2ra-1010/18 — Încasarea dobânzii de întârziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea dobânzii de întârziere
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1010/18 — Încasarea dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra–1010/18
Instanța de fond: T. Avasiloaie
Instanța de apel: A. Minciuna, I. Muruianu, V. Efros
Î N C H E I E R E
27 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Victor Burduh
Examinând admisibilitatea recursului declarat de către ÎS CA „Air Moldova”,
în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Autoritatea Aeronautică Civilă împotriva ÎS CA „Air Moldova” cu privire la
încasarea dobânzii de întârziere,
împotriva deciziei din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de către ÎS CA „Air Moldova” și menținută hotărârea
din 10 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Central),
c o n s t a t ă:
La 15 septembrie 2016, Autoritatea Aeronautică Civile a înaintat o cerere de
chemare în judecată împotriva ÎS CA „Air Moldova” solicitând încasarea dobânzii
de întârziere în mărime de 273 376,29 de lei. Ulterior, micșorându-și cuantumul
pretențiilor a solicitat încasarea dobânzii de întârziere conform pct. 4 al
contractului nr. 85 din 25.11.2012 în mărime de 272 616,86 de lei.
În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, la 25 octombrie 2012, între
Autoritatea Aeronautică Civilă și ÎS CA „Air Moldova” a fost încheiat Contractul
nr.85 de preluare și eșalonare a plăților prin care ÎS CA „Air Moldova”,
recunoscând datoria în valoare de 32 192 264,20 de lei, respectând prevederile
Graficului din anexă la contract, s-a obligat să o achite până la 30 noiembrie 2015.
Conform pct.4 al Contractului nr.85 din 25.11.2012, părțile de comun acord au
stabilit că, pentru întârzierea executării obligației debitorul va răspunde față de
creditor conform art.619 al Codului civil. ÎS CA „Air Moldova” parțial a respectat
prevederile contractului sus-numit achitând cu regularitate sumele datorate
1
conform graficului însă, începând cu data 30 iulie 2015 ÎS CA „Air Moldova” a
admis întârzieri la îndeplinirea obligațiunilor sale, acumulând restanțe la achitarea
sumelor, datoria fiind stinsă în întregime abia la 06 aprilie 2016.
Drept urmare, calculând dobânzile de întârziere conform pct.4 al Contractului
și art.619 alin. (1), (2) al Codului civil, a expediat în adresa ÎS CA „Air Moldova”
scrisoarea nr. 225 din 08.02.2016 împreună cu calculul nr. l al dobânzilor, efectuat
pentru perioada 01.01.2015 - 31.12.2015, pentru ca suma de 151 806,38 de lei să
fie acceptată și achitată. Cu toate că, la 08 februarie 2016, solicitarea a fost
recepționată, ÎS CA „Air Moldova” nu a dat curs acestei scrisori, nu a achitat
dobânda calculată și nu a prezentat nici un răspuns la solicitare.
La 06 iunie 2016, Autoritatea Aeronautică Civilă a înaintat scrisoarea nr.
1233 împreună cu calculul dobânzii de întârziere nr. 2 din 02.06.2016 pentru
perioada 01.01.2016 - 06.04.2016, prin care a solicitat ÎS CA „Air Moldova”
achitarea sumei de 121 569,91 de lei.
La 06 iunie 2016, ÎS CA „Air Moldova” a recepționat solicitarea, însă,
aceasta de asemenea a rămas fără răspuns. Din considerentele expuse, la 28 iunie
2016, Autoritatea Aeronautică Civilă a expediat în adresa ÎS CA „Air Moldova” o
cerere prealabilă prin care i-a fost solicitat ca în termen de 15 zile de la
recepționarea ei să efectueze transferul la contul Autorității Aeronautice Civile a
dobânzii de întârziere în sumă totală de 273 376,29 de lei.
Prin hotărârea din 10 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Central),
acțiunea a fost admisă, s-a dispus încasarea de la ÎS CA „Air Moldova” în
beneficiul Autorității Aeronautice Civile a dobânzii de întârziere pentru
neachitarea în termen a datoriei în baza contractului de preluare și eșalonare a
plăților nr.85 din 25.10.2012, pentru perioada 01.01.2015 - 31.12.2015 în mărime
de 151 806,38 de lei și pentru perioada 01.01.2016 - 06.04.2016 în mărime de 120
810,48 de lei, în total suma de 272 616,86 de lei.
Prin decizia din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de către ÎS CA „Air Moldova” și menținută hotărârea din 10 aprilie
2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Central).
La 03 aprilie 2018, ÎS CA „Air Moldova” a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia
și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii.
În motivarea recursului declarat, ÎS CA „Air Moldova” a invocat că instanța
de apel la pronunțarea deciziei a interpretat eronat normele de drept material.
La 21 mai 2018, Autoritatea Aeronautică Civilă a depus o referință prin care a
menționat că recursul urmează a fi declarat inadmisibil.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu
materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
2
declarat de către ÎS CA „Air Moldova”, neîntemeiat și care urmează a fi declarat
inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de ÎS CA „Air Moldova”, nu pot duce la
admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al
Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra
reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției
instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență,
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța
de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în
vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui
control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a
recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură
civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
3
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de
recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de ÎS CA „Air Moldova”.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către ÎS CA „Air Moldova”.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Victor Burduh
4