3ra-892/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-892/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-892/2018
prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud: I. Popescu)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru)
Î N C H E I E R E
18 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dumitru Burac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Burac
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei
pentru vechimea în muncă,
împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a fost
respins apelul declarat de Dumitru Burac și a fost menținută hotărârea din 06
decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei
c o n s t a t ă :
La 11 august 2017 Dumitru Burac a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei
pentru vechimea în muncă și încasarea unui nou cuantum al pensiei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 decembrie 2015 s-a
adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Sângerei privind efectuarea
recalculării pensiei, prezentând certificate de salarizare eliberate de colhozul
„Panfilov”, r. Uspensc, regiunea Pavlodar, Republica Kazahstan, care nu au fost
incluse la calcularea pensiei.
Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale i-a fost refuzat în cerere,
ca motiv fiind indicat că actele prezentate conțin informație insuficiente pentru a fi
acceptate ca temei la calcularea pensiei.
Reclamantul a considerat că extrasul arhivistic nr. 18-l/9/3-10ФЛБ-37 din 29
ianuarie 2015 eliberat de Arhiva de Stat a regiunii Pavlodar, Republica Kazahstan
confirmă înregistrarea oficială a datelor cu privire la angajarea în câmpul muncii în
Republica Kazahstan, fiind stabilită salarizarea pentru perioada în care a activat.
La adresarea repetată către Casa Națională de Asigurări Sociale, reclamantul a
primit un răspuns despre formula de calcul și perioada stagiului de cotizare, fiind
informat că perioada de activitate efectuată la colhozul „Panfilov”, r. Uspensc,
regiunea Pavlodar, Republica Kazahstan, confirmată prin certificatele cu nr. 7E din
19 septembrie 1977, nr. 3E din 18 noiembrie 1981, nr. 7A din 05 decembrie 1983
1
și nr. 2C din 21 noiembrie 1986 conțin informații insuficiente, și nu pot servi ca
temei pentru confirmarea stagiului de cotizare, deoarece nu este indicat anul
activității și baza de eliberare a acestora.
La 27 iunie 2017 reclamantul s-a adresat repetat pârâtului pentru efectuarea
calculelor necesare, însă nu a primit nici un răspuns, astfel consideră că CNAS
urmează a fi obligată pe cale judiciară la efectuarea recalculului pensiei.
Prin hotărârea din 06 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei a
fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Burac împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei pentru
vechime în muncă.
La 13 decembrie 2017 Dumitru Burac a declarat apel împotriva hotărârii din
06 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și a solicitat emiterea unei
noi hotărâri.
Prin decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul
declarat de Dumitru Burac și a fost menținută hotărârea din 06 decembrie 2017 a
Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, în cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Dumitru Burac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
cu privire la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă.
La 21 mai 2018 Dumitru Burac, prin intermediul oficiului poștal, a declarat
recurs împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din
06 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.
În motivarea recursului Dumitru Burac a indicat că consideră neîntemeiată
decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele nu au
constatat, elucidat pe deplin circumstanțele importante soluționării cauzei, precum
și și-au bazat soluția pe fapte neprobate.
A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor
invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.
Recurentul a solicitat casarea deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel
Bălți și hotărârii din 06 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă (la momentul
depunerii recursului), recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 martie 2018.
Dumitru Burac a recepționat decizia motivată a Curții de Apel Bălți la 04 mai
2018.
Astfel, recursul declarat la data de 21 mai 2018, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
2
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că Dumitru Burac în cererea de recurs nu
a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
sau (4) Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...
art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de
apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură
și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au
fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a considera recursul declarat de Dumitru Burac, ca inadmisibil.
3
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dumitru Burac.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
4