2ra-1380/18 — incasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1380/18 — incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1380/18
Prima instanță: Judecătoria Ialoveni (jud. C. Crețu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)
ÎNCHEIERE
11 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tudor
Breahnă, reprezentat de avocatul Eduard Platon,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Garabajiu
împotriva lui Tudor Breahnă cu privire la încasarea datoriei,
împotriva deciziei din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a
încheierii din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 30 noiembrie 2015, Gheorghii Garabajiu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Tudor Breahnă solicitând încasarea datoriei în mărime de
50000 de euro și a cheltuielilor de judecată, inclusiv și taxa de stat.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 02 aprilie 2015 a încheiat cu
pârâtul un contract de împrumut, fără număr, în baza căruia i-a împrumutat pârâtului
suma de 50000 de euro pe un termen de 60 de zile. Pârâtul s-a obligat să restituie
împrumutul în termenul stabilit, însă nu a restituit suma împrumutului.
Totodată, a menționat că la solicitările telefonice, pârâtul i-a promis restituirea
sumei, ceea ce nu s-a realizat.
Prin hotărârea din 20 aprilie 2016 a Judecătoriei Ialoveni s-a admis integral
cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Garabajiu și s-a încasat de la
Tudor Breahnă în beneficiul lui Gheorghii Garabajiu suma de 50000 de euro sau
echivalentul în lei MD la momentul executării hotărârii și cheltuielile aferente
judecării cauzei în sumă de 2000 de lei; s-a încasat de la Tudor Breahnă în beneficiul
statului cheltuielile de judecată în sumă de 23000 de lei.
Prin încheierea din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea lui Tudor Breahnă, reprezentat de avocatul Eduard Platon, cu privire la
dispunerea expertizei repetate în comisie, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Gheorghii Garabajiu împotriva lui Tudor Breahnă cu privire la
încasarea sumei.
Prin decizia din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Tudor Breahnă și s-a menținut hotărârea din 20 aprilie 2016 a
Judecătoriei Ialoveni.
1
Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut ca fiind temeinică
pretenția privind încasarea sumei împrumutului în mărime de 50000 de euro
rezultând din faptul că împrumutul contractat în temeiul recipisei din 02 aprilie 2015,
nu a fost restituit.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondat argumentul apelantului conform
căruia instanța de fond ar fi examinat pretenția de încasare a sumei în baza copiei
recipisei, or, în cadrul examinării cauzei în instanța de apel a fost prezentat originalul
recipisei în litigiu.
De asemenea, a relevat lipsa temeiurilor de a pune la îndoială veridicitatea
recipisei din numele lui Tudor Breahnă, datată cu 02 aprilie 2015, cu mențiunea
„prezentat la 09.02.2016, Garabajiu Gheorghii”. Or, pentru veridicitatea concluziilor
raportului de expertiză, expertul a fost preîntâmpinat pentru răspunderea care o
poartă conform legislației penale.
Referitor la concluzia privind respingerea cererii de dispunere a expertizei
repetate, instanța de apel a relevat că temeiuri de dispunere a expertizei repetate nu
au fost stabilite. Or, argumentele invocate denotă cert dezacordul părții cu
concluziile expertului și nu confirmă caracterul îndoielnic al concluziilor expertului.
Cu referire la argumentul apelantului privind expunerea expertului asupra unor
circumstanțe care se referă la alte persoane, decât apelantul, instanța de apel a
menționat despre actul de corectare a greșelilor, supliment la raportul de expertiză,
remis în adresa instanței, prin care a fost corectată eroarea tehnică comisă în raportul
de expertiză.
La 27 aprilie 2018 Tudor Breahnă, reprezentat de avocatul Eduard Platon, a
declarat recurs împotriva deciziei din 01 februarie 2018 și a încheierii din 01
februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acestora, cu trimiterea
cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a emis o hotărâre
unilaterală, bazată pe declarațiile și probele prezentate doar de către intimat. Decizia
adoptată nu corespunde cerințelor art. 239 Cod de procedură civilă și jurisprudenței
CtEDO.
Totodată, a opinat că instanța nu a intrat în esența problemei judecate, nu a
stabilit circumstanțele apariției celor două recipise, examinând cauza subiectiv și
superficial.
La 07 mai 2018 Tudor Breahnă, reprezentat de avocatul Eduard Platon, a
înregistrat recurs suplimentar, motivând că instanța de apel neîntemeiat a dispus
respingerea numirii unei expertize repetate. În opinia sa, sunt deosebiri considerabile
și contradicții în raportul de expertiză judiciară întocmit de Centrul Național de
Expertiză Judiciară la 14 noiembrie 2017 și raportul de expertiză extrajudiciară din
02 mai 2018, întocmit de Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al
Inspectoratului General al Poliției, la cererea sa.
În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 01 februarie 2018, iar Tudor
Breahnă, reprezentat de avocatul Eduard Platon, a declarat recurs la 27 aprilie 2018.
Referitor la contestarea încheierii din 01 februarie 2018, Completul reține că în
conformitate cu art. 429 alin. (2) Cod de procedură civilă, încheierile date în apel
pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepția cazurilor când, potrivit
2
legii, pot fi atacate separat cu recurs și când încheierea face imposibilă desfășurarea
de mai departe a procesului.
Materialele cauzei atestă că decizia și încheierea contestată a fost expediată
participanților la proces la 02 martie 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d.175),
însă lipsesc date despre recepționarea acestora de către recurent. Astfel, recursul
declarat la 27 aprilie 2018, se consideră a fi în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Tudor Breahnă, reprezentat de
avocatul Eduard Platon, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Breahnă, reprezentat de
avocatul Eduard Platon, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
3
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Tudor Breahnă, reprezentat de avocatul
Eduard Platon.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tudor Breahnă, reprezentat de
avocatul Eduard Platon, împotriva deciziei din 01 februarie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și a încheierii din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
4