2ra-1029/18 — anularea inregistrarii dreptului de proprietate

2ra-1029/18 — anularea inregistrarii dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1029/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C. Vîrlan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

DECIZIE

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Ionel Nasu, reprezentat de avocatul Eugeniu

Glușcenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ionel Nasu

împotriva Asociației Proprietarilor de Garaje nr. 181 și Întreprinderii de Stat „Cadastru”

cu privire la anularea înregistrării dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Ionel Nasu, a fost casată hotărârea din 08 februarie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă hotărâre sub formă

de încheiere,

c o n s t a t ă:

La data de 21 februarie 2014 Ionel Nasu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației Proprietarilor de Garaje nr. 181 și ÎS „Cadastru” cu privire la

anularea înregistrării dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, conform contractului de

vânzare-cumpărare din 07 octombrie 2009, a cumpărat garajul-boxă nr. 165, situat

pe str-la 1 Florării,6, mun. Chișinău.

A menționat că, pe acoperișul garajului-boxă este ilegal amplasată o încăpere

(etajul 2), care împiedică realizarea deplină a dreptului de proprietate.

A susținut că, încăperea este folosită de persoane necunoscute, fără un loc

permanent de trai, măturători, paznici, angajați ilegal de către APG nr. 81. Aceștia

consumă băuturi alcoolice, nu respectă ordinea și condițiile impuse de normele

sanitare-epidemiologice, fapt ce negativ se răsfrânge asupra stării sănătății sale.

A afirmat că, în încăperea menționată nu se respectă normele antiincendiare,

este gunoi ușor inflamabil ce poate provoca incendiu și, respectiv, distrugerea

1

garajului său. Totodată, încăperea nu este dotată cu țevi de evacuare a apelor de

ploaie, care se scurg pe pereții garajului, astfel, distrugându-1.

A specificat că, în legătură cu faptul că, încăperea a fost construită fără

respectarea normelor de construcție pe colțurile garajului-boxă, datorită greutății

care apasă asupra lor, au apărut fisuri, ce pot duce la distrugerea imobilului și

prăbușirea tavanului asupra autovehiculului, care se află la păstrare.

A invocat că, circumstanțe enunțate l-au determinat să înainteze la data de 16

octombrie 2012 o acțiune împotriva APG nr. 81 cu privire la demolarea construcției,

care se mai află pe rolul instanței de judecată.

A relevat că, în pofida acestuia fapt, APG nr. 81, cu încălcarea ordinii stabilite

și cu rea-credință, a înaintat la filiala ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău o cerere cu

privire la înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului construit ilegal, iar

ultimul a admis cererea și a înregistrat dreptul de proprietate.

A mai relevat că, conform datelor oficiale și planului garajului, acesta a fost

construit în două nivele, adică subsol și etajul întâi. Etajul doi a fost construit mai

târziu, la inițiativa APG nr. 81, însă fără respectarea prevederilor legale. Aceste fapte

sunt confirmate prin următoarele acte: certificatul de urbanism informativ nr. 455/13

din 16 iulie 2013 emis de Primăria mun. Chișinău, prin care se indică că, etajul 2 al

garajului-boxă nr. 165 a fost construit fără autorizație de construire, înregistrarea

juridică lipsește; răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare

a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/3125 din 03 iulie 2013, din care rezultă că,

etajul 2 al garajului-boxă nr. 165 din str-la 1 Florării,6 este construit neautorizat, iar

pentru legalizarea (autorizarea) etajului 2, în conformitate cu legislația în vigoare,

este necesar acordul autentificat notarial al vecinilor de garaj alăturați; răspunsul

Inspecției de Stat în Construcții din 07 septembrie 2010, conform căruia încăperea

amplasată deasupra garajului nr. 165, ce-i aparține, a fost edificată în mod

neautorizat în perioada anului 1985 și Avizul sanitar al Centrului de Sănătate Publică

din mun. Chișinău din 25 iulie 2013, conform căruia etajul 2 la garajul- boxă nr. 165

a fost construit neautorizat.

A declarat că, pârâții nu au avut dreptul să înregistreze în Registrul bunurilor

imobile etajul 2 al garajului-boxă nr. 165 din str-la 1 Florării,6 după APG nr. 81,

deoarece până la data de 10 septembrie 2013 înregistrarea juridică a acestei încăperi

în Registrul bunurilor imobile lipsea, iar prin prisma art. 317 din Codul civil, etajul

2 îi aparține și putea fi înregistrat numai după acesta, în cazul legalizării construcției.

