2ra-1137/18 — încasarea datoriei ș.a.

Dosarul nr. 2ra-1137/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Violeta Gîrlanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nina Vascan, Ecaterina Palanicuc, Vladislav Clima) ÎNCHEIERE 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Luiza Gafton Victor Burduh Nina Vascan Iuliana Oprea examinând cererea depusă de intimatul Chirill Țîbulski cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Iurie Bejenaru de la examinarea recursului declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Janna Punga împotriva lui Chirill Țîbulski cu privire la încasarea datoriei, constată: La 29 decembrie 2014, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chirill Țîbulski cu privire la încasarea datoriei de 34 800 de euro, dobânzii de întârziere în cuantum de 6 514,56 de euro.

Prin hotărârea din 10 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, (vol. I, f.d. 35, 56-57, recto-verso) acțiunea depusă de Janna Punga a fost admisă parțial și s-a încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul Jannei Punga suma de 34 800 de euro cu titlu de împrumut, suma de 6 151,74 de euro cu titlu de dobândă de întârziere, suma de 1 200 de lei cu titlu de compensare a taxei de stat și suma de 2 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică. Totodată, s-a încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 20 633,64 de lei. Prin decizia din 12 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 106, 107-112) apelul declarat de Chirill Țîbulski a fost admis și s-a casat hotărârea din 10 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, cauza fiind restituită la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată. La 04 aprilie 2017, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, a depus cerere de majorarea a cuantumului pretențiilor din acțiune, invocând că de la data depunerii acțiunii în instanță, perioada de întârziere s-a majorat cu 19 1 luni, drept fiind majorat și cuantumul dobânzii de întârziere(vol. I, f.d. 143, 168). Prin hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Janna Punga a fost admisă parțial. A fost încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul Jannei Punga datoria în mărime de 38 400 de euro, convertiți în valută națională la momentul executării hotărârii, dobânda de întârziere în mărime de 390 102,94 de lei, suma de 1 200 de lei cu titlu de compensare a taxei de stat achitată la depunerea acțiunii și suma de 3 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru asistență juridică.

Totodată, a fost încasată de la Chirill Țîbulski în beneficiul statului taxa de stat în cuantum de 20 633,64 de lei. Prin decizia din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Chirill Țîbulski, casată hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care acțiunea depusă de Janna Punga a fost respinsă ca neîntemeiată. La 21 februarie 2018, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc a declarat recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost considerat admisibil și transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond. La 11 iulie 2018, intimatul Chirill Țîbulski a depus cerere cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Iurie Bejenaru de la examinarea recursului declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recuzării a indicat că, recurenta Janna Punga, prin intermediul unor prieteni comuni, s-a lăudat că decizia instanței de recurs va fi adoptată în favoare ei, deoarece unul din membrii Colegiului care examinează cauza în ordine de recurs este o bună prietenă de a sa.

Această circumstanță creează suspiciuni în privința obiectivității și imparțialității instanței de recurs și respectiv legalitatea soluției care urmează a fi pronunțată. Examinând recuzarea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

În sensul articolul 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă 2 la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauză; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Colegiul consideră că la caz nu există niciun temei de recuzare prevăzut de art. 50 din Codul de procedură civilă pentru admiterea cererii, deoarece argumentele invocate de către Chirill Țîbulski în cererea de recuzare sunt declarative, cererea fiind bazată pe suspiciuni de imparțialitate a magistraților și neavând suport probatoriu. Astfel, nu poate fi pusă la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor din simplul motiv că Chirill Țîbulski ar fi aflat de la prieteni comuni cu ai recurentei, precum că aceasta s-ar fi lăudat că decizia instanței de recurs va fi adoptată în favoare ei, deoarece unul din membrii Colegiului care examinează cauza în ordine de recurs este o bună prietenă de a sa.

Colegiul apreciază această declarație ca fiind una lipsită de suport, or, prin prisma art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. Respectiv, în situația în care unul din membrii Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învestit cu judecarea recursului declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, ar fi fost în relații de prietenie cu recurenta, acesta era să-și declare abține de la judecarea prezentei cauze, acțiune care în speță nu a avut loc.

Ba mai mult decât atât, Chirill Țîbulski nu a prezentat probe în susținerea temeiurilor invocate privind poziția părtinitoare a magistraților învestiți cu judecarea recursului declarat de Janna Punga. Iar, simpla presupunere a lui Chirill Țîbulski Faptul privind imparțialitatea magistraților, nu constituie împrejurare, care pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestor, și respectiv nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare. Or, dreptul la recuzare a judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 Codul de procedură civilă) constituie o garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată. Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor (art. 53 Codul de procedură civilă), precum și limitele impuse de lege (art. 52 Codul de procedură civilă) pentru admiterea recuzărilor urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Imparțialitatea judecătorilor s-ar defini prin absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute. Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică că imparțialitatea unui tribunal trebuie determinată potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv, analizate în raport cu fiecare magistrat din complet (cauza Klein și alții vs Olanda). 3 Conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel care invocă încălcarea art. 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost influențat în mod personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit mod.

Criteriului obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului, independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.

Prin urmare, Colegiul consideră că nu sunt temeiuri de admitere a cererii de recuzare, deoarece argumentele invocate de Chirill Țîbulski nu pot constitui drept circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Iurie Bejenaru de la judecarea recursului declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, or, propunerea de recuzare se constată a fi înaintată din suspiciunea acestuia de imparțialitate a judecătorilor în cauză, neavând suport probatoriu, astfel, fiind una declarativă.

Din considerentele menționate supra, Colegiul ajunge la concluzia că cererea înaintată de Chirill Țîbulski cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Iurie Bejenaru, urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 50-53 alin. (5) și art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de intimatul Chirill Țîbulski cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Iurie Bejenaru de la examinarea recursului declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Janna Punga împotriva lui Chirill Țîbulski cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Luiza Gafton Victor Burduh Nina Vascan Iuliana Oprea 4