2ra-1137/18 — încasarea datoriei ș.a.

2ra-1137/18 — încasarea datoriei ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1137/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Violeta Gîrlanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nina Vascan, Ecaterina Palanicuc, Vladislav Clima)

DECIZIE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie

Bordeniuc,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Janna

Punga împotriva lui Chirill Țîbulski cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Chirill Țîbulski și s-a casat hotărârea din 28

aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o hotărâre

nouă prin care acțiunea depusă de Janna Punga a fost respinsă ca neîntemeiată,

constată:

La 29 decembrie 2014, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie

Bordeniuc, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chirill Țîbulski cu

privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, a menționat că, la 29 septembrie 2013 a împrumutat lui

Chirill Țîbulski suma de 34 800 de euro, cu termenul de rambursare până la 27

octombrie 2013, iar faptul transmiterii banilor fiind confirmat printr-o recipisă.

Conform recipisei, Chirill Țîbulski și-a asumat obligația de a restitui banii

la expirarea termenului stabilit, însă, la scadență, ultimul nu și-a executat

obligația asumată, astfel cauzându-i și alte prejudicii.

Reclamanta a indicat că Chirill Țîbulski urmează să-i achite și dobânda de

întârziere în sumă totală de 5 066,88 de euro, care se formează din rata medie de

bază a Băncii Naționale a Moldovei, prevăzută în art. 585 din Codul civil.

Astfel, pentru perioada de întârziere rata medie de bază constituia 3,5% plus 9%

prevăzute la art. 619 alin. (2) din Codul civil, iar în total 12,5 % anual, ceea ce

constituie 1,04 % lunar din suma de 34 800 de euro, adică 361,92 de euro

înmulțită la 14 luni.

1

La 10 aprilie 2015, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc,

a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a invocat că

de la data depunerii acțiunii și până la data depunerii cererii de concretizare,

perioada de întârziere s-a majorat cu patru luni, astfel mărindu-se cuantumul

dobânzii de întârziere cu 1 447,68 de euro. Astfel, dobânda de întârziere

constituind în total 5 066,88 de euro + 1 447,68 de euro (vol. I, f.d. 29).

Prin hotărârea din 10 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

(vol. I, f.d. 35, 56-57, recto-verso) acțiunea depusă de Janna Punga a fost

admisă parțial și s-a încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul Jannei Punga

suma de 34 800 de euro cu titlu de împrumut, suma de 6 151,74 de euro cu titlu

de dobândă de întârziere, suma de 1 200 de lei cu titlu de compensare a taxei de

stat și suma de 2 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență

juridică. Totodată, s-a încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul statului taxa de

stat în sumă de 20 633,64 de lei.

Prin decizia din 12 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 106,

107-112) apelul declarat de Chirill Țîbulski a fost admis și s-a casat hotărârea

din 10 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cauza fiind restituită

la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

La 04 aprilie 2017, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc,

a depus cerere de majorarea a cuantumului pretențiilor din acțiune, invocând că

de la data depunerii acțiunii în instanță, perioada de întârziere s-a majorat cu 19

luni, drept fiind majorat și cuantumul dobânzii de întârziere(vol. I, f.d. 143,

168).

Astfel, reclamanta a solicitat admiterea cererii și a încasa de la Chirill

Țîbulski în beneficiul său datoria în sumă de 34 800 de euro și dobânda de

întârziere în mărime de 14 569,76 de euro, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Janna Punga a fost admisă parțial.

A fost încasat de la Chirill Țîbulski în beneficiul Jannei Punga datoria în

mărime de 38 400 de euro, convertiți în valută națională la momentul executării

hotărârii, dobânda de întârziere în mărime de 390 102,94 de lei, suma de 1 200

de lei cu titlu de compensare a taxei de stat achitată la depunerea acțiunii și

suma de 3 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru asistență

juridică.

Totodată, a fost încasată de la Chirill Țîbulski în beneficiul statului taxa de

stat în cuantum de 20 633,64 de lei.

Prima instanță și-a întemeiat soluția pe dispozițiile art. 198, art. 210 alin. (1),

art. 512 alin. (1), art. 514, art. 585, art. 617 alin. (2) lit. a), art. 619 alin. (2), art.867

alin. (l), art. 871 alin. (1) și art. 872 alin. (1) din Codul civil, art. 94, art. 96 alin. (1)

– (11) și art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În consolidarea soluției sale, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a apreciat

recipisa olografă întocmită de către Chirill Țîbulski la 29 septembrie 2013, ca

fiind un act juridic ce corespunde după formă și conținut contractului de

împrumut, prin care primul și-a asumat obligația de a restitui Jannei Punga

împrumutul bănesc în sumă de 34 800 de euro până la 27 octombrie 2013.

