2ra-1262/18 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere

Dosar nr. 2ra-1262/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central - (judecător Natalia Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți - (judecători Stela Procopciuc,Adriana Garbuz, Elena Grumeza)

Î N C H E I E R E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dumitru Țurcan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Teleba împotriva

lui Dumitru Țurcan privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de Țurcan Dumitru, cu menținerea hotărârii din 18 iulie 2017 a Judecătoriei

Edineț, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 14 iunie 2017, Tatiana Teleba a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Dumitru Țurcan cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor

minori (f.d. 5-6).

În motivarea acțiunii, reclamanta Teleba Tatiana a indicat că, s-a aflat în relații de

căsătorie cu pârâtul Țurcan Dumitru până la data de 09 ianuarie 2013.

La 09 octombrie 2013 prin ordonanța Judecătoriei Sîngerei a fost încasată de la

debitorul Țurcan Dumitru, în beneficiul reclamantei pensia de întreținere a copiilor minori

xxxxxx Țurcan și xxxxxx Țurcan, în mărime de 1/3 din salariul și alte venituri lunare,

începând cu 08 octombrie 2013 până la atingerea majoratului.

A susținut că, după emiterea ordonanței din 09 octombrie 2013, debitorul Dumitru

Țurcan s-a angajat formal în câmpul muncii, astfel în actele oficiale, la locul de muncă, fiind

indicat salariul lunar de 1000,00 lei și în consecință pensia de întreținere în mărime de 1/3

din acest salariu pentru 2 copii constituie suma de 333,33 lei/lunar, unui copil revenindu-i

suma de 166,66 lei/lunar.

Reclamanta a menționat că copiii sunt la vârsta de 8, respectiv 15 ani, astfel cheltuielile

pentru întreținerea lor sunt mai mari, iar suma de 333,33 lei/lunar este insuficientă, pârâtul

nedorind să întrețină material copiii, astfel încălcând grav drepturile copiilor.

A mai remarcat faptul că pârâtul periodic se ocupă cu construcția și reparația caselor

de locuit și în comparație cu salariul de 1000,00 lei primit lunar, primește venituri de 3-4 ori

mai mari.

1

Reclamanta Tatiana Teleba a solicitat să fie modificat cuantumul pensiei de întreținere

a copiilor minori xxxxxx și xxxxxx, stabilită prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 09

octombrie 2013, în mărime de 1/3 din salariul și alte venituri lunare, în sumă fixă de 1823,80

lei/lunar, până la atingerea majoratului copiilor.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 18 iulie 2017, acțiunea înaintată

de Tatiana Teleba a fost admisă. S-a dispus modificarea cuantumului pensiei de întreținere

a copiilor minori xxxxxx și xxxxxx, stabilită prin ordonanța Judecătoriei Sîngerei din 09

octombrie 2013 și s-a încasat de la Dumitru Țurcan pensia de întreținere a copiilor minori,

în sumă bănească fixă de 900,00 lei pe lună pentru fiecare copil, începând cu data de 14

iunie 2017 până la atingerea majoratului copiilor (f.d. 29, 33-36).

Invocând netemeinicia hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 18 iulie 2017,

Țurcan Dumitru, la 27 iulie 2017, a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral, ca neîntemeiată (f.d.

37).

La 24 octombrie 2017, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel

Bălți prin decizie a respins apelul declarat de Dumitru Țurcan, cu menținerea hotărârii din

18 iulie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul central (f.d. 66-70).

Instanța de apel analizând legalitatea și temeinicia hotărârii din 18 iulie 2017 a

Judecătoriei Edineț, sediul central în raport cu cele invocate în cererea de apel, a considerat

justă soluția instanței de fond, care în motivare a reținut că răspunderea pentru creșterea

copiilor și asigurarea dezvoltării lor revine ambilor părinți.

Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a relevat în susținerea poziției sale că, suma

pensiei de întreținere a copiilor minori dispusă anterior spre încasare de la Dumitru Țurcan

în mărime de 1/3 din toate tipurile de venit lunar, care de fapt constituia circa 330,00 lei

pentru doi copii, este o sumă extrem de mică pentru întreținerea copiilor minori, care

necesită nu doar minimul de existență, dar și asigurarea cu surse necesare pentru satisfacerea

altor necesități intelectuale și fiziologice, reieșind din vârsta acestora la moment.

Instanța de apel a mai statuat că nu pot fi reținute argumentele lui Dumitru Țurcan

precum că, suma pensiei de întreținere stabilită de către instanța de judecată este mare și

supra posibilităților sale financiare, or, după cum s-a menționat, o sumă mai mică decât

900,00 lei lunar nu ar fi una proporțională obligațiilor ambilor părinți și nici nu poate fi

rezonabilă, reieșind din datele prezentate de Biroul Național de Statistică, potrivit cărora

pentru anul 2015 minimul de existență în total a unui copil în vârstă de la 7 până la 17 ani

în sate este de 1823,80 lei.

