2rh-149/18 — încasarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-149/18 — încasarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rh-149/18
Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău (M. Țurcan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Iu. Sîrcu, Iu. Bejenaru, M. Pitic)
ÎNCHEIERE
29 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând cererea de revizuire depusă de către Anatolii Dudnic,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Yevdokimov
împotriva lui Anatolii Dudnic cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și
repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care
recursul declarat de către Anatolii Dudnic împotriva deciziei din 29 iunie 2016 a Curții
de Apel Chișinău a fost considerat inadmisibil,
c o n s t a t ă :
La data de 18 februarie 2011, Igor Yevdokimov a depus cerere de chemare în
judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Anatolii Dudnic, solicitând încasarea
cheltuielilor de judecată suportate în cadrul cauzelor civile nr. 2-998/2008 și nr. 11er-
158/2009 examinate de Judecătoria Botanica mun. Chișinău, nr. 3-1730/2010 examinată
de Curtea de Apel Chișinău și nr. 2-238/2012 de Judecătoria Buiucani mun. Chișinău în
sumă totală de 20 935, 36 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și
compensarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 840,95 lei.
Prin hotărârea din 07 decembrie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,
acțiunea depusă de Igor Yevdokimov a fost admisă parțial și s-a hotărât încasarea din
contul lui Anatolii Dudnic în beneficiul lui Igor Yevdokimov a sumei de 21 568 lei cu
titlu de taxă de stat și cheltuieli de judecată. Pretențiile cu privire la repararea
prejudiciului moral și încasarea sumelor de 100 lei și 107,69 lei cu titlu de taxe de stat
aferente, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
Prin decizia din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de către Anatolii Dudnic și menținută hotărârea din 07 decembrie 2015 a
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău.
1
La data de 03 noiembrie 2016, Anatolii Dudnic a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 29 iunie 2016 a
Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
Prin încheierea din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de către Anatolii Dudnic a fost considerat inadmisibil.
La data de 24 martie 2017, Anatolii Dudnic a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea
cererii de revizuire, casarea încheierii din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de
Justiție și a deciziei din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei
spre rejudecare în instanța de apel.
Prin încheierea din 31 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, cererea de revizuire
a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
La data de 11 mai 2018, Anatolii Dudnic a mai depus o cerere de revizuire
împotriva încheierii din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând
admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 21 decembrie 2016 a Curții
Supreme de Justiție și a deciziei din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu
remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea cererii de revizuire, cu referire la art. 449 lit. b) Cod de procedură
civilă, s-a indicat că pentru apărarea drepturilor și intereselor sale, revizuientul a fost
nevoit să se adreseze către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani cu o cerere de
eliberare a informației cu privire la participarea avocatului Vadim Colțov la examinarea
cauzei civile la cererea sa de chemare în judecată împotriva Direcției Privatizării
Fondului de Locuințe a Primăriei mun. Chișinău (dosarul nr. 2-1068/11). Astfel, în luna
martie 2018 a primit răspunsul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, potrivit căruia la
judecarea cauzei nominalizate avocatul Vadim Colțov s-a prezentat doar la o ședință de
judecată și anume din 23 februarie 2011, în baza contractului de asistență juridică din
25 decembrie 2008.
Anatolii Dudnic susține că prin contractul de asistență juridică nr. 267 din 24
decembrie 2008, avocatul Vadim Colțov a fost împuternicit să-l reprezinte pe Igor
Yevdokimov doar în cadrul cauzei civile nr. 2-998/08 (nr. 2a-2185/08 în instanța de
apel), nefiind astfel în drept să participe la examinarea cauzei nr. 2-238/2012. De
asemenea, Vadim Colțov nu avea împuterniciri să participe la judecarea cauzei nr. 2-
238/2012 (2-1068/11) nici în baza contractului din 25 decembrie 2008. Prin urmare,
cheltuielile de asistență juridică suportate de Igor Yevdokimov în cadrul cauzei civile
nr. 2-238/2012 nu pot fi compensate din contul dânsului.
La data de 22 mai 2018, Anatolii Dudnic a depus cerere de revizuire
suplimentară, menționând că la 14 mai 2018, a luat cunoștință pentru prima dată de
materialele cauzei civile nr. 3-1730/10, examinată de Curtea de Apel Chișinău și i-a
devenit cunoscut faptul că la dosar este anexat mandatul avocatului Vadim Colțov din
13 aprilie 2010, eliberat în baza contractului de asistență juridică nr. 267 din 24
decembrie 2008. Deci, Vadim Colțov nu avea împuterniciri din partea lui Igor
Yevdokimov de a participa la examinarea cauzei date, întrucât prin contractul nr. 267
avocatul a fost împuternicit să-l reprezinte pe intimat doar în cadrul cauzei civile nr. 2-
998/08.
La data de 29 mai 2018, în adresa intimatului Yevdokimov Igor și
reprezentantului acestuia, avocatul Colțov Angela, a fost expediată copia cererii de
2
revizuire cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a
valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la prezenta cerere de
revizuire.
Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de
revizuire depusă de către Anatolii Dudnic, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a
fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
Prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă stipulează că, cererea de
revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod
obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în
cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care
nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a
întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul
judecării anterioare a cauzei.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că, în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a
unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi
cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente
obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe
concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei
civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată și
să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.
Esențial este ca revizuientul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei
revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea
de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării hotărârii și care să fie
descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, este
absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii
pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.
La cazul prezentei spețe, instanța de revizuire constată că motivele invocate de
către Anatolii Dudnic în susținerea cererii de revizuire, nu se încadrează în prevederile
lit. b) art. 449 Cod de procedură civilă și respectiv, nu constituie temei de admitere a
cererii de revizuire și reexaminare a cauzei în fond, or, revizuientul nu s-a aflat în
imposibilitate de a lua cunoștință anterior de materialele cauzelor civile nr. 2-
2998/2008, 3-1730/2010 și 2-238/2012, la examinarea cărora au fost suportate
cheltuielile de asistență juridică compensate din contul ultimului, sau de a solicita
instanței de judecată eliberarea informației cu privire la participarea avocatului la
judecarea acestor cauze.
Prin urmare, argumentele invocate sunt abuzive și arbitrare și nu pot fi
considerate ca temeiuri acceptabile pentru revizuirea încheierii din 21 decembrie 2016 a
Curții Supreme de Justiție.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Cod de
3
procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care
urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică,
potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele,
că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest
principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor
fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).
Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.
Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat
expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și
imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin
prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației
dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre
elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice,
care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,
principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului
judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,
adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o
parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii, doar
cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența
instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu
trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu
privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest
principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.
În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și
raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de
revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuientul
Anatolii Dudnic, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului
securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil
garantate de art. 6 paragraf 1 din CEDO.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de
către revizuient sunt în contradicție cu prevederile art. 449 Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Anatolii Dudnic
ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Anatolii Dudnic
împotriva încheierii din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,
4
la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Yevdokimov împotriva lui Anatolii
Dudnic cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5