A invocat că, înainte de înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a etajului

2, indiferent de persoana după care s-a înregistrat, ÎS „Cadastru” urma să se asigure

că construcția în cauză este ridicată legal.

A menționat că, posibilitatea recepționării etajului 2 construit neautorizat

urma să fie examinată conform prevederilor Instrucțiunii provizorii referitor la

procedura de examinare a chestiunilor ce țin de combaterea construcțiilor

neautorizate, aprobată prin decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 13/31 din 10 mai

2001, cu modificările aprobate prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 6/37

din 18 februarie 2004.

A afirmat că, pentru stabilirea regimului urban (autorizare) a etajului 2, printre

alte documente, urma a fi prezentat obligatoriu și acordul autentificat notarial al

2

vecinilor alăturați. Mai alăturat „vecin” decât el, care este proprietarul etajului 1, pe

acoperișul căruia s-a construit etajul 2, nu există. În pofida acestui fapt, ÎS

„Cadastru” a înregistrat etajul 2 după un alt proprietar decât proprietarul etajului 1,

fără existența acordului „vecinului” alăturat - proprietarului etajului 1 (garajului-

boxă de bază), încălcând, astfel, flagrant legislația Republicii Moldova.

A solicitat obligarea ÎS „Cadastru” de a radia din Registrul bunurilor imobile

încăperea nelocativă, cu suprafața de 14,9 m2, nr. cadastral 0100424.118.10.166,

situată pe str-la 1 Florării,6, mun. Chișinău și încasarea în mod solidar de la APG

nr.181 și ÎS „Cadastru” a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea depusă de către Ionel Nasu a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Ionel Nasu, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost

emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care cererea de chemare în

judecată depusă de către Ionel Nasu a fost scoasă de pe rol din motivul nerespectării

procedurii, prevăzute prin lege, de soluționare prealabilă a cauzei pe cale

extrajudiciară.

La data de 26 martie 2018 Ionel Nasu, reprezentat de avocatul Eugeniu

Glușcenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel sau emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este adoptată cu

încălcarea flagrantă a prevederilor legislației procesual civile. Astfel, deși hotărârea

primei instanțe a fost contestată doar de Ionel Nasu, instanța de apel a adoptat o

decizie, prin care i-a creat recurentului, în propria cale de atac, o situație mai dificilă

decât din hotărârea atacată cu apel.

A menționat că, situația mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată cu apel

creată recurentului se manifestă prin faptul că, prima instanță a examinat fondul

cauzei, spre deosebire de instanța de apel, care s-a limitat doar la examinarea

pretinselor impedimente pentru primirea pe rol a cererii de chemare în judecată

înaintată de către recurent.

A susținut că, prima instanță a acordat recurentului posibilitatea de a-și expune

argumentele referitor la temeinicia acțiunii depuse, iar instanța de apel a privat

recurentul de acest drept.

A afirmat că, în legătură cu faptul că, instanța de apel a scos de pe rol cererea

de chemare în judecată după ce, împreună cu prima instanță, au examinat cauza într-

un interval de timp ce a depășit cu mult termenul de prescripție, recurentului i-a fost

încălcat dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente

împotriva actelor ce violează drepturile sale. Or, în cazul înaintării de către Ionel

Nasu a unei noi cereri de chemare în judecată, aceasta va fi respinsă ca fiind tardivă,

fără a fi examinate argumentele cu privire la temeinicia acțiunii, fiindu-i creată prin

aceasta o situație mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată cu apel, în propria

cale de atac.

3

A relevat că, decizia de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată este

ilegală și neîntemeiată, din motiv că nu au existat temeiuri de fapt sau de drept pentru

scoaterea cererii de pe rol, iar instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată.

A invocat că, pe de o parte, instanța de apel, prin încheierea din 15 iunie 2017,

nu a dat curs cererii de apel depusă de către Ionel Nasu, obligându-l să achite taxa

de stat, iar pe de altă parte, instanța de apel a susținut că, litigiul se judecă în

procedura de contencios administrativ, cu necesitatea respectării procedurii

prealabile de soluționare a litigiului, în cadrul căreia reclamanții sunt scutiți de la

plata taxei de stat.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 04 iulie 2018 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Ionel Nasu a solicitat

obligarea ÎS „Cadastru” de a radia din Registrul bunurilor imobile încăperea

nelocativă, cu suprafața de 14,9 m2, nr. cadastral 0100424.118.10.166, situată pe str-

la 1 Florării,6, mun. Chișinău și încasarea în mod solidar de la APG nr. 181 și ÎS

„Cadastru” a cheltuielilor de judecată.

