3ra-760/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–760/18

Instanța de fond: L. Bagrin

Instanța de apel: V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun

Î N C H E I E R E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Victor Burduh

Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Berlinski Victor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru),

c o n s t a t ă:

La 01 septembrie 2017, Berlinski Victor a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, deși a obținut dreptul la pensie pentru limită

de vârstă anterior, autoritatea publică a ignorat dreptul lui la recalcularea acesteia,

în pofida faptului că, salariul procurorilor în funcție a fost majorat de câteva ori.

Respectiv, a considerat că, la momentul obținerii dreptului la pensie pentru

limită de vârstă, a obținut și dreptul la determinarea cuantumului acesteia în

dependență de salariul procurorului în exercițiu, iar modificările legislative operate

ulterior nu pot afecta acest drept.

Reclamantul a indicat că, în vederea soluționării extrajudiciare a litigiului, la

24 iulie 2017 a înaintat cerere prealabilă Casei Naționale de Asigurări Sociale, iar

prin răspunsul nr.B-1429/17 din 17 august 2017, cererea prealabilă a fost respinsă.

Nefiind de acord cu refuzul de soluționare a cererii înaintate, reclamantul s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată solicitând instanței de judecată să fie

considerat neîntemeiat răspunsul nr.B-1429/17 emis de Casa Națională de

Asigurări Sociale; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze

pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat

Procurorului superior al secției Procuraturii Generale, începând cu 01 ianuarie

2013, cu actualizarea acesteia, ținând cont de majorarea generală a salariului

procurorului în funcție; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite

pensia pentru vechime în muncă, recalculată, formată în urma neaplicării

principiului obligatoriu de recalculare a pensiei la majorarea ordinară a salariului

lunar al procurorului în funcție, începând cu 01 ianuarie 2013 până la data de 17

octombrie 2017.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

a fost admisă acțiunea în sensul formulat.

Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

La 27 aprilie 2018 (prin oficiul poștal), Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului declarat, Casa Națională de Asigurări Sociale a

invocat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a analizat multilateral actele

normative și legislația în vigoare. Mai mult, a menționat că, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de către instanțele inferioare ca fiind stabilite.

La 29 mai 2018, Berlinski Victor a depus o referință la cererea de recurs

solicitând ca recursul să fie considerat inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, neîntemeiat și care urmează

a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu pot

duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432

al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Visternicean,

Victor Burduh