2ds-23/18 — partajarea proprietății comune în devălmășie și recunoașterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ds-23/18 prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (I. Busuioc) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, A. Cobăneanu, V. Clevadî, Iu. Bejenaru, V. Doagă). ÎNCHEIERE 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Victor Burduh Valeriu Doagă examinând cererea Luciei Michiciuc cu privire la corectarea greșelilor materiale din strecurate în decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Michiciuc împotriva lui Gheorghe Michiciuc cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și partajarea proprietății comune în devălmășie, constată: La 05 iulie 2011, Lucia Michiciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Michiciuc cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și partajarea proprietății comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii a menționat că, din luna mai 2008 până în octombrie 2009 s-a aflat în relații de concubinaj cu Gheorghe Michiciuc, iar la 17 octombrie 2009 au înregistrat căsătoria. După înregistrarea căsătoriei, Gheorghe Michiciuc și-a schimbat comportamentul și atitudinea față de dânsa, fiind astfel imposibilă conviețuirea împreună, motiv pentru care consideră oportun de a partaja bunul imobil construit în comun. Lucia Michiciuc a solicitat legalizarea imobilului amplasat peXXXXX, recunoașterea dreptului de proprietate a câte ½ cotă-parte din imobil, luând în considerare interesul copilului comun; și înregistrarea la oficiul cadastral a cotelor- părți în baza hotărîrii judecătorești.

Prin hotărârea din 24 octombrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, (vol. I, f.d. 132-134) acțiunea depusă de Lucia Michiciuc a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 10 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 205, 1 206-212) a fost admis apelul declarat de Lucia Michiciuc și casată hotărârea din 24 octombrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a constatat averea dobândită în coproprietate a foștilor soți Lucia Michiciuc și Gheorghe Michiciuc asupra casei de locuit, situată înXXXXX, construcția căreia a avut loc în anii 2007-2012 în lipsa autorizației, regimul căreia a fost stabilit prin certificatul de urbanism informativ nr. 313 i/12 din 08 iunie 2012. A fost recunoscut dreptul de proprietate a Luciei Michiciuc și a lui Gheorghe Michiciuc asupra ½ cotă-parte din bunul imobil situat în XXXXX.

A fost încasat de la Gheorghe Michiciuc în beneficiul statului taxa de stat în cuantum de 25 000 de lei, iar Lucia Michiciuc a fost scutită de la plata taxei de stat. Prin decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție (vol. III, f.d.33-38), recursul declarat de Gheorghe Michiciuc a fost admis, s-a casat decizia din 10 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 24 octombrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. La 23 martie 2016, Lucia Michiciuc a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei instanței de recurs (vol. III, f.d. 46-53). Prin încheierea din 27 aprilie 2016 a Curții Supreme de Justiție (vol. III, f.d.84-87) cererea de revizuire depusă de Lucia Michiciuc împotriva deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă.

La 05 iunie 2017, Lucia Michiciuc a depus cerere repetată privind corectarea greșelilor materiale strecurate în decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție (vol. III, f.d. 113-114 recto-verso), solicitând: 1. a completa partea introductivă a deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, după sintagma „împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2015”, cu fraza „prin care a fost admis apelul declarat de Lucia Michiciuc și casată hotărârea din 24 octombrie 2012 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, și s-a pronunțat o hotărâre nouă”; 2. a înlocui sintagma „relații de concubinaj” cu „constatată căsătorie civilă”; 3. a înlocui sintagma „a înregistrat căsătorie” cu „oficial”; 4. a înlătura omisiunea instanței de recurs de a constata relațiile de căsătorie ori de divorț; 5. a înlocui alineatul „susține că …” cu „susține reclamanta că din timpul căsătoriei au un copil – fiulXXXXX”; 6. a înlocui sintagma „față de dânsa” cu „față de ea și copil, de aceea reclamanta solicită partajarea imobilului: casa comună din XXXXXpe care au construit-o în comun”; 7. a exclude alineatul patru de pe fila nr. 1 a deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție; 8. a înlocui sintagma „prin instanța a constatat că …” cu „prima instanță a constatat că …”; 9. a exclude sintagma „în baza referinței depuse de intimată …”, or, intimata nu a depus referință; 10. a corecta pe textul deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție numărul cadastral al imobilului și adresa amplasării acestuia, prin înlocuirea sintagmei „numărul cadastral XXXXX cu „numărul cadastralXXXXX; 2 11. a corecta adresa amplasării imobilului, prin înlocuirea sintagmei „str-la XXXXXa exclude sintagma „pe cheltuiala sa și îi aparțin acestuia”; 12. a exclude adresa „str-la XXXXX Examinând cererea de corectare a greșelilor,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este întemeiată parțial și urmează a admisă proporțional temeiniciei, cu emiterea unei încheieri de corectare a numerelor cadastrale și adresa de amplasare a bunurilor imobile ce au format obiectul material al acțiunii civile, din motivele ce succed. În debut, instanța de recurs învederează că, pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată cu dreptul de a-și rectifica hotărârea după ce a pronunțat-o (art.249 din Codul de procedură civilă). Or, o hotărâre judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei care urmează să- și conformeze conduita prescrierilor acesteia.

Astfel, în sensul art. 249 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice. La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească corectează greșelile sau omisiunile din hotărâre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanților la proces. Instanța care examinează problema corectării poate dispune citarea participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de corectare.

Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor. În interpretarea normei precitate, îndreptarea erorilor materiale se reduce la corectarea greșelilor în scrierea numelor, poziției procesuale etc., iar cele de calcul evidente nu trebuie să schimbe esența hotărârii. Important este ca erorile materiale să nu afecteze esența soluției pronunțate prin hotărârea judecătorească a cărei corectare se solicită. În condițiile speței, Colegiul vădește că într-adevăr în decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-au strecurat greșeli materiale cu privire la numărul cadastral și adresa amplasării bunului imobil ce formează obiectul acțiunii civile ce a fost dedusă judecății.

Respectiv, pe textul deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție eronat a fost indicat că bunului imobil ce formează obiectul acțiunii civile are numărul cadastral XXXXX și că este amplasat pe adresaXXXXX, „XXXXXOr, conform circumstanțelor relevate în cererea de chemare în judecată, cererea de apel, cererea de recurs și explicațiile părților, coroborate cu certificatul din Registrul bunurilor imobile (vol. III, f.d. 72), obiectul acțiunii civile îl formează bunul imobil cu numărul cadastralXXXXX. Deopotrivă, conform Certificatului privind conferirea adresei bunului imobil, emis de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 28 ianuarie 2015, bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX i s-a conferit adresa str-laXXXXX.

Iar înregistrarea adresei în Registrul de Stat al unităților administrativ-teritoriale și al străzilor din localitățile de pe teritoriul Republicii Moldova fiind efectuată la 28 ianuarie 2015 (vol. II, f.d. 155). 3 În această ordine de idei, Colegiul consideră oportun de a rectifica pe textul deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție greșeala materială strecurată ce ține de numărul cadastral și adresa amplasării bunului imobil ce formează obiectul acțiunii civile. Astfel, urmează a fi corectate greșelile materiale, prin înlocuirea pe tot textul deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție a numărului cadastral XXXXXși înlocuirea sintagmelor: „XXXXX„stradela XXXXX și „XXXXX cu sintagma XXXXX.

Succesiv, instanța de recurs constată că în alineatul 1 de pe fila 2 a deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost strecurată o greșeală tehnică, și anume „Prin instanță a constatat că …”. La caz, este evidentă necesitatea înlăturării acestei erori, prin înlocuirea acestei sintagme cu fraza „Prima instanță a constatat că…”, or, această rectificare nu afectează esența soluției instanței și înlătură confuziile și disensiunile create. Subsecvent, este lipsit de substanță solicitarea Luciei Michiciuc de a exclude din partea motivată a deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție sintagma „în baza referinței depuse de intimată …”, motivându-și revendicarea prin faptul că nu a depus referință la judecarea cauzei în ordine de recurs.

La caz, Colegiul evocă faptul că această sintagmă de facto este o norma procesuală care reglementează limitele judecării recursului (art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă) și la care a făcut trimitere instanța de recurs și care a fost transpusă mot a mot. Prin urmare aceasta nu este o constatare a instanței de recurs și nu poate fi substituită cu altă sintagmă, chiar dacă în speță intimata nu a depus referință.

În partea celorlalte capete de corectare a greșelilor, și anume „completarea părții introductive a deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție”; înlocuirea sintagmelor: „relații de concubinaj” cu „constatată căsătorie civilă”; „a înregistrat căsătorie” cu „oficial”; „susține că …” cu „susține reclamanta că din timpul căsătoriei au un copil – fiulXXXXX, născut laXXXXX”; „față de dânsa” cu „față de ea și copil, de aceea reclamanta solicită partajarea imobilului: casa comună dinXXXXX, pe care au construit-o în comun”; excluderea alineatului patru de pe fila nr. 1 a deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție; excluderea sintagmei „pe cheltuiala sa și îi aparțin acestuia”; și înlăturării omisiunii instanței de recurs de a constata relațiile de căsătorie ori de divorț, Colegiul opinează că acestea nu constituie erori materiale.

Ba mai mult decât atât, rectificarea deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție în sensul propus de Lucia Michiciuc ar afecta esența soluției instanței pronunțate, deoarece nu se referă la greșeli sau/și omisiuni cu privire la: nume, calitate procesuală, erori materiale ori erori de calcul evidente, ci țin de circumstanțele cauzei, obiectul acțiunii civile și constatările și concluziile instanței de recurs. Substituirea acestor sintagme, în formula propusă de Lucia Michiciuc, ar afecta memoriul ce a format poziția instanței de recurs cu privire la soluția adoptată, și respectiv ar crea o discrepanță între partea motivată a deciziei și soluția pronunțată, circumstanțe ce contravine principiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 CEDO.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea Luciei Michiciuc cu privire la corectarea greșelilor materiale strecurate în 4 decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție și a emite o încheiere de corectare a greșelilor. În conformitate cu art. 249 din Codul de procedură civilă, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se admite cererea Luciei Michiciuc cu privire la corectarea greșelilor materiale strecurate în decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Michiciuc împotriva lui Gheorghe Michiciuc cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și partajarea proprietății comune în devălmășie.

Se corectează greșelile materiale strecurate în decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție referitor la numărul cadastral și adresa amplasării bunului imobil ce a format obiectul acțiunii civile. Se înlocuiește pe tot textul deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție numărul cadastral XXXXX cu „XXXXX și se înlocuiesc sintagmele: „XXXXX”, „stradelaXXXXX” și „stradelaXXXXX” cu sintagma „str-la 2 XXXXXmun. Chișinău”. Se corectează greșeala materială strecurată în alineatul 1 de pe fila 2 a deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție și se înlocuiește sintagma „Prin instanță a constatat că …” cu sintagma „Prima instanță a constatat că…”. În rest, cererea Luciei Michiciuc cu privire la corectarea greșelilor materiale strecurate în decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție se respinge ca neîntemeiată.

Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Victor Burduh Valeriu Doagă 5