2ra-881/18 — incasarea salariului restant, penalitatii de intirziere, dobinzii de intirziere, compensarea pierderilor cauzate în legatura cu neachitarea la timp a salariului si repararea prejudiciului moral

2ra-881/18 — incasarea salariului restant, penalitatii de intirziere, dobinzii de intirziere, compensarea pierderilor cauzate în legatura cu neachitarea la timp a salariului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-881/18

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud. Olga Cernei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Panov, E.Palanciuc, V.Cotorobai)

DECIZIE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

având în componența sa:

Președintele ședinței, judecătorul: Galina Stratulat

judecătorii: Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Dumitru Visternicean

examinând recursurile declarate de către Întreprinderea de Stat „Centrul

de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” și de Pavalean Victor

reprezentat de către avocatul Iudin Gheorghe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pavalean

Victor împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor

pentru Armata Națională” cu privire la încasarea salariului restant, penalității de

întârziere, dobânzii de întârziere, compensarea pierderilor cauzate în legătură cu

neachitarea la timp a salariului și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 aprilie 2016, reclamantul Pavalean Victor a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul de Pregătire a

Specialiștilor pentru Armata Națională” (în continuare ÎS „Centrul de Pregătire

a Specialiștilor pentru Armata Națională”) cu privire la încasarea salariului

restant, penalității de întârziere, dobânzii de întârziere, compensarea pierderilor

cauzate în legătură cu neachitarea la timp a salariului și repararea prejudiciului

moral.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul Pavalean Victor a depus o

cerere de concretizare a acțiunii, în motivarea cărora a invocat că la 31 martie

2011 a încheiat cu pârâta contractul individual de muncă nr. 6/11, potrivit căruia

dânsul începând cu data de 01 aprilie 2011 a fost angajat în funcția de director

al fil. Bălți al întreprinderii sus-indicate, iar potrivit acordului suplimentar al

contractului individual de muncă din 12 noiembrie 2013, reclamantul urma a fi

remunerat lunar pe întreaga perioadă a activității sale în funcția de

coadministrator dezvoltare economică cu un salariu în sumă de 7 100 lei.

1

A indicat că prin ordinul directorului ÎS „Centrul de Pregătire a

Specialiștilor pentru Armata Națională” nr. 43 din 08 iunie 2015 au fost reduse

statele de personal al aparatului central din cadrul întreprinderii, printre care și

funcția deținută de el.

Ca urmare a reducerii de cadre, la 17 august 2015 a fost concediat, însă la

data concedierii sale, pârâta contrar prevederilor art. 143 Codul muncii, potrivit

căruia în caz de încetare a contractului individual de muncă cu un salariat care

continuă să lucreze până în ziua eliberării din serviciu, achitarea salariilor se

face în ziua eliberării, nu i-a achitat integral salariul datorat, nici îndemnizațiile

de concediere.

A mai indicat reclamantul că pârâta nu i-a prezentat nici informația

privind salariul achitat, reținerile precum și restanța salarială totală, motiv pentru

care la 21 august 2015 a expediat în adresa acesteia o cerere, solicitând în scris

să-i fie eliberată informația privind descifrarea plăților salariale pentru perioada

13 septembrie 2013-17 august 2015, cu indicarea reținerilor efectuate dar și a

restanțelor salariale.

Dat fiind faptul că până în prezent nu a primit nici un răspuns la cererea

formulat anterior, la 02 martie 2016 a înaintat o cerere prealabilă către pârâtă,

prin care a solicitat prezentarea informației privind toate plățile salariale,

calculate începând cu data transferului în funcția de coadministrator dezvoltare

economică și data eliberării din funcție, precum și informația privind achitarea

acestora și reținerile din salariu. De asemenea, a solicitat și achitarea restanțelor

salariale în volum deplin, a penalităților, a dobânzii de întârziere și a

prejudiciului moral, însă pârâta nu a dat curs cererii prealabile, eliberându-i doar

informația privind plățile salariale globale efectuate în anul 2015, în sumă de 47

603,04 lei. Datorită încălcărilor admise de pârâtă, reclamantul nu dispune de

informația completă referitor la salariul calculat, achitat, reținerile efectuate,

motivul reținerilor și datoria restantă exactă.

