2rac-240/18 — încasarea sumei

Dosarul nr. 2rac-240/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Parfeni) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 04 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu răspundere limitată „Allas Sisteme de Securitate”, reprezentată de avocatul Anatolie Dmitric, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „777-Chiciuc” împotriva Societății cu răspundere limitată „Allas Sisteme de Securitate” cu privire la încasarea sumei, penalității și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Întreprinderea Individuală „777-Chiciuc”, a fost casată hotărârea din 03 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 02 decembrie 2016 ÎI „777-Chiciuc” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe acțiunii „Allas Sisteme de Securitate” cu privire la încasarea sumei, penalității și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 14 februarie 2011, între ÎI „777- Chiciuc”, în calitate de client și SRL „Allas Sisteme de Securitate”, în calitate de antreprenor, a fost încheiat contractul de antrepriză nr. CU/L-11, având ca obiect de reglementare confecționarea și montarea sistemului de securitate anti-incendiară la Centrul comercial de pe adresa str. Paris, 47A, mun. Chișinău. A mai indicat reclamantul, că în vederea executării contractului, prin dispoziția de plată nr. 114 din 16 februarie 2011 a achitat avansul convenit în sumă de 21 590, 16 lei, ce constituie 70 % din suma de 1 900 de euro. Lucrările conform contractului s-au efectuat în două etape. Prima etapă - montarea cablului în termen de 5 zile de la data primei tranșe, a două etapă-montarea echipamentului și darea în exploatare în termen de 5 zile din data anunțării 1 antreprenorului despre pregătirea obiectului pentru montarea echipamentului.

Obiectul era gata pentru efectuarea lucrărilor încă la semnarea contractului în data de 14 februarie 2011, de altfel, părțile n-au stipulat în contract condițiile primei etape. Indică reclamantul, că pârâtul nu și-a onorat obligațiunile contractuale. În vara anului 2011 i-a comunicat telefonic pârâtului despre instalarea sistemului de semnalizare anti- incendiară, ultimul comunicându-i că vor fi efectuate lucrările de instalare. În decurs de doi ani de zile nu l-a mai deranjat pe pârât, iar în vara anului 2013 iarăși la contactat pe pârât în vederea efectuării lucrărilor, însă și de această dată lucrările n-au fost efectuate. La 05 noiembrie 2015, a trimis o pretenție în adresa pârâtului cu privire la finisarea lucrărilor în termen de 3 zile, dat fiind faptul că se aștepta un control de la organul de supraveghere de stat a măsurilor contra incendiilor.

La 06 noiembrie 2015 controlul a apărut. Au fost invitați specialiștii pârâtului pentru rezolvarea problemei în regim de urgență, care au asigurat controlorii că urgent instalează sistemul de semnalizare. Au măsurat iarăși suprafața și au întocmit un alt calcul în sumă de 3445,12 dolari SUA, motivând că prețurile din anul 2011 pînă în 2015 s-au schimbat și că în prezent nu se mai produc materiale, care au fost prevăzute în prealabil. A menționat că potrivit pct. 5.2 al contractului de antrepriză, penalitatea constituie 0,1% pe zi din suma primită în avans, dar nu mai puțin de 10 % din suma contractului. Astfel, penalitatea este de 3886,23 de lei (21590,16x0,1%x180 zile). A solicitat ÎI „777-Chiciuc” încasarea de la SRL „Allas Sisteme de Securitate” a sumei de 21590 de lei, avansul achitat, penalitatea în sumă de 3886,23 de lei și cheltuielile de judecată legate de plata taxei de stat în sumă de 764, 29 de lei și 573,21 de lei.

Prin hotărârea din 03 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani acțiunea a fost respinsă ca tardivă, a fost încasat din contul ÎI „777-Chiciuc” în beneficiul SRL „Allas Sisteme de Securitate” suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de executare și suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 17 octombrie 2017 ÎI „777-Chiciuc” a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de ÎI „777-Chiciuc”, a fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău din 03 octombrie 2017 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă cu încasarea de la SRL „Allas Sisteme de Securitate” în beneficiul ÎI „777-Chiciuc” a sumei de 21590,16 lei, plătită în avans, penalitatea în sumă de 3886,23 de lei, cheltuielile de judecată legate de plata taxei de stat în sumă de 764,29 de lei și suma de 573,21 de lei, iar în total suma de 26813,89 de lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond în mod eronat a ajuns la concluzia tardivității acțiunii înaintată de ÎI „777-Chiciuc”, or, odată ce SRL „Allas Sisteme de Securitate” a recunoscut datoria, cursului prescripției extinctive a fost întrerupt.

2 Astfel, istanța de apel având în susținere prevederile art. 954, 572 alin. (1) și (2), 624 Codul civil, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii, stabilind că SRL „Allas Sisteme de Securitate” nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de antrepriza nr. CU/L-11 din 14 februarie 2011 și nu a confecționat, montat sistemul de securitate anti-incendiară la Centru comercial de pe str. Paris, 47A, mun. Chișinău. Ulterior ÎI „777-Chiciuc” s-a adresat altui agent economic care a instalat sistemul anti-incendiar (f.d. 57-58). La data de 24 aprilie 2018, avocatul Anatolie Dmitric, în interesele SRL „Allas Sisteme de Securitate”, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe, precum și încasarea cheltuielilor de judecată suportate în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece este nefondată și emisă cu interpretarea, aplicarea eronată a normelor de drept material și emisă contrar probelor administrate în cauză. La fel, indică că instanța de apel la examinarea cauzei s-a limitat doar sub aspectul respectării termenului de prescripție și constatând că acțiunea este depusă în termen nu a examinat argumentele părților pe fond, dar a ajuns la concluzia că acțiunea este întemeiată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018 a fost expediată în adresa părților la 16 februarie 2018, însă la actele cauzei date despre recepționarea acesteia de către recurent nu sunt.

În circumstanțele date, recursul declarat de SRL „Allas Sisteme de Securitate”, reprezentat de avocatul Anatolie Dmitric, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La data de 20 mai 2018 în adresa intimatului a fost expediată copia recursului declarat de către SRL „Allas Sisteme de Securitate” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La data de 13 iunie 2018, ÎI „777-Chiciuc” a depus referință prin care a solicitat declararea recursului depus de SRL „Alla Sisteme de Securitate” ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a 3 fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Anatolie Dmitric, în interesele SRL „Allas Sisteme de Securitate”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Anatolie Dmitric, în interesele SRL „Allas Sisteme de Securitate”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: 4 Recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Allas Sisteme de Securitate”, reprezentată de avocatul Anatolie Dmitric, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Oleg Sternioală judecătorul Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 5