Yudin și alții împotriva Rusiei

SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE YUDIN ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nr. 34963/12 și 6 altele – a se vedea lista adăugată) JUDGMENT Strasburg 4 octombrie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale.

În cazul Yudin și alții c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Georgios A. Serghides , Președinte, Anja Seibert-Fohr Peeter Roosma , judecători și Olga Chernishova, grefierul adjunct al secțiunii având în vedere: cererile împotriva Federației Ruse depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către reclamanții enumerați în apendice, („reclamanții”), la diferitele date indicate în acesta; hotărârea de a anunța plângerile privind interzicerea cererilor telefonice pentru prizonieri care îndeplinesc condamnarea pe viață în temeiul regimului strict, incapacitatea de a participa la o audiere a instanței și supraveghere video permanentă a deținuților la guvernul rus („Guvernul”) reprezentat inițial de dl Galperin, fostul reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în ultima vreme de succesorul său în acest birou, dl M. Vinogradov, și de a declara inadmisibil restul cererilor indicate ca o decizie parțială în apendice; observațiile părților; având deliberat în particular la 13 septembrie 2022, Eliberarea următoarei hotărâri,

adoptate la data respectivă: OBIECTUL CAUZEI Cazul se referă la interzicerea apelurilor telefonice pentru prizonieri care îndeplinesc condamnarea pe viață în cadrul regimului strict. Unele reclamanți au prezentat, de asemenea, alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o singură hotărâre. Reclamanții se plângea că interzicerea de a menține contactul cu familia și rudele lor prin telefon le-a aplicat ca prizonieri de viață sub regimul strict de închisoare a încălcat dreptul de a respecta viața privată și de familie garantat de art. 8 din Convenție. Admisibilitatea argumentului Guvernului că reclamanții în cererile nr. 6330/16, 34963/12 și 64921/12 nu au scăpat de căile de recurs interne eficace în sensul art. 35 § 1 din Convenție în ceea ce privește restricțiile privind apelurile telefonice ar trebui respinse.

Restricțiile reclamate sunt prevăzute de legislația internă (a se vedea Danilevich c. Rusia, nr. 31469/08, §§ 24 și 52, 19 octombrie 2021 și Guvernul nu a demonstrat disponibilitatea unui remediu eficace în acest sens. Reclamanții nu au formulat o observație. Curtea constată în continuare că plângerile reclamanților nu sunt nici vădit nefondate, nici inadmisibile pentru alte motive enumerate la art. 35 din Convenție. Prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. Principiile generale de evaluare a compatibilității unei restricții privind drepturile deținuților în temeiul articolului 8 din Convenție sunt bine stabilite în jurisprudența Curții și au fost rezumate în cazul recent al Danilevich , citat mai sus, §§45-47.

Khoroshenko c. Rusia [GC], nr. 41418/04, ECHR 2015) și instrumentele relevante ale Consiliului Europei, că o interdicție aproape totală a apelurilor telefonice a fost inacceptabilă și că nu ar trebui impuse restricții suplimentare pentru prizonierii semnați pe viață în comparație cu alți prizonieri atunci când se referă la posibilitățile pentru ei de a menține un contact semnificativ cu familiile și alte persoane apropiate. Curtea a concluzionat că astfel de restricții privind apelurile telefonice pentru un prizonier de viață în cadrul regimului strict nu au fost necesare într-o societate democratică și au constituit o ingerință disproporționată cu dreptul său la respectarea vieții sale private și de familie (Danilevich , citat mai sus §§ 65). După examinarea materialului care i-a fost prezentat, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită în cazul în cauză.

Curtea consideră că interzicerea comunicărilor telefonice impuse reclamanților, cu excepția unei situații de urgență, pentru o perioadă fixe de zece ani, care ar putea fi prelungită, dar care nu ar putea fi redusă, nu a fost „necesară într-o societate democratică” și a constituit o ingerință disproporționată cu dreptul lor la respectarea vieții lor private și de familie. În consecință, au existat o încălcare a articolului 8 din Convenție. ALTE VIOLAȚII ALEGATE A CONVENȚIEI ÎN CAUZA BON ESTABLIZAT-LAW 10. În cererile nr. 34963/12 și 64921/12, reclamanții au formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul Convenției, care intră sub incidența puțului relevant jurisprudența stabilită a Curții (a se vedea apendicele).