Din calculele estimative efectuate de reclamant, această restanță se ridică

la suma de 72 715 lei, însă din lipsa unei informații certe de la pârâtă, acesta este

o sumă estimativă.

Din considerentul că angajatorul nu i-a achitat salariul în termenele

stabilite de contractul individual de muncă, reclamantul Pavalean Victor a depus

prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând în urma concretizării acțiunii,

încasarea din contul ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” în beneficiul său a: restanțelor salariale în sumă de 57830,62 lei;

penalității de întîrziere în sumă de 44478,39 lei; dobânzii de întârziere în sumă

de 27203,51 lei; compensării prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor

de consum (inflație) în sumă de 11666,15 lei; prejudiciului moral în sumă de

25000 lei, iar în total a sumei de 166178, 68 lei și compensarea cheltuielilor de

judecată (f.d.4-6,32).

Prin hotărârea din 26 mai 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată depusă de către Pavalean Victor a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea din contul ÎS „Centrul de Pregătire a

Specialiștilor pentru Armata Națională” în beneficiul lui Pavalean Victor a

salariului restant în sumă de 57830,62 lei, penalității de întârziere în sumă de

2

44478,39 lei, dobânzii de întârziere în sumă de 27203,51 lei, compensării

pierderilor cauzate în legătură cu neachitarea la timp a salariului în sumă de 11

666,15 lei, prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, cheltuielilor pentru

acordarea asistenței juridice în sumă de 6650 lei și a cheltuielilor de transport în

sumă de 2000 lei. În rest, pretențiile lui Pavalean Victor invocate în cererea de

chemare în judecată, inclusiv în cererea de concretizare a acțiunii ce țin de

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată au fost respinse ca

fiind neîntemeiate. Suplimentar, s-a dispus încasarea din contul ÎS „Centrul de

Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” în beneficiul statului a taxei

de stat în sumă de 4335,36 lei (f.d.72).

Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

apel depusă de către ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” a fost admisă, fiind casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 26 mai 2016 și pronunțată o nouă decizie sub formă de încheiere,

prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Pavalean Victor a fost

scoasă de pe rol pe motiv că a fost depusă fără respectarea procedurii prevăzute

prin Lege de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară (f.d.106).

Prin decizia din 21 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Pavalean Victor a fost admis, casată decizia Curții de Apel Chișinău

din 14 decembrie 2016, cauza fiind remisă spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.140).

După rejudecare, prin decizia din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, cererea de apel depusă de către ÎS ,,Centrul de Pregătire a

Specialiștilor pentru Armata Națională” a fost admisă, fiind casată hotărârea din

26 mai 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în partea în care a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată, cu emiterea unei noi hotărâri, prin

care: au fost respinse pretențiile lui Pavalean Victor către ÎS ,,Centrul de

Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” privind încasarea dobânzii

de întârziere, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului

și a prejudiciului moral. A fost încasat din contul ÎS ,,Centrul de Pregătire a

Specialiștilor pentru Armata Națională” în beneficiul statului taxa de stat de la

care a fost scutit reclamantul în baza legii la depunerea acțiunii, în sumă de

3069,27 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

26 mai 2016 a fost menținută (f.d.200).

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 27 februarie

2018, Pavalean Victor prin intermediul reprezentantului, avocatul Iudin

Gheorghe, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei

din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din

26 mai 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

În susținerea recursului a indicat că la caz, decizia instanței de apel este

ilegală și neîntemeiată și care urmează a fi casată, pe motiv că nu a fost aplicată

legea care trebuia să fie aplicată și s-a interpretat în mod eronat legea.

A indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat normele

imperative ale CPC cu privire la motivarea actelor judecătorești, nu a luat în

considerație nici unul din argumentele invocate de recurent în referință, s-a

limitat doar la preluarea poziției apelantului, dând o aparență de motivare a

3

hotărârii pronunțate, astfel încălcările admise au dus la vicierea deciziei emise,

care denotă o examinare superficială a materialelor cauzei.

A mai invocat recurentul încălcarea de către instanța ierarhic inferioara a

prevederilor art.6 par.1 CEDO. Totodată, a indicat faptul că instanța de apel nu

s-a expus asupra tuturor argumentelor și cerințelor suplimentare invocate în

cererea de chemare în judecată. La fel, s-a indicat că în prezenta speță decizia

instanței de apel este una contradictorie.

În rezultat, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă

prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial circumstanțele

cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și

probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată de admitere

parțială a cererii de chemare în judecată, astfel fiindu-i încălcat în mod direct

dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, pe când prima instanță a apreciat

toate circumstanțele și probele existente ale cauzei (vol.II,f.d.7-12).

La 02 martie 2018, manifestând dezacord față de decizia instanței de apel,

ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” a contestat-o

cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei din 02

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 mai 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău în partea admiterii pretenției invocate de

către Pavalean Victor în cererea de concretizare a acțiunii privind încasarea

penalității de întârziere în sumă de 44478,39 lei, cu pronunțarea în această parte

a unei noi hotărâri, prin care pretenția vizată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În rest, decizia instanței de apel urmează a fi menținută.

În susținerea recursului reprezentantul recurentei a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și o consideră parțial ilegală în partea în care

a fost menținută hotărârea instanței de fond prin care s-a dispus încasarea în

beneficiul lui Pavalean Victor a sumei de 44478,39 lei cu titlu de penalitate de

întârziere.

S-a mai menționat că în cadrul examinării cauzei în ordine de apel,

reprezentantul intimatului a recunoscut că lui Pavalean Victor i s-a achitat

integral drepturile bănești ce constituie salariul și că angajatorul în situația dată

nu poartă nici o vină, iar Pavalean Victor nu poate pretinde la despăgubiri

rezultate din întârzierile salariale, deoarece situația din speță se datorează anume

faptelor admise de ultimul pe parcursul gestionării ineficiente a întreprinderii

(vol.II,f.d.1-3).

La 12 aprilie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copiile cererilor de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referințelor (vol.II,f.d.15)

La 08 mai 2018, Pavalean Victor prin intermediul reprezentantului,

avocatul Iudin Gheorghe a depus referință în care menționează că recursul

declarat de către ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” nu se încadrează în prevederile legale, motiv pentru care urmează a

fi declarat inadmisibil (vol.II,f.d.17).

La 16 mai 2018, ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” a depus referință asupra recursului declarat de către Pavalean Victor,

4

în care a menționat că pretențiile ultimului sunt neîntemeiate, motiv pentru care

solicită respingerea recursului ca fiind inadmisibil (vol.II,f.d.20).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile înaintate de către ÎS ,,Centrul de Pregătire a

Specialiștilor pentru Armata Națională” și Pavalean Victor sunt declarate în

termen, având în vedere faptul că, la dosar nu există probe care ar confirma

faptul că recurenții ar fi recepționat decizia motivată din 02 noiembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” și Pavalean Victor au fost considerate admisibile și fără a se

prejudicia fondul s-a dispus judecarea acestora de către completul din 5

judecători.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în

recursuri, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia

Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 cu remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de apel.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, înaintând acțiunea în judecată împotriva

ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională”, reclamantul

Pavalean Victor a solicitat prin cererea de chemare în judecată inițială și cererea

de concretizare a pretențiilor: încasarea din contul ÎS „Centrul de Pregătire a

Specialiștilor pentru Armata Națională” în beneficiul său a: restanțelor salariale

în sumă de 57830,62 lei; penalității de întîrziere în sumă de 44478,39 lei;

dobânzii de întârziere în sumă de 27203,51 lei; compensării prejudiciului cauzat

de evoluția indicelui prețurilor de consum (inflație) în sumă de 11666,15 lei;

prejudiciului moral în sumă de 25000 lei, iar în total a sumei de 166178, 68 lei

și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.4-6,32).

