3ra-842/18 — obligarea furnizarii informatiei si eliberarea actelor solicitate

Dosarul nr. 3ra-842/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: V.Martînenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Buhnaci, E.Palanciuc, V.Clima)

Î N C H E I E R E

4 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Guțuțui,

reprezentat de avocatul Tatiana Costru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor

Guțuțui împotriva Agenției Servicii Publice privind obligarea furnizării informației

și eliberarea actelor solicitate,

împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Victor Guțuțui, reprezentat de avocatul Tatiana

Costru și s-a menținut hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana,

c o n s t a t ă:

La 3 mai 2017 Victor Guțuțui, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS ,,Cadastru” (în prezent Agenției Servicii Publice) privind obligarea

furnizării informației și eliberarea actelor solicitate.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 3 noiembrie 2016, și

respectiv la 22 noiembrie 2016 s-a adresat OCT Chișinău din str. XXXX cu

solicitarea de a face cunoștință cu dosarul cadastral al bunului imobil cu nr.

cadastral XXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate în temeiul deciziei din 30

august 2006 a Curții Supreme de Justiție, însă nu a primit nici un răspuns la aceste

cereri, ulterior fiindu-i eliberat un extras din Registrul bunurilor imobile în scopul

înstrăinării bunului respectiv, când a depistat că asupra imobilului indicat este

aplicată restricție la demersul BC „Moldova-Agroindbank” SA, înregistrat la 6

noiembrie 2012 asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXX.

Reclamantul a susținut că s-a adresat conducerii instituției financiare la 15

mai 2012 pentru eliberarea unui certificat privind acordul de divizare a terenului

ce-i aparține cu drept de proprietate, dar care este pus în gaj de către SRL

„Vioniservice”, iar un credit nu a contractat și terenul cu nr. cadastral XXXX nu a

fost obiectul unui gaj, acesta aparținând administrației publice locale conform

datelor cadastrale.

1

Victor Guțuțui a menționat că deoarece a solicitat în repetate rânduri să ia

cunoștință cu dosarul cadastral, de care nu a avut parte, în acest mod i se îngrădește

dreptul respectiv sau intenționat i se refuză în mod tacit, deși legea îi oferă acest

drept, deoarece dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXX i-a fost recunoscut prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni, care a fost

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău și prin decizia din 30 august 2006 a

Curții Supreme de Justiție.

Reclamantul a depistat că asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXX a fost

înregistrat dreptul de proprietate în temeiul acelorași hotărâri judecătorești, însă la

18 noiembrie 2016 i-a fost radiat acest drept în temeiul actului-demers al BC

„Moldova-Agroindbank” SA cu nr. 27124/1528 din 4 iunie 2012, din motivul

înscrierii greșite, apreciind că radierea a fost efectuată ilegal, fără consimțământul

său și cu încălcarea legislației, or, temeiul radierii a fost demersul Băncii și nu о

hotărâre judecătorească în care să fi fost implicat și el.

Reclamantul a relatat că din cauza depistării unor astfel de nelegiuiri, avea

nevoie de un răspuns la cererea adresată ÎS „Cadastru”, și anume, de a i se oferi

posibilitatea de a face cunoștință cu dosarul cadastral nr. XXXX cu asumarea

tuturor cheltuielilor necesare pentru acest serviciu, precum și explicarea necesității

radierii dreptului la 18 noiembrie 2016 fără acordul acestuia, cu aducerea părților

la poziția inițială, din considerentul că această informație este deținută doar de ÎS

„Cadastru” prin rețeaua de filiale, dânsul neavând altă posibilitate de a obține

informațiile necesare.

Victor Guțuțui a solicitat obligarea ÎS ,,Cadastru” de a examina cererea

adresată din 28 februarie 2017 și recepționată la 2 martie 2017 și de a emite

răspunsul la aceasta, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Guțuțui a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 27 octombrie 2017 Victor Guțuțui, reprezentat de avocatul Tatiana Costru

a declarat apel împotriva hotărârii din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Victor Guțuțui, reprezentat de avocatul Tatiana Costru și a fost

menținută hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că deși, intimatul a depășit

termenul stabilit de Lege pentru oferirea răspunsului apelantului, totuși, ÎS

,,Cadastru” a oferit răspuns la cererea formulată, informând pe Victor Guțuțui

despre modalitatea de a face cunoștință cu dosarul cadastral, urmând ca ultimul să

se prezinte la registrator, precum și despre motivele ce au stat la baza radierii

drepturilor invocate, astfel încât instanța a constatat că cererea lui Victor Guțuțui a

fost examinată și în baza acesteia s-a oferit un răspuns.

