3ra-889/18 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-889/18 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: Gh. Mîțu dosarul nr. 3ra-889/18
instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu
ÎNCHEIERE
11 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Societatea cu Răspundere Limitată „Pancons - Com”
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere
Limitată „Pancons - Com” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe
mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018 prin care a
fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Pancons - Com”
și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 septembrie 2016,
prin care a fost respinsă acțiunea
constată:
La 8 decembrie 2015, SRL „Pancons - Com” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la
contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a invocat că în urma efectuării controlului la
SRL „Pancons - Com” de către IFS pe mun. Chișinău a fost întocmit actul de
control nr. 5-673757, în care au fost expuse un șir de încălcări ale legislației
fiscale, cu care întreprinderea nu a fost de acord.
Menționează că în baza acestui act, la 4 septembrie 2015, de către seful
adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a fost emisă decizia
nr. 1831/P/1 prin care a fost dispusă aplicarea sancțiunilor fiscale față de
SRL „Pancons - Com”.
Remarcă că nu este de acord cu concluziile IFS pe mun. Chișinău și cu
sancționarea dispusă prin decizia menționată.
Comunică că taxele și plățile indicate de IFS pe mun. Chișinău ca neachitate
nu au fost virate din motive obiective de imposibilitate din lipsă de mijloace
financiare.
Astfel, SRL „Pancons - Com” în baza contractului de antrepriză nr. 12/LP-C
din 29 decembrie 2010 încheiat cu Consiliul raional Strășeni a efectuat lucrări de
1
reconstrucție a stației de pompare și de restabilire a rețelelor de canalizare din
or. Strășeni.
Comunică că după primirea în exploatare a obiectului, beneficiarul nu a
achitat antreprenorului SRL „Pancons - Com” lucrările efectuate în sumă de
481168,85 lei.
Ca urmare a neachitării costului lucrărilor efectuate, menționează că la
4 iulie 2014, SRL „Pancons - Com” s-a adresa cu o acțiune civilă în instanța de
judecată privind încasarea acestei datorii.
Prin urmare, acest litigiu a fost soluționat la 11 mai 2015, când a fost
pronunțată de Judecătoria Strășeni hotărârea de admitere integrală a acțiunii.
Remarcă că un alt motiv similar este faptul că Primăria sat. Lozova, fiind
beneficiar în contractul de antrepriză nr. 09 din 6 septembrie 2011 a refuzat de a
achita 398474,60 lei - costul lucrărilor efectuate de antreprenorul SRL „Pancons -
Com” la rețelele de canalizare a stației de epurare a obiectivelor sociale din
sat. Lozova.
În legătură cu aceasta, la 30 octombrie 2012, SRL „Pancons - Com” s-a
adresat cu o acțiune la Judecătoria Strășeni împotriva Primăriei com. Lozova
privind încasarea datoriei menționate. Cauza civilă se află până la momentul de
față în procedură de examinare.
Comunică că o altă acțiune în sumă de 354655,30 lei a fost înaintată de
SRL „Pancons - Com” la 17 septembrie 2013 împotriva Primăriei com. Coșcodeni,
care fiind beneficiar în contractul de antrepriză nr. 11 din 27 mai 2010 a refuzat de
a achita costul lucrărilor efectuate de antreprenorul SRL „Pancons - Com”, care la
fel, se află până la momentul de față în procedură de examinare.
Remarcă că în legătură cu circumstanțele menționate, SRL „Pancons - Com”
a fost în imposibilitate de a achita impozitele și plățile necesare, indicate de
Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău în decizia nr. 1831/P/1 din
4 septembrie 2015.
Evidențiază că documentele indicate de IFS pe mun. Chișinău ca
neprezentate la efectuarea controlului, nu se aflau la contabilitatea întreprinderii,
deoarece au fost ridicate de instanța de judecată pentru efectuarea unei expertize
numite de judecată în cadrul dosarelor civile menționate și aflate în procedură de
examinare.
Declară că la 8 octombrie 2015, SRL „Pancons - Com” a depus o contestație
asupra deciziei nr. 1831/P/1 din 4 septembrie 2015, la Inspectoratul Fiscal de Stat
pe mun. Chișinău, la care nu a primit niciun răspuns.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 16-26 din Legea
contenciosului administrativ, art. 166-168 CPC.
Solicită admiterea acțiunii și anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat
pe mun. Chișinău nr. 1831/P/1 din 4 septembrie 2015 privind sancționarea fiscală a
SRL „Pancons - Com” ca fiind neîntemeiată și nefondată.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 septembrie 2016 a
fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018 a fost respins
apelul declarat de SRL „Pancons - Com” și menținută hotărârea primei instanțe.
2
La 21 mai 2018, SRL „Pancons - Com” a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond
și a deciziei recurate cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă
acțiunea.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și
decizia instanței de apel, considerându-le ilegale, neîntemeiate și posibil de a fi
anulate, deoarece în temeiul prevederilor art. 432 alin. (2) lit. a), c), alin. (3) lit. b)
CPC, nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și s-a interpretat eronat legea.
Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) CPC, menționează că din
materialele dosarului civil reiese că interesele SRL „Pancons - Com” în instanța de
fond au fost apărate de către avocatul Igor Vornicescu.
Consideră că la 28 septembrie 2016, instanța de fond neîntemeiat a dispus
examinarea cauzei civile și petrecerea susținerilor verbale în lipsa avocatului Igor
Vornicescu, care urma să reprezinte interesele SRL „Pancons - Com”.
Prin urmare, SRL „Pancons - Com” a fost lipsită de dreptul la apărare și nu a
avut posibilitatea de a se expune asupra cererii depuse, de a participa efectiv la
dezbaterile judiciare și susținerile verbale, fiind încălcat dreptul la un proces
echitabil și accesul liber la justiție.
Consideră că concluziile instanței de fond și a instanței de apel, expuse în
hotărârile adoptate, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind interpretată
în mod eronat legea și aplicate eronat normele de drept material.
La 23 iunie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință la recursul
declarat de SRL „Pancons - Com”, solicitând recunoașterea recursului ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 6 martie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 185), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către
recurentă la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 21 mai 2018 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
3
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Pancons - Com”
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de SRL „Pancons - Com”, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de SRL „Pancons - Com” ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Pancons - Com” se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
4