Astfel, responsabil de executarea recipisei este persoana care a semnat-o, adică

2

Chirill Țîbulski, la data stabilită de executare a obligației asumate, acesta nu a

restituit reclamantei suma împrumutată. Prin urmare, acesta nu și-a executat în

modul corespunzător și cu bună-credință obligațiile asumate, astfel încât

începând cu 28 octombrie 2013, fiind considerat a fi în întârziere.

În această ordine de idei, s-a conchis că suma de 34 800 de euro datorați de

Chirill Țîbulski Jannei Punga, la 28 octombrie 2013 constituia echivalentul a

619 440 de lei. Prin urmare, pentru întârzierea onorării obligației pe perioada 28

octombrie 2013 – 01 februarie 2017, acesta urmează să achite o dobândă de

întârziere însumă totală de 390 102,94 de lei.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la 20 mai 2017,

Chirill Țîbulski a declarat apel împotriva hotărârii din 28 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii apelate, cu emiterea unei hotărâri noi în sensul respingerii

integrale a acțiunii depuse de Janna.

Prin decizia din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Chirill Țîbulski, casată hotărârea din 28 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care

acțiunea depusă de Janna Punga a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat existența altor relații decât

cele de împrumut, care se presupun a fi confirmate prin recipisa olografă întocmită

de Chirill Țîbulski. Suma de bani care se pretinde a fi transmisă lui Chirill Țîbulski

cu titlu de împrumut la 29 septembrie 2013, de fapt nu a fost transmisă acestuia, or,

pe versoul recipisei este consemnat că suma a fost primită în anul 2006, pentru

procurarea unui apartament.

În recipisa din 2006 este indicat expres că, Janna Punga a primit suma de

22 550 de euro, pentru a investi în construcția apartamentului cu două odăi

amplasat str. Serghei Lazo, 25, etajul 5, mun. Chișinău, și încheierea contractului

cu societatea cu răspundere limitată „Fonte-Grup” pe numele său.

La fel, instanța de apel a notat că din textul recipisei rezultă că suma primită

de Chirill Țîbulski de la Janna Punga nu a fost primită cu titlu de împrumut, dar cu

titlu de sumă pentru cumpărarea apartamentului. Prin urmare, nu poate fi

determinat consimțământul părților de a încheiat un contract de împrumut,

deoarece reclamanta nu a probat exprimarea consimțământului părților contractate

de a încheia un contract de împrumut.

Mai mult decât atât, reclamanta nu poate pretinde că a împrumutat, la 29

septembrie 2013, lui Chirill Țîbulski mijloace bănești în sumă de 34 800 de euro,

deoarece această sumă bănească a fost transmisă celui din urmă la 07 decembrie

2006, adică cu 7 ani înainte de încheierea presupusului contract de împrumut.

La 21 februarie 2018, Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie

Bordeniuc a declarat recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și

menținerea hotărârii din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Drept temei de declarare a recursului a invocat neaplicarea unei legi care

trebuia să fie aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și

interpretarea în mod eronat a legii.

În motivarea recursului a invocat că, judecând cauza, instanța de apel a

examinat superficial circumstanțele cauzei și a constatat eronat a circumstanțelor

3

cauzei, fapt ce a dus la aprecierea incorectă a acestora. Judecând apelului, instanța

nu s-a pronunțat și nu a combătut toate argumentele invocate, astfel încât

concluziile instanței nefiind întemeiate pe probele administrate.

În opinia recurentei, instanța de apel eronat a constatat existența altor relații

decât cele de împrumut, or, recipisa olografă întocmită de Chirill Țîbulski confirmă

anume încheierea unui contract de împrumut, deoarece corespunde cerințelor de

formă și conținut impuse față acest act juridic, și anume conține informații cu

privire la părțile contractante, obiectul contractului și obligațiile împrumutatului.

Astfel, constatarea eronată de către instanța de apel a circumstanțelor cauzei, a

succedat la interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale.

Prin urmare, recurenta consideră că prima instanță a elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importantă pentru justa soluționare a cauzei, iar drept

consecință a aplicat corect legea materială și a adoptat o hotărâre temeinică.