Aceste plângeri nu sunt, vădit nefondate în sensul articolului 35 § (a) din Convenție, și nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv, în consecință, acestea trebuie declarate admisibile. După examinarea tuturor informațiilor de dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că dezvăluie o încălcare a Convenției în funcție de jurisprudența sa bine stabilită (a se vedea Yevdokimov și alții c. Rusia, nr. 27236/05 și alte 10, § 52, 16 Februarie 2016, în ceea ce privește neasigurarea participării efective a reclamantului la procedurile civile, Gorlov și alții c. Rusia , nr. 27057/06 și altele 2 §§ 81-100, 2 iulie 2019, privind supravegherea video permanentă în centrele de detenție . În cererile nr. 34963/12, 64921/12, 52592/14, 6330/16, 46429/16, 52594/16, 6585/20, reclamanții au formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul diferitelor articole ale Convenției.

12. Curtea a examinat aceste plângeri și consideră că, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, aceste plângeri nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie orice apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consemnate în Convenție sau în Protocolurile sale. 13. Rezultă că această parte a cererilor trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 4 din Convenție. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 14. Reclamanții au solicitat diverse sume specificate în apendice în ceea ce privește prejudiciile morale și costurile și cheltuielile. 15. Guvernul a considerat că, în cazul în care Curtea constată o încălcare a drepturilor reclamanților, o atribuire justă de satisfacție ar putea fi efectuată în conformitate cu jurisprudența Curții.

16. Având în vedere documentele deținute în posesia sa, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în apendice, plus orice impozit care poate fi imputabil reclamanților și respinge restul cererilor. 17. În ceea ce privește afirmațiile privind costurile și cheltuielile, Curtea reiterează că un reclamant are dreptul la rambursarea lor numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și au fost, de asemenea, rezonabile în ceea ce privește cuantitatea (a se vedea The Duminica Times c. Regatul Unit (nu. 1) (art. 50), 6 noiembrie 1980, § 23, Seria A nr. 38). În acest caz, Curtea consideră că este rezonabil să nu acorde reclamanților niciun sume dincolo de cele care le-au fost deja acordate de Curte ca asistență juridică în cursul procedurii de față.

Pentru aceste motive, CURTE, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; plângerile privind restricțiile privind apelurile telefonice ale reclamantului către rudele lor și alte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții, astfel cum se prevede în apendicele, admisibile și restul cererilor inadmisibile; că a existat o încălcare a articolului 8 din Convenție din cauza restricțiilor privind apelurile telefonice pentru reclamanții în calitate de prizonieri de viață în cadrul regimului strict; deține că a existat o încălcare a articolelor 6 și 8 din Convenție în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în cererile nr. 34963/12 și 64921/12 în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea apendicele); Deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în apendice, plus orice impozit care poate fi taxabil, care să fie transformat în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamanților pentru satisfacție și costuri și cheltuieli.

Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 4 octombrie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.

Olga Chernishiova Georgios A. Serghides Președintele adjunct al grefierului ANNEXIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolelor 8 din Convenție pentru interzicerea apelurilor telefonice în temeiul unui regim strict de închisoare pe viață și altor plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite: nr. Cererea nr. Locată la Solicitant Anul de naștere Locul de reședință Reprezentantul Reprezentantului Alte plângeri WECL (violație) Costuri și cheltuieli, în euro (EUR) Just susceptiuni de satisfacție, în euro (EUR) Aprobarea Curții în ceea ce privește prejudiciile morale, în euro 34963/12 02/05/2012 Andrey Anatolievich YUDIN 1970 Chelyabinsk Rusă reprezentată de: Oksana Vladimirovna Preobrazhenskaya art. 6 – reclamantul a fost absent de la procedura civilă în Curtea de District Priuralskiy din regiunea Yamalo-Nenetskiy și Yamalo Curtea Regională Nenetskiy la 10/10/2011 și 16/01/2012.

