3ra-686/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-686/2018 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Sanduța) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) ÎNCHEIERE 18 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vitali Caterinciuc, reprezentat de avocatul Dorin Reșetilov, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Caterinciuc împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Vitali Caterinciuc și menținută hotărârea din 23 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 13 aprilie 2017 Vitali Caterinciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 26 ianuarie 2017 din partea Cabinetului Avocatului „Reșetilov Dorin” a fost adresată o petiție către Ministerul Justiției, Direcția Profesii și Servicii Juridice prin care a fost semnalat despre un caz de escrocherie la care a participat și notarul Tamara Lăpușneanu. Astfel, s-a solicitat Direcției Profesii și Servicii Juridice din cadrul Ministerului Justiției, să constate încălcările juridice efectuate de către notarul Tamara Lăpușneanu la data de 13 noiembrie 2009 la întocmirea și autentificarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Vitali Caterinciuc și Ion Babii la data de 14 noiembrie 2009 și atragerea acesteia la răspundere conform legislației în vigoare.

Prin răspunsul nr. 04/2313 din 13 martie 2017, Ministerul Justiției a comunicat că problemele abordate în petiție referitor la pretinsele încălcări ale notarului, au fost anterior examinate de Ministerul Justiției și despre rezultatele examinării s-a informat prin scrisorile nr. 04/1026 din 22 aprilie 2011 și nr.04/5084 din 23 mai 2014, invocând prevederile Legii nr. 190-XIII din 19 iulie 1 1994 cu privire la petiționare, precum că petițiile adresate a doua oară, care nu conțin argumente ori informații noi, nu se supun reexaminării.

A susținut reclamantul că, conform răspunsului, Ministerul Justiției nu a efectuat nici o studiere și nici o examinare suplimentară la petiție, mai mult acesta urma să dea răspunsul la petiție în termen de până la 15 zile lucrătoare însă, ultimul nu a examinat și nu a constatat încălcările produse de către notarul Tamara Lăpușneanu, pentru a fi restabilit Vitali Caterinciuc în drepturile lezate, și nici nu a fost examinată petiția în termenul stabilit de lege.

Reclamantul a solicitat anularea actului administrativ nr.04/2313 din 13 martie 2017; obligarea Ministerului Justiției la emiterea actului administrativ prin care să fie constatate și elucidate ilegalitățile întocmirii și autentificării de către notarul Tamara Lăpușneanu a contractului de vânzare-cumpărare din 14 noiembrie 2009 încheiat între Caterinciuc Vitali și Ion Babii; încasarea din contul Ministerului Justiției în beneficiul lui Vitali Caterinciuc prejudiciul moral în mărime de 100 000 de lei și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 23 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă ca neântemeiată. La data de 04 septembrie 2017 Vitali Caterinciuc, reprezentat de avocatul Dorin Reșetilov a depus apel împotriva hotărârii din 23 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Vitali Caterinciuc și s-a menținut hotărârea din 23 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 04 aprilie 2018 Vitali Caterinciuc, reprezentat de avocatul Dorin Reșetilov a declarat recurs împotriva deciziei din 16 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neântemeiată, deoarece instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corectă a cauzei, iar cele constate nu au fost dovedite cu probe veridice.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 16 ianuarie 2018. Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 13 februarie 2018, fapt confirmat de către primul în recurs (f.d.178). Astfel, recursul, declarat la 04 aprilie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data 2 primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 02 mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Justiției copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că Vitali Caterinciuc, reprezentat de avocatul Dorin Reșetilov în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

3 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vitali Caterinciuc, reprezentat de avocatul Dorin Reșetilov, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Vitali Caterinciuc, reprezentat de avocatul Dorin Reșetilov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 4