2ra-784/19 — anularea inregistrarii dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-784/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Vîrlan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nasu Ionel

reprezentat de avocatul Glușenco Eugeniu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ionel Nasu împotriva

Asociației Proprietarilor de Garaje nr. 181 și Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la

anularea înregistrării dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Nasu Ionel reprezentat de avocatul Glușenco Eugeniu și a

fost menținută hotărârea din 08 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 21 februarie 2014 Ionel Nasu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației Proprietarilor de Garaje nr. 181 și ÎS „Cadastru” cu privire la anularea

înregistrării dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, conform contractului de vânzare-

cumpărare din 07 octombrie 2009, a cumpărat garajul-boxă nr. XXXXX, situat pe str-la

XXXXX, mun. XXXXX.

A menționat că, pe acoperișul garajului-boxă este ilegal amplasată o încăpere (etajul

2), care împiedică realizarea deplină a dreptului de proprietate.

A susținut că, încăperea este folosită de persoane necunoscute, fără un loc permanent

de trai, măturători, paznici, angajați ilegal de către APG nr. 81. Aceștia consumă băuturi

alcoolice, nu respectă ordinea și condițiile impuse de normele sanitare-epidemiologice, fapt

ce negativ se răsfrânge asupra stării sănătății sale.

A afirmat că, în încăperea menționată nu se respectă normele antiincendiare, este

gunoi ușor inflamabil ce poate provoca incendiu și, respectiv, distrugerea garajului său.

1

Totodată, încăperea nu este dotată cu țevi de evacuare a apelor de ploaie, care se scurg pe

pereții garajului, astfel, distrugându-1.

A specificat că, în legătură cu faptul că, încăperea a fost construită fără respectarea

normelor de construcție pe colțurile garajului-boxă, datorită greutății care apasă asupra lor,

au apărut fisuri, ce pot duce la distrugerea imobilului și prăbușirea tavanului asupra

autovehiculului, care se află la păstrare.

A invocat că, circumstanțe enunțate l-au determinat să înainteze la data de 16

octombrie 2012 o acțiune împotriva APG nr. 81 cu privire la demolarea construcției, care

se mai află pe rolul instanței de judecată.

A relevat că, în pofida acestuia fapt, APG nr. 81, cu încălcarea ordinii stabilite și cu

rea-credință, a înaintat la filiala ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău o cerere cu privire la

înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului construit ilegal, iar ultimul a admis

cererea și a înregistrat dreptul de proprietate.

A mai relevat că, conform datelor oficiale și planului garajului, acesta a fost construit

în două nivele, adică subsol și etajul întâi. Etajul doi a fost construit mai târziu, la inițiativa

APG nr. 81, însă fără respectarea prevederilor legale. Aceste fapte sunt confirmate prin

următoarele acte: certificatul de urbanism informativ nr. 455/13 din 16 iulie 2013 emis de

Primăria mun. Chișinău, prin care se indică că, etajul 2 al garajului-boxă nr. XXXXX a fost

construit fără autorizație de construire, înregistrarea juridică lipsește; răspunsul Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău nr.

21/3125 din 03 iulie 2013, din care rezultă că, etajul 2 al garajului-boxă nr. XXXXX din

str-la XXXXX, XXXXX este construit neautorizat, iar pentru legalizarea (autorizarea)

etajului 2, în conformitate cu legislația în vigoare, este necesar acordul autentificat notarial

al vecinilor de garaj alăturați; răspunsul Inspecției de Stat în Construcții din 07 septembrie

2010, conform căruia încăperea amplasată deasupra garajului nr. XXXXX, ce-i aparține, a

fost edificată în mod neautorizat în perioada anului 1985 și Avizul sanitar al Centrului de

Sănătate Publică din mun. Chișinău din 25 iulie 2013, conform căruia etajul 2 la garajul-

boxă nr. XXXXX a fost construit neautorizat.

A declarat că, pârâții nu au avut dreptul să înregistreze în Registrul bunurilor imobile

etajul 2 al garajului-boxă nr. XXXXX din str-la XXXXX, XXXXX după APG nr. 81,

deoarece până la data de 10 septembrie 2013 înregistrarea juridică a acestei încăperi în

Registrul bunurilor imobile lipsea, iar prin prisma art. 317 din Codul civil, etajul 2 îi

aparține și putea fi înregistrat numai după acesta, în cazul legalizării construcției.