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, împotriva

deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost considerat

admisibil și transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care

urmează a fi admis, casată integral decizia din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău și menținută hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, din considerentele ce succed.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în

care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție vădește că instanța de apel a examinat superficial cauza,

constatând arbitrar unele circumstanțe care nu au tangență cu obiectul prezentei

acțiuni civile, fapt ce a generat stabilirea unor relații ce nu decurg din raportul

material-litigios dedus judecății, iar drept consecință a încălcat normele de drept

material ce guvernează speța și a adoptat o soluție greșită.

În debut, instanța de recurs notează că, în speță, obiectul acțiunii civile îl

formează restituirea împrumutului bănesc în sumă de 34 800 de euro acordat de

Janna Punga lui Chirill Țîbulski, precum și achitarea dobânzii de întârziere pentru

4

nerestituirea în termen a împrumutului.

Este notabil faptul că raporturile dintre Janna Punga și Chirill Țîbulski, care

formează obiectul acțiunii civile, rezultă din actul juridic simplu – recipisa olografă

întocmită de Chirill Țîbulski la 29 septembrie 2013.

Or, la 29 septembrie 2013, Chirill Țîbulski a întocmit o recipisă olografă,

conform căreia Chirill Țîbulski a luat de la Janna Punga suma de 34 800 de euro și

s-a obligat să o restituie până la 27 octombrie 2013. Deopotrivă, din conținutul

acestui înscris rezultă că Chirill Țîbulski a luat această sumă bănească de la Janna

Punga în anul 2006, pentru cumpărarea unui apartament. (vol. I, f.d. 31 recto-

verso).

La caz, Colegiul opinează că instanța de apel greșit a constatat în speță

existența altor relații contractuale, decât cele de împrumut, deoarece conform art.

867 alin.(l) din Codul civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se

obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri

fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de

același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Din sensul autentic al acestei norme, rezultă două obligații esențiale, a

împrumutătorului de a da împrumutatului bani sau alte bunuri fungibile, și a

împrumutatului de a restitui banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen,

calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Este justă concluzia că contractul de împrumut este un contract real, translativ

de drepturi și unul sinalagmatic, deoarece dă naștere la obligații reciproce pentru

ambele părți. Totodată, având în vedere că reprezintă o înțelegere, un acord, pentru

a fi considerat valabil urmează să fie respectate condițiile de valabilitate ale

contractului.

Prin prisma Capitolului II din Cartea I a Codului civil, una din condițiile de

valabilitate a unui act juridic este consimțământul. Astfel, conform art. 199 din

Codul civil, consimțământul este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei

de a încheia un act juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o

persoană cu discernămînt, este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și

nu este viciat.

Dealtfel, consimțământul rezidă nu doar în decizia părții contractante de a se

obliga juridic, dar și în manifestarea acestei hotărâri. Respectiv, se impune ca

această manifestare de voință să fie valabilă și neviciată.

Raportând ipotezele relevate supra cu cuprinsul recipisei olografe întocmite

de Chirill Țîbulski la 29 septembrie 2013, instanța de recurs apreciază ca fiind

lipsită de substanță concluzia Curții de Apel Chișinău precum că „…în speță nu

poate fi determinat consimțământul părților de a încheia un contract de împrumut

…” și că „…nu ne aflăm în prezenta unui adevărat act juridic, întrucât nu se poate

ști care anume efecte le-a dorit autorul lui …”.

Colegiul atestă că recipisa olografă întocmită de Chirill Țîbulski la 29

septembrie 2013 corespunde întrutotul cerințelor instituite față de un act juridic

pentru a fi valabil, și în concret a contractului de împrumut încheiat în formă

simplă. Or, în sensul art. 195 din Codul civil, actul juridic civil este manifestarea

de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea, modificarea

sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

Analizând recipisa enunțată, se contată că manifestarea voințelor exteriorizate

5

de Janna Punga și Chirill Țîbulski sunt îndreptate spre nașterea drepturilor și

obligațiilor civile reciproce. Prin semnarea acestei recipise, Chirill Țîbulski și-a

manifestat voința directă de a primi de la Janna Punga suma bănească de 34 800 de

euro și de restituire a banilor în aceeași sumă, până în data de 27 octombrie 2013.

Iar, Janna Punga, la rândul său, și-a manifestat consimțământul de a transmite lui

Chirill Țîbulski mijloace bănești în sumă de 34 800 de euro, pe un termen de până

la 27 octombrie 2013.