La 03 aprilie 2018, Dumitru Țurcan a declarat recurs împotriva deciziei din 24

octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți (f.d. 85).

Prin încheierea din 06 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

Dumitru Țurcan a fost restituit din motiv că cererea de recurs nu corespunde prevederilor

art. 437 Cod de procedură civilă și anume recurentul la depunerea recursului nu a achitat

taxa de stat (f.d.87-88).

La 08 mai 2018, Dumitru Țurcan a depus repetat cerere de recurs împotriva deciziei

din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți (f.d. 79).

În susținerea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel, considerând că instanța judecătorească la adoptarea deciziei a încălcat practica Curții

2

Europene pentru Drepturile Omului, neluând în considerare faptul că cuantumul pensiei de

întreținere este pentru dânsul o povară financiară, el aflându-se într-o situație precară din

cauza problemelor de sănătate.

Recurentul a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să fie respinsă acțiunea înaintată de Tatiana Teleba.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 29 mai 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului, Tatiana Teleba o

copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii copiei respective (f.d. 92).

Prin referința depusă la 19 iunie 2018, Tatiana Teleba a solicitat să fie respins recursul

declarat de Dumitru Țurcan ca inadmisibil, depus neîntemeiat și tardiv (f.d. 97).

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor

verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport

verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Dumitru Țurcan în cererea de recurs, pe baza

materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele

motive.

La 24 octombrie 2017 Curtea de Apel Bălți a pronunțat, în prezența apelantului

Dumitru Țurcan, decizia prin care a fost respins apelul declarat de Dumitru Țurcan și

menținută hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul central.

La 28 decembrie 2017, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților la

proces copia deciziei din 24 octombrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire nr.

26381 (f.d. 71).

Potrivit avizului de recepție/livrare (f.d. 74), decizia din 24 octombrie 2017 a Curții

de Apel Bălți a fost recepționată de către Dumitru Țurcan la 04 ianuarie 2018.

La 08 mai 2018, Dumitru Țurcan a declarat recurs împotriva deciziei din 24

octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți (f.d. 79).

În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

În corespundere cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

3

Având în vedere că Dumitru Țurcan a recepționat copia deciziei instanței de apel la

04 ianuarie 2018, termenul de declarare a recursului a început a curge la 05 ianuarie 2018

și a expirat la 05 martie 2018.

În astfel de circumstanțe, recursul declarat de Dumitru Țurcan la 08 mai 2018 este

depus cu omiterea termenului de declarare a recursului de 2 luni.

Prin urmare, Dumitru Țurcan depunând recursul la 08 mai 2018 a exercitat dreptul

de atac cu omiterea termenului legal și recursul urmează a fi declarat inadmisibil. Or, în

conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare

prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă, sancțiunile procedurale

sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru

subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă

a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În conformitate cu art. 434 alin. (2) Cod de procedură civilă, termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Coroborând dispozițiile legale precitate la situația de fapt a cauzei, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează că indiferent de temeiurile invocate de către părți sau participanții la proces,

în cazul în care exista dovada comunicării hotărârii/deciziei integrale, recursul declarat de

către ei după expirarea termenului de două luni se consideră inadmisibil, ca fiind depus cu

omiterea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă, fiind cert că legislația în

vigoare nu prevede restabilirea în termenul de declarare a recursului.

Conform art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați

să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă.

Articolul 61 alin. (1) Cod de procedură civilă expres prevede că părțile sunt obligate

să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune

capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare.

În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, Curtea Europeană

a Drepturilor Omului a statuat că, dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de

atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive care nu par să fie foarte

convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității raporturilor

juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în

primul rând instanțelor interne sa decidă asupra repunerii în termenul de introducere a căii

ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt

obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv

ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile

competente ale statului. Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi

4

nelimitată, dată fiind obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul

procesului de care ele au cunoștință.

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei

din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea

vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act

procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces

echitabil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține

de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces

la instanță (cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă, sancțiunile procedurale

vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât

și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii,

constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru

neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul

îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii

judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

În favoarea concluziei enunțate se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care consacră unul din principiile fundamentale ale preeminenței dreptului,

securitatea raporturilor juridice (cauza Pârnău și alții vs. Moldova din 31 ianuarie 2012).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că Dumitru Țurcan a declarat

recurs în afara termenului de două luni de la comunicarea deciziei instanței de apel, termen

care este de decădere și nu poate fi restabilit, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. b) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Dumitru Țurcan se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

5