În aceiași ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a conchis că dezacordul lui

Victor Guțuțui cu răspunsul oferit nu poate fi reținut, deoarece instanța de judecată

în cazul dat nu poate pune în discuție conținutul răspunsului, deoarece contrariul ar

însemna intervenția instanței în competențele intimatului, situație inadmisibilă în

2

temeiul legislației pertinente, instanța constatând plenitudinea în cazul dat a

informațiilor oferite la cererea apelantului.

În contextul celor expuse, Colegiul a ajuns la concluzia că prima instanță a

elucidat pe deplin circumstanțele speței și normele de drept material aplicabile

litigiului dedus judecății, și anume art. 1 alin. (2), 2 ale Legii contenciosului

administrativ, art. 6 alin. (1), (2), 10 alin. (1), (3), 13 alin. (1), (2), 16 alin. (1) ale

Legii privind accesul la informație, precum și art. 6 alin. (2) al Legii cadastrului

bunurilor imobile.

Astfel, Colegiul a considerat nefondate argumentele lui Victor Guțuțui

referitoare la faptul că acesta a solicitat informarea sa la telefon despre data și ora

la care urmează să se prezinte, aceasta deoarece în temeiul art. 12 al Legii

cadastrului bunurilor imobile, pentru a beneficia de dreptul respectiv, apelantul

urmează să se prezinte la registrator, data și ora respectivă ținând de voința acetuia,

inclusiv în contextul în care Legea cadastrului bunurilor imobile sau alte acte

normative subordonate acesteia nu prevăd posibilitatea programării prealabilă

pentru vizitarea registratorului intimatului printr-o cerere similară celei înaintate de

apelant.

În consecință, Colegiul a conchis că ÎS ,,Cadastru” a explicat apelantului

necesitatea radierii drepturilor invocate, astfel încât, și cerința secundă a a lui

Victor Guțuțui a fost examinată.

La 14 mai 2018 Victor Guțuțui, reprezentat de avocatul Tatiana Costru a

declarat recurs împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și urmează a fi casată, reiterând motivele din cererea de apel și totodată indicând că

instanța de judecată a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și a interpretat eronat

legea, temei prevăzut la art. 432 alin. (2) lit. b) și lit. c) Cod de procedură civilă.

Victor Guțuțui, reprezentat de avocatul Tatiana Costru și-a întemeiat prezenta

cerere de recurs în baza art. 46 alin. (1), (2) din Constituție, art. 316 alin. (1), (2),

320 alin. (2) Cod civil, art. 28 alin. (1), 38 alin. (3) al Legii cadastrului bunurilor

imobile.

Recurentul a relatat că nu a pretins ca să-i fie eliberat un răspuns după

propriile așteptări, ci asupra cererii recepționate de către ÎS ,,Cadastru” la 3 martie

2017, or, însăși întreprinderea a solicitat termen suplimentar până la 1 iulie 2017.

Mai mult, a evidențiat că radierea a fost efectuată ilegal, fără consimțământul

recurentului și cu încălcarea legislației, or, temeiul radierii fiind demersul Băncii și

nu o hotărâre judecătorească în acest sens, în care să fi fost și reclamantul vizat.

Victor Guțuțui, reprezentat de avocatul Tatiana Costru a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 martie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 14 mai 2018, este în termen.

3

Examinând temeiurile recursului declarat de către Victor Guțuțui, reprezentat

de avocatul Tatiana Costru în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Victor Guțuțui,

reprezentat de avocatul Tatiana Costru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

4

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Victor Guțuțui, reprezentat de

avocatul Tatiana Costru.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Victor Guțuțui, reprezentat de avocatul Tatiana

Costru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

5