3ra-735/18 — obligarea emiterii deciziei

Dosarul nr. 3ra-735/18 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A. Cazacliu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 04 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Parfeni împotriva Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni cu privire la obligarea emiterii dispoziției, împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni și a fost menținută hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 14 februarie 2017 reclamanta Maria Parfeni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni cu privire la obligarea emiterii dispoziției cu privire la premiere.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția Primarului satului Coșernița, raionul Criuleni „Cu privire la premierea funcționarilor din APL” nr. 28 din 14 octombrie 2015, s-a dispus acceptarea premierii funcționarilor din Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni, a câte un salariu de funcție, în legătură cu ziua Hramului localității. Ulterior, la 03 decembrie 2015 prin dispoziția nr. 42 „Cu privire la premierea funcționarilor din cadrul APL”, s-a acceptat premierea funcționarilor din Primăria sat. Coșernița cu 50 % din salariul de funcție, în legătură cu ocazia sărbătorilor de iarnă. A menționat că, conform dispozițiilor date, au fost premiați patru angajați din cadrul primăriei, și anume primarul, secretarul, contabilul-șef și contabilul.

A susținut că, la momentul emiterii dispoziției activa în funcția publică de specialist în reglementarea problemelor funciare cu o vechime în muncă de 15 ani. 1 În perioada activității sale, careva obiecții nu au fost înregistrate și nu îi este clar din care motiv nu a fost inclusă în lista persoanelor premiate, considerând că, astfel i-au fost lezate drepturile. A indicat că, la data de 25 ianuarie 2017 s-a adresat către Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni cu cereri prealabile, prin care a solicitat emiterea unor dispoziții suplimentare de includere a sa în dispozițiile de premiere nr. 28 din 14 octombrie 2015 și nr. 42 din 03 decembrie 2015. Prin răspunsul nr. 31 din 07 februarie 2017, a fost informată că primarul se află în concediu de odihnă anual până la data de 20 martie 2017, iar la revenire, acesta se va expune asupra cererii.

A solicitat obligarea Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni să examineze și să admită cererea sa privind emiterea unor dispoziții suplimentare prin care să fie inclusă în dispoziția Primarului nr. 28 din 14 octombrie 2015 „Cu privire la premierea funcționarilor din APL” și nr. 42 din 03 decembrie 2015 „Cu privire la premierea funcționarilor din APL”, precum și compensarea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei. Prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Maria Parfeni și a fost obligat Primarul satului Coșernița, raionul Criuleni să emită dispoziții cu privire la acordarea premiilor fostei angajate a Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni, Maria Parfeni cu ocazia zilei „Hramul satului” în mărime de un salariu de funcție și cu ocazia sărbătorilor de iarnă în mărime de 50 % din salariul de funcție.

A fost încasat de la Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni în beneficiul Mariei Parfeni prejudiciul moral în sumă de 5000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni și a fost menținută hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central. Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, instanța de fond corect a conchis asupra necesității obligării angajatorului de a atribui reclamantei premiul cu ocazia zilei „Hramul satului” și cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în mărimea premiilor oferite altor salariați cu aceste ocazii.

Or, în lipsa unor sancțiuni cu caracter disciplinar care ar motiva restricționarea dreptului părții reclamante la premiere, s-ar constata un tratament lipsit de egalitate a angajaților, fapt ce contravine art. 5, 8 și 10 din Codul muncii. La data de 11 aprilie 2018 Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni a declarat prin intermediul oficiului poștal recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. A susținut că, premierea angajaților din sectorul bugetar are loc doar pentru anumite rezultate (succese) în activitate, dar nicidecum arbitrar. Astfel, deoarece angajatorul nu a constatat succese în munca angajatei respective, ultima nu a fost inclusă în dispoziția de premiere, cu atât mai mult că, în perioada anului 2016 a 2 lipsit de numeroase ori de la serviciu, fapt care nu poate constitui indicator pentru premiere.

A afirmat că, instanța de judecată nu poate obliga angajatorul să premieze intimata, deoarece reieșind din prevederile Codului muncii, dreptul de a acorda premii angajaților aparține exclusiv angajatorului. A indicat că, instanțele ierarhic inferioare au dispus altceva decât li s-a solicitat, or prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat „obligarea Primăriei…”, însă prin hotărârea instanței de fond, menținută prin decizia instanței de apel s-a dispus „obligarea Primarului...”. A menționat că, cererea de chemare în judecată a fost depusă împotriva Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni și Primarului satului Coșernița, raionul Criuleni, Cibotari Alexei, însă instanțele ierarhic inferioare au dispus încasarea sumelor bănești doar de la Primărie, fără a motiva de ce al doilea pârât este absolvit de răspundere.

A specificat că, reclamanta a contestat faptul neincluderii ei în dispozițiile emise încă în luna septembrie anul 2016, iar acțiunea a fost depusă în instanță în luna februarie 2017, adică cu omiterea termenului de prescripție. A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, pronunțând o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or decizia contestată a fost pronunțată la data de 21 februarie 2018, iar recursul a fost declarat prin intermediul oficiului poștal la data de 11 aprilie 2018. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la 3 judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial 4 și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5