În consecvență, Colegiul apreciază că, în condițiile speței, în baza recipisei

olografe din 29 septembrie 2013, între Janna Punga și Chirill Țîbulski au luat

naștere raporturi juridico-civile de împrumut. Or, această recipisă corespunde

condițiilor de formă și întrunește elementele unui contract de împrumut. Astfel,

aceasta conține informații cu privire la părțile contractante: Janna Punga –

împrumutător și Chirill Țîbulski – împrumutat; stabilește obiectul contractului de

împrumut – mijloace bănești în sumă de 34 800 de euro; și prevede termenul de

restituire a împrumutului – 27 octombrie 2013.

Ba mai mult decât atât, Chirill Țîbulski a consemnat olograf pe textul

recipisei că își manifestă consimțământul cu discernământ și nefiind constrâns prin

violență fizică sau psihică. Prin urmare, la semnarea acestei recipise, Chirill

Țîbulski dispunea de facultatea de a pătrunde, de a judeca și de a aprecia lucrurile

la justa valoare, acceptând lucid acțiunile sale și urmările lor, dorind survenirea

acestora.

La capitolul dat, Colegiul nu poate accepta ipoteza instanței de apel precum

că „… existența altor relații contractuale, decât cele de împrumut, se confirmă și

prin faptul că suma de bani care se pretinde împrumutată lui Chirill Țîbulski, nici

nu i-a fost transmisă acestuia…”.

În acest sens, urmează a fi învederat faptul că însăși Curtea de Apel Chișinău

a constatat în decizia sa că „… pe verso-ul recipisei este indicat în mod expres că

suma a fost primită în anul 2006, pentru cumpărarea apartamentului”.

Respectiv, se deduce că instanța de apel a interpretat eronat textul acestui

înscris, or, prin această sintagmă reiterat se confirmă raporturile de împrumut între

Janna Punga și Chirill Țîbulski. Mai mult decât atât, prin consemnarea acestei

sintagme, împrumutatul Chirill Țîbulski certifică faptul că împrumutătorul Janna

Punga și-a executat obligația sa de a-i da în proprietate banii ce constituie obiectul

contractului de împrumut.

Subsecvent, instanța de recurs apriori nu poate accepta concluzia Curții de

Apel Chișinău, precum că „… în prezentul litigiu, părțile de fapt au avut intenția de

a semna un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului amplasat pe

str.Serghei Lazo, 25, etajul 5, mun. Chișinău, în temeiul căruia Chirill Țîbulski

urma să înregistreze apartamentul menționat pe numele său, din banii reclamantei

Janna Punga, pentru a fi evitată partajarea imobilului respectiv, în cazul în care

reclamanta va divorța de soțul său”.

Colegiul apreciază constatarea instanței de apel ca fiind una ambigue și

contradictorie, or, în situația în care Janna Punga a intenționat să cumpărare de la

Chirill Țîbulski un bun imobil, în timp ce se afla în căsătorie, aceasta automat

căpăta valoarea de proprietate devălmașă a soților. Prin urmare, este lipsită de

substanță concluzia precum că tranzacția dintre Janna Punga și Chirill Țîbulski a

fost încheiată întru evitarea unei eventuale partajări a proprietății devălmașe a

6

Jannei Punga și a soțului acesteia.

Dealtfel, această tranzacție nici nu corespunde după formă condițiilor impuse

față de contractul de vânzare-cumpărare a unui bun imobil, or, conform art. 212

lit.a) din Codul civil, forma autentică a actului juridic este obligatorie dacă actul

juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile, cu excepția cazurilor prevăzute

expres de lege.

În altă ordine de idei, Colegiul taxează că textul recipisei olografe întocmite

de către Chirill Țîbulski la 29 septembrie 2013 nu are careva consemnări cu privire

la vânzarea-cumpărarea apartamentului amplasat pe str. Serghei Lazo, 25, etajul 5,

mun. Chișinău. Prin urmare, din conținutul acesteia nu poate fi constatat faptul că

obiectul actului juridic este vânzarea-cumpărarea a vreunui bun imobil. Din

cuprinsul acesteia nu poate fi constatat nici faptul că Chirill Țîbulski ar fi primit de

la Janna Punga suma bănească de 34 800 de euro ca avans sau arvună în contul

căruiva bun imobil care urma a-i fi înstrăinat celei din urmă. Ba din contra, Chirill

Țîbulski a circumscris că a primit de la Janna Punga suma bănească de 34 800 de

euro și se obligă să o restituie până la 27 octombrie 2013.