Instanțele interne nu au reușit să examineze problema dacă natura litigiului a fost astfel încât să solicite participarea reclamantului și dacă participarea sa este esențială pentru a asigura echitatea generală a procedurii și pentru a lua în considerare dispozițiile procedurale adecvate care permit auzirea reclamanților (a se vedea Yevdokimov și alții v. Rusia , nr. 27236/05 și alte 10 §§ 53 , 16 februarie 2016 ) 2.625 75 000 2.600 64921/12 30/08/2012 Tyulegen Mingishevich KHABBASOV 1984 Solikamsk Russian reprezentat de: Yekaterina Viktorovna Yefremova A8 – detenție în diferite celule cu supraveghere video în regiunea IZ-56/1 Orenburg între 14/01/2012 - 01/08/2012 (a se vedea Gorlov și alții v. Rusia , nr. 27057/06 și 2 altele, §§ 58-100, 2 iulie 2019) 2.200 30.000 6585/20 09/01/2020 Tyulegen Mingichevich KHABBASOV 1984 Solikamsk rus 52592/14 24/06/2014 Igor Viktorovich KOROBOV 1988 Elban rusesc reprezentat de: Yekaterina Viktorovna Yefremova 2.250 10.000 2.000 6330/16 14/01/2016 Ruslan Kazymovich KUBASHEV 1985 Elban rus, ucrainean reprezentat de Valentina Aleksandrovna Bokareva 1.800 17.000 2.000 46429/16 22/07/2016 Yuriy Nikolayevich MAKHNOV 1977 Elban Russian Reprezentat de: Yekaterina Viktorovna Yefremova 2.200 20.000 2.000 52594/16 08/08/2016 Mikhail Anatolyevich KARIMOV 1963 Elban Rusia 2.810 27.000 2.000

THIRD SECTION

CASE OF YUDIN AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 34963/12 and 6 others – see appended list) JUDGMENT STRASBOURG 4 October 2022 This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Yudin and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Georgios A. Serghides , President, Anja Seibert-Fohr , Peeter Roosma , judges, and Olga Chernishova, Deputy Section Registrar , Having regard to: the applications against the Russian Federation lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by the applicants listed in the Appendix, (“the applicants”), on the various dates indicated therein; the decision to give notice of the complaints concerning ban on telephone calls for prisoners serving life sentences under the strict regime, inability to particate in a court hearing and permanent video surveillance of detainees to the Russian Government (“the Government”) initially represented by Mr M. Galperin, former Representative of the Russian Federation to the European Court of Human Rights, and lately by his successor in this office, Mr M. Vinogradov, and to declare inadmissible the remainder of the applications indicated as a partial decision in the Appendix; the parties’ observations; Having deliberated in private on 13 September 2022, Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

1. The case concerns a ban on telephone calls for prisoners serving life sentences under the strict regime. Some applicants also raised other complaints under the provisions of the Convention.

THE COURT’S ASSESSMENT

JOINDER OF THE APPLICATIONS

2. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 8 OF THE CONVENTION

3. The applicants complained that the ban on maintaining contact with their family and relatives by telephone applied to them as life prisoners under the strict imprisonment regime had breached their right to respect for their private and family life guaranteed by Article 8 of the Convention. Admissibility

OTHER ALLEGED VIOLATIONS OF THE CONVENTION UNDER THE WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

10. In applications nos. 34963/12 and 64921/12, the applicants also raised other complaints under the Convention, falling under the relevant well ‑ established case-law of the Court (see the Appendix). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they disclose a violation of the Convention in the light of its well-established case-law (see Yevdokimov and Others v. Russia , nos. 27236/05 and 10 others, § 52, 16 February 2016, concerning the authorities’ failure to ensure the applicant’s effective participation in civil proceedings, and Gorlov and Others v. Russia , nos.

27057/06 and 2 others, §§ 81-100, 2 July 2019, concerning permanent video surveillance in detention facilities).

REMAINING COMPLAINTS

11. In applications nos. 34963/12, 64921/12, 52592/14, 6330/16, 46429/16, 52594/16, 6585/20, the applicants also raised other complaints under various Articles of the Convention.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

14. The applicants claimed various amounts specified in the Appendix in respect of non-pecuniary damage and costs and expenses.