, salariul procurorilor în

funcție a fost majorat cu 35%, pensia stabilită reclamantului nu a fost recalculată în

modul corespunzător.

Considerând că, de către organul de asigurări sociale i-a fost încălcat dreptul

1

la pensie, la 17 iulie 2017, Nicolae Suvac a înaintat cerere prealabilă Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea pensiei.

Prin răspunsul nr. S-1333/17 din 15 august 2017, cererea prealabilă a fost

respinsă.

Nefiind de acord cu refuzul de soluționare a cererii înaintate, reclamantul s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind

neîntemeiată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.S-1333/17 din 15

august 2017; repunerea în dreptul lezat prin obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să recalculeze și să achite pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din

salariul mediu lunar achitat procurorului de secție din cadrul Procuraturii Generale,

cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în

exercițiu, ținîndu-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea

de efectuat de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată

majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Suvac împotriva Case Naționale

de Asigurări Sociale a fost admisă.

S-a recunoscut ca fiind nefondată decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.S-1333/17 din 15 august 2017.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui

Suvac Nicolae, pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar

achitat procurorului de secție din cadrul Procuraturii Generale, cu recalcularea

acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-

se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea de efectuat de

fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului

procurorului în exercițiu.

Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

La 15 mai 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Casa Națională de Asigurări Sociale, neîntemeiat și care urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

2

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu pot

duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432

al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

3

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

4