3ra-980/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–980/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău,( jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 25 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Suvac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la constatarea actului administrativ, împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), c o n s t a t ă: La 25 august 2017, Nicolae Suvac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, începând cu 02 februarie 2011, la atingerea vârstei de 50 de ani, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Procuratură nr. 118 din 14 martie 2003, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de 80% din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute. Până la sfârșitul anului 2011, pensia i-a fost achitată regulat, cu respectarea principiului recalculări pensiei la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu. Totodată, deși prin Legea nr. 37 din 07 martie 2013, salariul procurorilor în funcție a fost majorat cu 35%, pensia stabilită reclamantului nu a fost recalculată în modul corespunzător. Considerând că, de către organul de asigurări sociale i-a fost încălcat dreptul 1 la pensie, la 17 iulie 2017, Nicolae Suvac a înaintat cerere prealabilă Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea pensiei.

Prin răspunsul nr. S-1333/17 din 15 august 2017, cererea prealabilă a fost respinsă. Nefiind de acord cu refuzul de soluționare a cererii înaintate, reclamantul s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind neîntemeiată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.S-1333/17 din 15 august 2017; repunerea în dreptul lezat prin obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului de secție din cadrul Procuraturii Generale, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținîndu-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Recalcularea de efectuat de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu. Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Suvac împotriva Case Naționale de Asigurări Sociale a fost admisă. S-a recunoscut ca fiind nefondată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.S-1333/17 din 15 august 2017. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Suvac Nicolae, pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului de secție din cadrul Procuraturii Generale, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându- se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Recalcularea de efectuat de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu. Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). La 15 mai 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și 2 alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe 3 care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh 4