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o parțial, soluția fiind întemeiată

pe faptul că pârâta contrar condițiilor prevăzute de art.143 Codul muncii, fără

nici un temei, nu a achitat reclamantului plățile salariale pretinse, fapt care se

consideră drept o gravă lezare a drepturilor reclamantului în legătură cu

5

executarea contractului individual de muncă și încetării ulterioare prin

concedierea acestuia. Evident, că în asemenea circumstanțe s-a impus apărarea

drepturilor reclamantului prin încasarea forțată și integrală a sumei restante

cuvenite, inclusiv a penalității de întîrziere, dobînzii de întârziere, compensării

pierderilor cauzate în legătură cu neachitarea la timp a salariului și încasării

parțiale a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (f.d.76-82).

Judecând apelul, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02 noiembrie

2017 a admis apelul declarat de ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru

Armata Națională”, a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

26 mai 2016, în partea în care a fost admisă parțial cererea de chemare în

judecată, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care: au fost respinse pretențiile lui

Pavalean Victor către ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” privind încasarea dobânzii de întârziere, compensarea pierderilor

cauzate de neachitarea la timp a salariului și a prejudiciului moral. A fost încasat

din contul ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” în

beneficiul statului taxa de stat de la care a fost scutit reclamantul în baza legii la

depunerea acțiunii, în sumă de 3069,27 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 26 mai 2016 a fost menținută (f.d.200).

Instanța de recurs menționează, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele. Mai mult

că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară

a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept

procedural.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată, că decizia instanței de apel, trebuie să corespundă

tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în proces, și

să răspundă în mod expres la toate cererile și obiecțiile formulate de apelant și

intimat (Principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84) 5 privind principiile de

procedură civilă menite pentru ameliorarea justiției adoptată de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei la 28 februarie 1984).

Astfel, formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă

exigențelor de corectitudine, certitudine, deplinătate, claritate, consecutivitate,

logică, elocvență, lipsă de rezerve (necondiționalitate), oficialitate și pertinență.

Atunci, când instanța de apel, examinând apelul și adoptă o decizie prin

care casează hotărârea primei instanțe (total sau parțial) cu adoptarea unei noi

soluții, urmează a ține cont de faptul, că instanța de apel este obligată să

examineze cauza, în limita pretențiilor înaintate de reclamant. Iar atunci când va

casa hotărârea primei instanțe parțial, instanța de apel urmează a ține cont, că în

consecință actul de dispoziție final, prin care vor fi soluționate pretențiile

reclamantului, se vor conține în două documente a două instanțe care se află în

interconexiune și aici se exclude ca concluziile instanței de apel să se bazeze pe

temeiurile respinse de prima instanță, fără a fi anulate de instanța de apel.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție subliniază că este inadmisibil, prin prisma

art. 241 CPC, ca instanța de apel să adopte o decizie contradictorie.

6

În conformitate cu art. 117 alin. (1) și (2) CPC, probe în cauze civile sânt

elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum

și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei. În calitate de

probe în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile

părților și ale altor persoane interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile

martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din

concluziile experților.

Conform art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces,

precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată,

instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând

apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se

selectiv la unele mijloace de probă, argumentându-și poziția prin influența

decisivă asupra pertinenței și utilității lor de timpul scurs de la momentul

producerii faptei prejudiciabile, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii

supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce

guvernează litigiul în cauză. Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei

pretențiilor solicitate în acțiune, era indispensabil, alături de cele constatate, de

a supune controlului legalitatea hotărârii atacate cu apel în baza argumentelor

aduse în cererea de apel în raport cu motivele invocate în referințele/explicațiile

intimatului, cu expunerea ulterioară a poziției instanței pe fiecare din

argumentele invocate, reținând/admițând undele probe și respingând altele.

