2r-565/18 — Anularea ordinului

Dosarul nr. 2r-565/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, judecător – V. Gîrleanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Pruteanu, V. Buhnaci, M. Guzun

DECIZIE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Igor Tuceac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Tuceac

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea ordinului de aplicare a

sancțiunii disciplinare,

împotriva încheierii din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituită cererea de apel depusă de Igor Tuceac împotriva hotărârii din 02

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. a) din Codul de procedură civilă,

con st ată:

La 01 februarie 2017, Igor Tuceac s-a adresat în instanță cu cerere de chemare

în judecată împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea ordinului nr.

01-c din 02.01.2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare registratorului

OCT Chișinău – Igor Tuceac.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Tuceac împotriva Agenției

Servicii Publice a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 octombrie 2017, Igor Tuceac a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, însă contrar prevederilor art. 365 din Codul de procedură civilă, apelantul

nu a indicat motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel, fiindu-i acordat apelantului un termen pentru prezentarea

apelului desfășurat până la 23 ianuarie 2018, ora 12:00. Concomitent, i s-a explicat

apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu

va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel depusă de Igor Tuceac împotriva hotărârii din 02 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă.

1

La 03 mai 2018, Igor Tuceac a contestat cu recurs încheierea din 23 ianuarie

2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că încheierea instanței de apel urmează a fi

casată, dat fiind faptul că nu i-a fost adusă la cunoștință încheierea din 21

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs apelului, și nu

a fost citat pentru ședința de judecată a instanței de apel din 23 ianuarie 2018.

Astfel, recurentul a solicitat casarea încheierii din 23 ianuarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și remiterea cauzei pentru examinarea cererii de apel în instanța de

apel.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Tuceac, urmează a fi

respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea contestată cu recurs a fost pronunțată de

Curtea de Apel Chișinău la 23 ianuarie 2018, fiind expediată spre cunoștință

participanților la proces la 23 februarie 2018 (f.d. 121), însă la materialele cauzei

nu există înscrisuri care să confirme momentul recepționării încheierii de către

părți. Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost depusă la 03 mai

2018, iar recurentul a luat cunoștință de materialele cauzei, inclusiv și de

încheierea contestată, la 21 aprilie 2018, Colegiul consideră că aceasta a fost

declarată în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data

emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că, prin încheierea 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i acordat apelantului un termen

pentru prezentarea apelului desfășurat până la 23 ianuarie 2018, ora 12:00.

Concomitent, i s-a explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile

menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele

anexate va fi restituită.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Copia încheierii din 21 noiembrie 2017 și citația pentru ședința de judecată din

23 ianuarie 2018 le-au fost expediate prin poștă la 22 noiembrie 2017 apelantului

și avocatului acestuia la adresa avocatului Dorel Rusu, așa cum a fost indicat în

cererea de apel nemotivată (f.d. 97, 109). Corespondența destinată apelantului Igor

Tuceac și avocatului acestuia Dorel Rusu a fost recepționată la 28 noiembrie 2018.

2

Totuși până la 23 ianuarie 2018, ora 12:00 la Curtea de Apel Chișinău nu a fost

înregistrată o cerere de apel motivată și, drept rezultat, prin încheierea din 23

ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de

Igor Tuceac împotriva hotărârii din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

potrivit căruia instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelantul

nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în

conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.

În așa mod, vina pentru nerecepționarea corespondenței de către recurent nu

poate fi pusă pe seama instanței de apel, dar este interpretată de către Colegiu drept

un comportament de rea-voință din partea avocatului recurentului. Or, pe parcursul

examinării prezentului litigiu, în nici un act de procedură nu a fost indicată adresa

de domiciliu/corespondență a reclamantului/recurent, ci doar adresa cabinetului

avocatului Dorel Rusu. Toată corespondența a fost expediată de către prima

instanță la adresa respectivă, atât avocatul, cât și recurentul, au fost prezenți în

ședințele primei instanțe și nu au invocat niciodată că actele de procedură nu le

sunt comunicate la adresa recurentului.

Potrivit copiei contractului de asistență juridică nr. DR-30/01 din 30 ianuarie

2017, încheiat între avocatul Dorel Rusu și Igor Tuceac, anexată la cererea de

recurs, avocatul și-a asumat obligația de a-i acorda asistență juridică în

reprezentarea intereselor juridice în fața Judecătoriei Chișinău, în dosarul civil

privind apărarea drepturilor salariale, intentat împotriva ÎS „Cadastru”, iar în cazul

în care va fi respinsă acțiunea, să depună cererea de apel nemotivată. Cu referire la

acest înscris, recurentul a invocat în cererea de recurs faptul că odată cu depunerea

cererii de apel nemotivată, împuternicirile avocatului său au fost epuizate și, din

acest motiv instanța de apel urma să-i aducă la cunoștință actele de procedură lui

personal.

Colegiul nu poate reține acest argument, dat fiind faptul că la data pronunțării

încheierii contestate, Curtea de Apel Chișinău nu dispunea de copia contractului de

asistență juridică menționat, acesta fiind anexat la cererea de recurs, iar adresa de

corespondență a fost indicată de către avocatul Dorel Rusu, împuternicirile căruia

au fost confirmate prin mandatul nr. 0911266 din 30 ianuarie 2017 (f.d. 2).

Mai mult, Colegiul consideră că, odată fiind recepționată de către avocat

încheierea din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, și ținând cont de

faptul că avocatul Dorel Rusu cunoștea despre faptul că împuternicirile sale se

limitează la depunerea cererii de apel nemotivate, acesta era obligat să-i comunice

clientului său actele de procedură ale instanței de apel, în situația în care nu era în

drept să depună apelul motivat.

Suplimentar, Colegiul ține să menționeze faptul că în conformitate cu art. 75

alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant

în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în

măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este

echivalentă culpei părții.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

3

La fel, Colegiul reține că actul judecătoresc de procedură implică cert

obligația pozitivă a apelantului de a prezenta apelul motivat, iar nerealizarea

acestei sarcini procedurale, precum și necontestarea actului procedural prin care nu

s-a dat curs cererii de apel, instituie prezumția recunoașterii legalității acestui act

procedural și, în consecință, obligația de a se conforma cerințelor instanței de apel,

denotă întrunirea în speță a temeiurilor legale pentru restituirea cererii de apel.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un

tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care

acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între

mijloacele utilizate și scopul vizat.

Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CEDO la speță,

Colegiul remarcă ca fiind indubitabilă obligația apelantului de a prezenta instanței

de apel motivele pentru care contestă hotărârea și încheierile primei instanțe,

această obligație fiind stabilită de Lege și urmărind scopul unei bune administrări a

justiției în R. Moldova.

În conformitate cu art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Mai mult, principiul disponibilității participanților la proces de a se folosi cu

bună-credință de drepturile procedurale stabilite la art. 61 CPC, este afectat în

pricină în condițiile în care pe parcursul unei perioade îndelungate din data

depunerii cererii de apel nemotivate la 16 octombrie 2017 până la 23 ianuarie

2018, dată când cererea de apel a fost restituită, apelantul cunoscând despre

obligativitatea prezentării apelului motivat, obligație ce aparține acestuia potrivit

Legii procedurale și în lipsa intervenției instanței de apel, nu a prezentat

înscrisurile respective.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul

declarat de Igor Tuceac împotriva încheierii din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al Curții de Apel Chișinău privind

restituirea cererii de apel este unul întemeiat, și care urmează a fi menținut de către

instanța de recurs.

4

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Igor Tuceac.

Se menține încheierea din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Tuceac împotriva

Agenției Servicii Publice cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu

5