2r-583/18 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori ș.a.

Dosarul nr. 2r-583/18

prima instanță:Judecătoria Cimișlia (S.Aramă)

instanța de apel:Curtea de Apel Comrat (Șt.Starciuc, A.Curdov,M.Galupa)

D E C I Z I E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul Istrati

Ion,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Puiu Natalia

împotriva lui Racoveț Andrian cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori,

perfectarea pașapoartelor naționale pentru dreptul de ieșire din țară a copiilor minori,

fără acordul tatălui,

împotriva încheierii din 22 martie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul Istrati Ion

c o n s t a t ă :

La 02 august 2017 Puiu Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Racoveț Andrian cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor

minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, perfectarea pașapoartelor

naționale pentru dreptul de ieșire din țară a copiilor minori, fără acordul tatălui.

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2017 a Judecătoriei Cimișlia a fost admisă parțial

acțiunea.

La 04 decembrie 2017 Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul Istrati Ion, a depus

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Cimișlia.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Comrat nu s-a dat curs cererii

de apel depuse de Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul Istrati Ion și i s-a acordat

termen de 15 zile din momentul primirii copiei prezentei încheieri pentru lichidarea

neajunsurilor și anume: despre necesitatea prezentării apelului motivat și a dovezii de

plată a taxei de stat în mărime de 2367,53 de lei.

Prin încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost restituită cererea

de apel depusă de Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul Istrati Ion pe motiv, că nu a

achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanța de apel.

La 16 mai 2018 Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul Istrati Ion a declarat recurs

1

împotriva încheierii din 22 martie 2018 a Curții de Apel Comrat.

În motivarea recursului a indicat, că nu s-au conformat cerințelor menționate în

încheierea din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Comrat, deoarece încheierea a fost

expediată pe adresa G. Madan, mun.Chișinău, pe când în cererea de apel nemotivată s-a

indicat adresa: satul Horești, raionul Ialoveni.

A relevat, că solicită repunerea în termen, deoarece nu a beneficiat de textele

redactate a încheierilor în termenii stabiliți.

A specificat, că la 27 aprilie 2018 a depus o cerere la judecătoria Cimișlia prin care

a solicitat de a i se elibera dosarul pentru a face cunoștință cu hotărîrea primei instanțe și

a încheierilor instanței de apel.

Recurentul a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea

cererii de recurs, casarea încheierii, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel.

Examinînd recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiției consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins

cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit.a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Cu referire la cerința recurentului privind repunerea în termenul de declarare a

recursului, instanța de recurs menționează că, în conformitate cu art.425 din Codul de

procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de

la comunicarea încheierii.

S-a constatat cert faptul că, recursul împotriva încheierii din 22 martie 2018 a Curții

de Apel Comrat a fost depus la data de 16 mai 2018 (f.d. 90).

Din conținutul cererii de recurs se constată incontestabil faptul că, încheierea din 22

martie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost recepționată de recurent la data de 27 aprilie

2018 (f.d.90).

Astfel, recurentul în cererea de recurs a specificat, că la 27 aprilie 2018 a depus o

cerere la judecătoria Cimișlia prin care a solicitat de a i se elibera dosarul pentru a lua

cunoștință de hotărîrea primei instanțe și de încheierile instanței de apel.

Prin urmare, recurentul a știut, dar și a avut posibilitate de a depune cererea de

recurs în termen, deoarece la data de 27 aprilie 2018 dînsul cunoștea despre încheierea

din 22 martie 2018 a Curții de Apel Comrat, însă a depus cererea de recurs la 16 mai

2018, respectiv instanța de recurs constată că în speță a fost omis termenul de declarare a

recursului.

Or, în condițiile speței, termenul de 15 zile de declarare a recursului a început să

curgă de la momentul comunicării încheierii instanței de apel, la caz- 27 aprilie 2018,

recurentul cunoscând soluția pronunțată de instanța de apel și intervalul de timp acordat de

lege pentru contestarea acesteia, avînd totodată și dreptul legal de a solicita restabilirea

termenului în cazul omiterii întemeiate a acestuia.

În contextul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că reglementarea

referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru a promova recurs

urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul

securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se

aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe

scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru

2

acțiuni, să pună pe eventualii pîrîți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi,

probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă

tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp

în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care

ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu vs România, cauza Marckx

vs Belgia).

În cauza Melnic vs Republica Moldova, Curtea a constatat violarea art. 6 § 1 al

Convenției (securitatea raporturilor juridice) – admiterea, într-o cauză cu privire la

recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără a se expune asupra

obiecției reclamantului că recursul este tardiv.

Colegiul conchide că, solicitarea repunerii în termen a recursului urmează a fi

respinsă, deoarece recurentul nu a invocat care sunt motivele depunerii cererii de recurs

cu depășirea termenului legal precum și argumentele care justifică aceste circumstanțe.

Relevantă în acest aspect este hotărîrea CEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs

Ucraina (cererea nr. 3236/03, 03 aprilie 2008) în conținutul căreia Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărîri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea

în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că, revine în primul rînd instanțelor interne să decidă asupra repunerii

în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de

apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat

repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea

hotărîrii luate în proces de către autoritățile competente ale statului. Chiar și atunci, totuși,

indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligația

părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au

cunoștință. În toate cazurile, instanțele interne ar trebui să verifice dacă motivele de

repunere în termen ar putea justifica o ingerință în principiul autorității de lucru judecat.

Reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte și în cauzele Ceachir vs

Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a menționat că prin

neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pîrîți a unui

act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un

proces echitabil.

Argumentele recurentului precum că, nu s-au conformat cerințelor menționate în

încheierea din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Comrat, deoarece încheierea a fost

expediată pe adresa G. Madan, mun.Chișinău, pe când în cererea de apel nemotivată au

indicat adresa: satul Horești, raionul Ialoveni se resping, deoarece sunt declarative și nu

au suport legal.

Or, în cererea de apel nemotivată depusă de Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul

Istrati Ion este indicată adresa: mun.Chișinău, str.G.Madan, 87/3, ap.76 (f.d.56).

Încheierea din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost expediată cu aviz

recurentului pe adresa menționată de acesta în cererea de apel nemotivată și anume:

3

mun.Chișinău, str.G.Madan, 87/3, ap.76 (f.d.69).

Mai mult, încheierea din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost expediată

cu aviz recurentului și pe adresa menționată în cererea de chemare în judecată: or. Leova,

str.Al. cel Bun, 43 ap.5 (f.d.70).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

repunere în termenul de declarare a recursului, a respinge recursul și a menține încheierea

contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului depusă de

Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul Istrati Ion.

Se respinge recursul declarat de către Racoveț Andrian, reprezentat de avocatul

Istrati Ion,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Puiu Natalia

împotriva lui Racoveț Andrian cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minor,

perfectarea pașapoartelor naționale pentru dreptul de ieșire din țară a copiilor minori,

fără acordul tatălui.

Se menține încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Comrat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

4