Totodată, potrivit art. 390 alin. (1) lit. d), e) și f) CPC, decizia instanței de

apel trebuie să conțină expunerea succintă a hotărîrii primei instanțe, a motivelor

cererii de apel, a noilor probe, lămuririle participanților la procesul în apel;

motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă;

concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

Analizând conținutul deciziei contestate, în raport cu prevederile legale

menționate, Colegiul conchide că instanța de apel, judecînd apelul, a trecut în

mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a se expune asupra tuturor

solicitărilor reclamantului Pavalean Victor, inclusiv nu s-a expus asupra

argumentelor suplimentare a reclamantului invocate prin cerere de concretizare

a acțiunii (f.d.32), or, reclamantul-recurent Pavalean Victor prin cererea de

chemare în judecată inițială și cererea de concretizare a pretențiilor a solicitat

inclusiv încasarea din contul ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru

7

Armata Națională” în beneficiul său a penalității de întârziere în sumă de

44478,39 lei.

Instanța de apel, însă, s-a expus doar asupra netemeiniciei cerințelor

reclamantului privind încasarea dobânzii de întârziere, compensarea pierderilor

cauzate în legătură cu necahitarea la timp a salariului și a prejudiciului moral.

Aceste fapte indică la examinarea unilaterală a cauzei, ce constituie o

încălcare a dreptului recurentului Pavalean Victor de a se bucura de drepturile

sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, precum și a principiului

egalității armelor în proces.

Totodată, analizînd decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie

2017, se atestă că, instanța de apel, examinând cauza, în motivare inițial a

considerat că ,,concomitent, reclamantul a solicitat pârâtului achitarea și a

plăților ce derivă din întârzierea pentru plățile salariale, cum ar fi penalitatea,

dobânda de întârziere ș.a. Colegiul, consideră aceste pretenții nefondate,

nefiind posibilă admiterea lor. Ca consecință, instanța de apel concluzionează

că instanța de fond greșit a admis acțiunea în această parte, la caz

impunându-se necesitatea respingerii acestor pretenții”, iar ulterior, contrar

celor expuse în dispozitiv a concluzionat că ,,admite cererea de apel depusă de

către ÎS ,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională”,

casează hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 mai 2016, în

partea în care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată, cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care: se resping pretențiile lui Pavalean Victor către ÎS

,,Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” privind

încasarea dobânzii de întârziere, compensarea pierderilor cauzate de

neachitarea la timp a salariului și a prejudiciului moral. În rest, hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 mai 2016 se menține” (f.d.200),

adică inițial în motivare instanța de apel respinge pretenția privind încasarea

penalității, iar ulterior în dispozitiv menține hotărârea prime instanțe în acest

sens, prin care pretenția vizată a fost admisă (f.d.72).

Deci, concluziile instanței de apel sunt contradictorii, motiv pentru care

recursurile urmează a fi admise din alte motive decât cele indicate în cererile de

recurs cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare.

Colegiul mai precizează că în contextul prevederilor art. 376 alin. (1)

CPC, dispozițiile de procedură privind judecarea cauzelor civile în primă

instanță se aplică și în instanța de apel în măsura în care nu sunt contrare

dispozițiilor prezentului capitol.

Potrivit art. 203 alin. (1) CPC, cererile și demersurile participanților la

proces în problema judecării cauzei se soluționează prin încheiere

judecătorească. La începutul ședinței de judecată, instanța verifică posibilitatea

examinării cauzei în lipsa participantului/participanților citați legal.

Contrar normelor de drept procedural enunțate, instanța de apel, la

examinarea cauzei în ordine de apel a încălcat și normele de drept procedurale.