Prim instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către

Ionel Nasu, a ajuns la concluzia temeinicei acestuia, casând hotărârea primei instanțe

și pronunțând o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care a scos de pe rol

cererea de chemare în judecată depusă de către Ionel Nasu din motivul nerespectării

procedurii, prevăzute prin lege, de soluționare prealabilă a cauzei pe cale

extrajudiciară.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide, însă, că o astfel de soluție a instanței de apel nu poate

fi menținută, fiind adoptată cu încălcarea normele de drept material și procedural.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă,

autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,

revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

4

Conform art. 16 alin. (1) din Legea menționată, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, acțiunea poate fi

înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile expres

prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept

al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile

privind recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs reține că, înaintând

cererea de chemare în judecată la data de 21 februarie 2014, împotriva Asociației

proprietarilor de garaje nr. 81 și ÎS „Cadastru”, Ionel Nasu a solicitat obligarea ÎS

„Cadastru” de a radia din Registrul bunurilor imobile încăperea nelocativă, cu

suprafața de 14,9 m2, nr. cadastral 0100424.118.10.166, situată pe str-la 1 Florării,6,

mun. Chișinău și încasarea în mod solidar de la APG nr. 181 și ÎS „Cadastru” a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 28 februarie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

în conformitate cu art. 168 alin. (4) CPC, cererea de chemare în judecată a fost

acceptată și a fost fixată ședința de judecată pentru data de 22 iulie 2014.

Instanța de recurs relevă că, într-adevăr, în conformitate cu art. 267 lit. a) CPC,

instanța judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a

respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părților, de soluționare

prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară.

La caz, însă, se constată că, la data de 11 februarie 2014, recurentul Ionel Nasu

a depus la ÎS „Cadastru” cerere prealabilă, astfel, respectând procedura de

soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, dar cererea de chemare în

judecată a depus-o în interiorul termenului de 30 de zile acordat organului emitent

pentru examinarea cererii prealabile.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că, acest fapt reprezintă o încălcare de

procedură neesențială și drept urmare, nu poate servi drept temei pentru scoaterea

cererii de chemare în judecată de pe rol în baza art. 267 lit. a) CPC.

Cu atît mai mult că, prima instanță a acceptat cererea de chemare în judecată

depusă de către Ionel Nasu, a dispus efectuarea mai multor acțiuni procedurale,

fixând mai multe ședințe de judecată - pentru 22 iulie 2014, 03 decembrie 2014, 23

aprilie 2015, 05 august 2015, 21 ianuarie 2016, 19 mai 2016, 18 octombrie 2016 și

08 februarie 2017 și a examinat fondul cauzei, respingând acțiunea depusă de către

Ion Nasu ca nefondată.

Astfel fiind, în condițiile în care de către prima instanță a fost acceptată spre

examinare și soluționată în fond cererea de chemare în judecată depusă de către Ionel

Nasu, în speță, scoaterea cererii de pe rol de către instanța de apel în legătură cu

nerespectarea procedurii de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară

constituie o îngrădire a accesului liber la justiție pentru recurent-reclamant.

5

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reiterează și art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care stipulează că, orice persoană are dreptul la judecarea pricinii „în

mod echitabil”, ceea ce implică inclusiv o procedură contradictorie și egalitatea

armelor. Respectarea principiului egalității armelor presupune că, fiecare parte

trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să

nu o plaseze într-o situație net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât

între părți să se mențină un echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie

implică dreptul unei părți în procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau

explicațiile date de cealaltă parte, precum și de a le discuta.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Ionel Nasu din

motiv că, acesta nu a respectat procedura de soluționare prealabilă a cauzei pe cale

extrajudiciară, nu a examinat și nu s-a expus asupra fondului cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Ionel Nasu, reprezentat de avocatul

Eugeniu Glușcenco.

Se casează integral decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ionel Nasu

împotriva Asociației Proprietarilor de Garaje nr. 181 și Întreprinderii de Stat

„Cadastru” cu privire la anularea înregistrării dreptului de proprietate, cu trimiterea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea apelului în fond.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6