La fel, nu poate fi acceptată nici constatarea instanței de apel precum că în

speță „… existența altor raporturi juridice decât cele de împrumut se confirmă prin

recipisa semnată de Chirill Țîbulski la 07 decembrie 2006, conform căreia ultimul

a primit de la Janna Punga suma de 22 550 de euro, pentru a o investi în

construcția apartamentului cu două odăi amplasat pe str. Serghei Lazo, 25, etajul 5,

mun.Chișinău, și a încheia cu societatea cu răspundere limitată „Fonte-Grup”

contractul pe numele său …”.

Or, din analiza celor două acte juridice întocmite de către Chirill Țîbulski la

07 decembrie 2006 și respectiv la 29 septembrie 2013 se desprinde incontestabil că

acestea au dat naștere la două raporturi juridico-civile distincte unul față de

celălalt. Aceste raporturi, deși au luat naștere între aceiași subiecți, dar au obiecte

total diferite și care nu au niciun element distinctiv comun.

Faptul că raporturile născute în baza recipisei din 29 septembrie 2013 sunt

altele decât cele născute în baza recipisei din 07 decembrie 2006 rezultă din însăși

natura obligațiilor. Așa, recipisa din 29 septembrie 2013 îmbracă forma unui act

juridic sinalagmatic, care a dat naștere unor obligații reciproce, și anume a Jannei

Punga de a da în proprietatea lui Chirill Țîbulski bani în sumă de 34 800 de euro, și

respectiv a lui Chirill Țîbulski de a-i restitui Jannei Punga această sumă bănească

până în data de 29 octombrie 2013. Iar în baza recipisei din 07 decembrie 2006 nu

au luat naștere obligații reciproce, deoarece Janna Punga să transmită lui Chirill

Țîbulski bani în sumă de 22 550 de euro, pentru ca ultimul la rândul său să încheie

în nume propriu cu societatea cu răspundere limitată „Fonte-Grup” contract de

investiție în construcția apartamentului cu două odăi amplasat pe str. Serghei Lazo,

25, etajul 5, mun. Chișinău, și în baza acestui contract să investească suma primită

de la Janna Punga în construcția bunului imobil.

Colegiul vădește că este evident faptul că aceste două acte juridice sunt

distincte după natura obligațiilor pe care le nasc. Ba mai mult decât atât, diferă

chiar și sumele de bani transmise de Janna Punga lui Chirill Țîbulski în baza

acestora, precum și scopul pentru care sunt transmise acestea.

Conjunctura relevată profilează, în afara oricărui dubiu rezonabil că, în baza

recipiselor din 29 septembrie 2013 și a recipisei din 07 decembrie 2006 între

7

Chirill Țîbulski și Janna Punga au luat naștere două raporturi juridico-civile care

nu au tangență între ele. Drept consecință, Colegiul conchide că recipisa din 29

septembrie 2013 reliefează manifestarea de voință nevicioasă a lui Chirill Țîbulski

de a restitui Jannei Punga suma bănească de 34 800 de euro, adică elementul

definitoriu al contractului de împrumut.

Corelând circumstanțele expuse supra, instanța de recurs ajunge la concluzia

că decizia instanței de apel se bazează pe neelucidarea multiaspectuală a

circumstanțelor importante pentru justa soluționare a disensiunii dedusă judecății,

circumstanță ce a generat neaplicarea unei legi care trebuia să fie aplicată,

aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea în mod eronat a

legii, iar drept consecință adoptarea unei soluții greșite și nemotivate.

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este

motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de

dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

În acest sens se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, element

care lipsește în decizia instanței de apel.

În condițiile expuse supra, Colegiul vădește justețea și temeinicia concluziei

primei instanțe privind obligația lui Chirill Țîbulski de a restitui Jannei Punga

mijloacele bănești primite ca împrumut, și care se confirmă prin recipisa olografă

din 29 septembrie 2013, precum și să-i achite acesteia dobânda pentru executarea

tardivă a obligațiilor.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că instanța de apel a

emis o decizie neîntemeiată, dictată de neelucidarea tuturor circumstanțelor

pertinente speței, interpretare eronată a cadrului legal incident speței și concluzii

nemotivate, iar prima instanță a pronunțat o soluție justă și temeinică, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de Janna Punga,

reprezentantă de avocatul Iurie Bordeniuc, casării deciziei din 01 noiembrie 2017

a Curții de Apel Chișinău și menținerii hotărârii din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) și art. 445 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Janna Punga, reprezentantă de avocatul Iurie

Bordeniuc, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Se casează integral decizia din 01 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

8

Se menține hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Janna Punga împotriva lui Chirill Țîbulski cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

9