Or, în cadrul examinării cauzei în apel, reprezentantul intimatului

Pavalean Victor, avocatul Gheorghe Iudin a depus prin prisma art. 372 CPC (în

vigoare la data examinării cauzei în apel) o cerere privind încasarea dobânzii de

întârziere și a compensației legale, solicitând încasarea suplimentară din contul

8

ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” în beneficiul

lui Pavalean Victor a penalității în sumă de 18454,07 lei și a dobânzii de

întârziere în sumă de 9210,39 lei (f.d.162), ca mai apoi la 11 octombrie 2017 a

depus o cerere de renunțare la pretențiile invocate în cererea de solicitare a

dobânzii de întârziere și compensației legale, însă instanța de apel nu s-a expus

în nici un mod asupra cererii de renunțare vizate.

Aici, Colegiul consideră oportun de a reitera în speță prevederile art. 212

alin. alin. (1), (4) și (5) CPC (în vigoare la data examinării cauzei în apel) care

statuează expres că renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii

de către pîrît, condițiile tranzacției se consemnează în procesul-verbal al ședinței

de judecată și se semnează de reclamant, pîrît sau de ambele părți. Înainte de a

admite renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît,

înainte de a confirma tranzacția părților, instanța judecătorească explică

reclamantului, pîrîtului sau părților efectele acestor acte de procedură. În cazul

admiterii renunțării reclamantului la acțiune sau confirmării tranzacției, instanța

judecătorească pronunță o încheiere prin care dispune încetarea procesului.

Prin prisma normei de drept procesual citate, Colegiul precizează că

instanța de apel urma să consemneze în procesul-verbal renunțul la pretențiile

formulate de reclamantul – intimat Pavalean Victor împotriva ÎS „Centrul de

Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” Pavalean Victor privind

încasarea suplimentară a penalității de întârziere și a dobânzii de întârziere și în

cazul admiterii acestuia instanța de apel urma să emită o încheiere prin care să i

se explice reclamantului – intimat efectele renunțului la pretențiile respective.

Instanța de recurs, constată că Curtea de Apel Chișinău, pronunțând o

hotărâre nouă pe marginea cauzei respective și lăsând fără tratarea respectivă a

renunțului la acțiune formulat de reclamantul – intimat, nu a respectat

prevederile articolului citat supra, fapt ce atrage o încălcare gravă a normelor de

drept procedural.

În această ordine de idei, este cert că omiterea aspectelor menționate de

către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a apelului, fără a

fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță

prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestui, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a

situației de fapt și de drept, care, este diferită de la caz la caz.

Iar în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de proces echitabil

impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să

examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se

mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Din aceste considerente, Colegiul constată încălcarea cu certitudine de

către instanța inferioară a normelor procedurale și anume omiterea de a se

expune asupra tuturor solicitărilor reclamantului – intimat, ceea ce este

inadmisibil, or, circumstanțele relatate determină încălcarea dreptului la un

proces echitabil, fapt reflectat și de jurisprudența CEDO, iar în scopul stabilirii

9

temeiniciei sau netemeiniciei cerinței date, era indispensabil, alături de cele

constatate, de a se expune și în privința acestora.

Din considerentele menționate, întru aplicarea corectă a normei de drept

ce guvernează rezolvarea prezentului litigiu și, deoarece eroarea judiciară în

cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursurile, a casa decizia instanței de apel și a trimite

cauza spre rejudecare în instanța de apel sub aspectele sus-enunțate.

La rejudecarea cauzei este necesar de ținut cont de cele expuse și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea

dreptului părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Întreprinderea de Stat „Centrul de

Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” și de Pavalean Victor

reprezentat de către avocatul Iudin Gheorghe.

Se casează integral decizia din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pavalean

Victor împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor

pentru Armata Națională” cu privire la încasarea salariului restant, penalității de

întârziere, dobânzii de întârziere, compensarea pierderilor cauzate în legătură cu

neachitarea la timp a salariului și repararea prejudiciului moral, cu remiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecător: Galina Stratulat

judecători: Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Dumitru Visternicean

10