A invocat că, înainte de înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a etajului 2,

indiferent de persoana după care s-a înregistrat, ÎS „Cadastru” urma să se asigure că

construcția în cauză este ridicată legal.

A menționat că, posibilitatea recepționării etajului 2 construit neautorizat urma să fie

examinată conform prevederilor Instrucțiunii provizorii referitor la procedura de examinare

a chestiunilor ce țin de combaterea construcțiilor neautorizate, aprobată prin decizia

Primăriei mun. Chișinău nr. 13/31 din 10 mai 2001, cu modificările aprobate prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 6/37 din 18 februarie 2004.

A afirmat că, pentru stabilirea regimului urban (autorizare) a etajului 2, printre alte

documente, urma a fi prezentat obligatoriu și acordul autentificat notarial al vecinilor

alăturați. Mai alăturat „vecin” decât el, care este proprietarul etajului 1, pe acoperișul căruia

2

s-a construit etajul 2, nu există. În pofida acestui fapt, ÎS „Cadastru” a înregistrat etajul 2

după un alt proprietar decât proprietarul etajului 1, fără existența acordului „vecinului”

alăturat - proprietarului etajului 1 (garajului- boxă de bază), încălcând, astfel, flagrant

legislația Republicii Moldova.

A solicitat obligarea ÎS „Cadastru” de a radia din Registrul bunurilor imobile

încăperea nelocativă, cu suprafața de 14,9 m2, nr. cadastral XXXXX, situată pe str-la

XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău și încasarea în mod solidar de la APG nr.181 și ÎS

„Cadastru” a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea

depusă de către Ionel Nasu a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Ionel Nasu, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

hotărâre sub formă de încheiere, prin care cererea de chemare în judecată depusă de către

Ionel Nasu a fost scoasă de pe rol din motivul nerespectării procedurii, prevăzute prin lege,

de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară.

Prin decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de către Ionel Nasu, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco, a fost casată

decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea

apelului în fond.

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Nasu Ionel, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco și a fost menținută

hotărârea din 08 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a apreciat și menționat, la caz

despre faptul că actele în baza cărora a fost efectuată înregistrarea bunului imobil, sunt

valabile, iar legalitatea acestora nu a fost contestată de cineva.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, la efectuarea înregistrării dreptului de

proprietate asupra bunului imobil nominalizat în Registrul bunurilor imobile, ÎS “Cadastru”

nu a încălcat prevederile legislației în vigoare ce se referă la procedura înregistrării.

Referitor la argumentele lui Nasu Ionel, precum că încăperile corespunzătoare ar fi

fost edificate neautorizat, iar APG-81 abuziv a înregistrat dreptul de proprietate asupra

construcției nominalizate imediat după ce apelantul a început procedura de autorizare a

etajului 2, instanța de apel a reținut că acestea sunt neîntemeiate și declarative, deoarece

înregistrarea dreptului de proprietate a fost realizată în baza actelor prevăzute de lege iar

conform art. 26 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor imobile, înregistrarea drepturilor se

efectuează la cererea titularilor drepturi cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

La data de 28 februarie 2019 Nasu Ionel, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel sau emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, hotărârile judecătorești sunt neîntemeiate și

ilegale.

A menționat că, instanța de apel, eronat a constatat circumstanțele de fapt ale cauzei,

ceea ce a generat încălcarea drepturilor sale.

3

De asemenea, a considerat că, la examinarea cauzei, instanțele au apreciat eronat

probele, ceea ce a dus la nesoluționarea fondului cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 octombrie 2018.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că la 30 noiembrie 2018 decizia

integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f.d. 184), însă lipsesc

date despre recepționarea acesteia de către recurent. Astfel, recursul declarat la 28 februarie

2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Nasu Ionel, reprezentat de

avocatul Eugeniu Glușcenco nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai

și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Nasu Ionel,

reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Nasu Ionel, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Recursul declarat de către Nasu Ionel, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5