2ra-1137/18 — încasarea datoriei ș.a.

Dosarul nr. 2ra-1137/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Violeta Gîrlanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nina Vascan, Ecaterina Palanicuc, Vladislav Clima)

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Luiza Gafton

Victor Burduh

Nina Vascan

Iuliana Oprea

examinând cererea depusă de intimatul Chirill Țîbulski cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Tamara

Chișca-Doneva, Victor Burduh și Iurie Bejenaru de la examinarea recursului

declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva

deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Janna

Punga împotriva lui Chirill Țîbulski cu privire la încasarea datoriei,

constată:

La 29 decembrie 2014, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie

Bordeniuc, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chirill Țîbulski cu

privire la încasarea datoriei de 34 800 de euro, dobânzii de întârziere în cuantum

de 6 514,56 de euro.

Prin hotărârea din 10 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

(vol. I, f.d. 35, 56-57, recto-verso) acțiunea depusă de Janna Punga a fost

admisă parțial și s-a încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul Jannei Punga

suma de 34 800 de euro cu titlu de împrumut, suma de 6 151,74 de euro cu titlu

de dobândă de întârziere, suma de 1 200 de lei cu titlu de compensare a taxei de

stat și suma de 2 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență

juridică. Totodată, s-a încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul statului taxa de

stat în sumă de 20 633,64 de lei.

Prin decizia din 12 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 106,

107-112) apelul declarat de Chirill Țîbulski a fost admis și s-a casat hotărârea

din 10 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cauza fiind restituită

la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

La 04 aprilie 2017, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc,

a depus cerere de majorarea a cuantumului pretențiilor din acțiune, invocând că

de la data depunerii acțiunii în instanță, perioada de întârziere s-a majorat cu 19

1

luni, drept fiind majorat și cuantumul dobânzii de întârziere(vol. I, f.d. 143,

168).

Prin hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Janna Punga a fost admisă parțial.

A fost încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul Jannei Punga datoria în

mărime de 38 400 de euro, convertiți în valută națională la momentul executării

hotărârii, dobânda de întârziere în mărime de 390 102,94 de lei, suma de 1 200

de lei cu titlu de compensare a taxei de stat achitată la depunerea acțiunii și

suma de 3 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru asistență

juridică.

Totodată, a fost încasată de la Chirill Țîbulski în beneficiul statului taxa de

stat în cuantum de 20 633,64 de lei.

Prin decizia din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Chirill Țîbulski, casată hotărârea din 28 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care

acțiunea depusă de Janna Punga a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 21 februarie 2018, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie

Bordeniuc a declarat recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și

menținerea hotărârii din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva

deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost considerat

admisibil și transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

La 11 iulie 2018, intimatul Chirill Țîbulski a depus cerere cu privire la

recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana

Filincova, Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Iurie Bejenaru de la

examinarea recursului declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie

Bordeniuc, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recuzării a indicat că, recurenta Janna Punga, prin intermediul

unor prieteni comuni, s-a lăudat că decizia instanței de recurs va fi adoptată în

favoare ei, deoarece unul din membrii Colegiului care examinează cauza în ordine

de recurs este o bună prietenă de a sa. Această circumstanță creează suspiciuni în

privința obiectivității și imparțialității instanței de recurs și respectiv legalitatea

soluției care urmează a fi pronunțată.

Examinând recuzarea, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, o consideră neîntemeiată și care

urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea

de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în

parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în

fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai

tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii

după ce a început judecarea cauzei în fond.

În sensul articolul 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul

care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a

participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier,

executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă

2

la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna

dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a

sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a

participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauză; b2) este rudă pînă la al

patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al

completului de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct

sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Colegiul consideră că la caz nu există niciun temei de recuzare prevăzut de

art. 50 din Codul de procedură civilă pentru admiterea cererii, deoarece

argumentele invocate de către Chirill Țîbulski în cererea de recuzare sunt

declarative, cererea fiind bazată pe suspiciuni de imparțialitate a magistraților și

neavând suport probatoriu.

Astfel, nu poate fi pusă la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor

din simplul motiv că Chirill Țîbulski ar fi aflat de la prieteni comuni cu ai

recurentei, precum că aceasta s-ar fi lăudat că decizia instanței de recurs va fi

adoptată în favoare ei, deoarece unul din membrii Colegiului care examinează

cauza în ordine de recurs este o bună prietenă de a sa.

Colegiul apreciază această declarație ca fiind una lipsită de suport, or, prin

prisma art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile

specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul

sunt obligați să se abțină de la judecată. Respectiv, în situația în care unul din

membrii Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție învestit cu judecarea recursului declarat de Janna Punga,

reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva deciziei din 01 noiembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, ar fi fost în relații de prietenie cu recurenta,

acesta era să-și declare abține de la judecarea prezentei cauze, acțiune care în

speță nu a avut loc.

Ba mai mult decât atât, Chirill Țîbulski nu a prezentat probe în susținerea

temeiurilor invocate privind poziția părtinitoare a magistraților învestiți cu

judecarea recursului declarat de Janna Punga. Iar, simpla presupunere a lui Chirill

Țîbulski Faptul privind imparțialitatea magistraților, nu constituie împrejurare,

care pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestor, și respectiv nu poate

constitui temei de admitere a cererii de recuzare.

Or, dreptul la recuzare a judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50

Codul de procedură civilă) constituie o garanție a independenței și imparțialității

instanței de judecată. Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a

judecătorilor (art. 53 Codul de procedură civilă), precum și limitele impuse de lege

(art. 52 Codul de procedură civilă) pentru admiterea recuzărilor urmează să

contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru

înfăptuirea efectivă a justiției.

Imparțialitatea judecătorilor s-ar defini prin absența prejudecăților sau a

părerilor preconcepute. Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al CEDO, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului indică că imparțialitatea unui tribunal trebuie

determinată potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv, analizate în raport cu

fiecare magistrat din complet (cauza Klein și alții vs Olanda).

3

Conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător

al completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel care invocă

încălcarea art. 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost

influențat în mod personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit

mod.

Criteriului obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și

verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului,

independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa

funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a

oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.

Prin urmare, Colegiul consideră că nu sunt temeiuri de admitere a cererii de

recuzare, deoarece argumentele invocate de Chirill Țîbulski nu pot constitui drept

circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții

Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva,

Victor Burduh și Iurie Bejenaru de la judecarea recursului declarat de Janna

Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva deciziei din 01

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, or, propunerea de recuzare se constată

a fi înaintată din suspiciunea acestuia de imparțialitate a judecătorilor în cauză,

neavând suport probatoriu, astfel, fiind una declarativă.

Din considerentele menționate supra, Colegiul ajunge la concluzia că cererea

înaintată de Chirill Țîbulski cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme

de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva, Victor

Burduh și Iurie Bejenaru, urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 50-53 alin. (5) și art. 269-270 din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de intimatul Chirill Țîbulski cu privire la

recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana

Filincova, Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Iurie Bejenaru de la

examinarea recursului declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie

Bordeniuc, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Janna Punga împotriva lui Chirill Țîbulski cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Luiza Gafton

Victor Burduh

Nina Vascan

Iuliana Oprea

4