3ra-998/18 — confirmarea alegerilor locale noi

3ra-998/18 — confirmarea alegerilor locale noi (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-998/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru: R. Berdilo

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: E. Palanciuc, A. Malîi, Vl. Clima,

Î N C H E I E R E

25 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton

examinând problema admisibilității recursurilor declarate de către Partidul Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral Andrei Năstase, reprezentați

de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, de către Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 și de către Liudmila Perederii,

în cauza civilă inițiată de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1 cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale noi ale

primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018

(turul II) și validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău,

împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

respins cererile de apel declarate de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și

Adevăr”, concurentul electoral Andrei Năstase, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova” și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1 și s-a menținut hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care nu s-a confirmat legalitatea alegerilor locale ale

primarului general al municipiului Chișinău

c o n s t a t ă:

La 11 iunie 2018, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 a depus în instanța de judecată o cerere privind confirmarea legalității

alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău, din data de 20

mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II), și validarea mandatului primarului ales în

municipiul Chișinău, în temeiul articolului 146 Cod electoral, dar și al punctului 19 din

Instrucțiunea privind modul de împachetare, sigilare și transmitere a documentelor și

materialelor electorale de la alegerile locale, aprobată prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 3403 din 19 mai 2015 (f.d. 3, vol. I).

Prin hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu s-a

confirmat legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului

Chișinău, din data de 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II).

1

S-a dispus transmiterea hotărârii în 24 de ore după adoptare către Comisia

Electorală Centrală și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 (f.d. 151, 153-167, vol. I).

La 20 iunie 2018, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și Andrei

Năstase, reprezentați de avocatul Pavel Dumitru, au declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 168, vol. I), iar

ulterior un apel motivat împotriva aceleiași hotărâri (f.d. 216-223, vol. I).

De asemenea, la 20 iunie 2018, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, a declarat un apel nemotivat

împotriva hotărârii din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 175-

176, vol. I), iar ulterior un apel motivat împotriva aceleiași hotărâri (f.d. 201-206, vol.

I).

La 20 iunie 2018, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 a declarat un apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 182, vol. I), iar ulterior un apel motivat

împotriva aceleiași hotărâri (f.d. 208-210, vol. I).

La 20 iunie 2018, Liudmila Perederii și Iuri Țopa au declarat apel împotriva

hotărârii din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 171-172, vol. I),

iar ulterior Liudmila Perederii și-a concretizat cererea de apel (f.d. 237-239, vol. I).

Prin încheierea din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a încetat procedura

în apel conform apelului exercitat de Liudmila Perederii și Iuri Țopa (f.d. 55-57, vol.

II).

Prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au respins cererile de

apel declarate de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, concurentul

electoral Andrei Năstase, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.

1 și s-a menținut hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(f.d. 58-77, vol. II).

În motivarea soluțiilor, instanțele de judecată au reținut că potrivit procesului-

verbal privind totalizarea rezultatelor votării la alegerea primarului general al

municipiului Chișinău (turul II de scrutin din 03 iunie 2018), întocmit la 04 iunie 2018,

ora 12:00, a fost ales ca primar concurentul electoral din partea Partidului Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, care a obținut 129 432 voturi, în

defavoarea concurentului electoral Ion Ceban, care a obținut 116 789 de voturi.

Instanțele de judecată au subliniat că obiectivul fundamental al instanței de

judecată la confirmarea rezultatelor alegerilor locale este cel de a evalua măsura în

care procesul electoral s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale, în cursul

unei campanii electorale fiind posibile anumite neregularități. Potrivit acestora,

valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile și de amploarea neregulilor

identificate.

În motivarea soluției, instanțele au avut la bază prevederile art. 74 alin. (4) Cod

electoral, care stabilește că instanța de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor

locale în circumscripția respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul

alegerilor sau la totalizarea rezultatelor, dacă aceste încălcări au influențat rezultatele

alegerilor.

În temeiul art. 74 alin. (4) Cod electoral, instanțele de judecată și-au asumat

misiunea de a verifica din oficiu atât acțiunile întreprinse de către autoritățile statului,

2

în particular de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1, cât și acțiunile concurenților electorali.

Instanța de apel a respins alegațiile reprezentanților Partidului Politic „Platforma

Demnitate și Adevăr”, potrivit cărora instanța de judecată nu deține competența de a

respinge solicitarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 cu privire la validarea mandatului primarului ales în baza unor motive

formale, în condițiile în care niciunul dintre candidații la funcția de primar nu au

contestat rezultatele alegerilor locale noi pentru funcția de primar general al

municipiului Chișinău, și le-a calificat ca lipsite de suport juridic și ca subminând

competența instanței stabilită în articolul 114 Constituția Republicii Moldova și art. 74

alin. (4), art. 146 Cod electoral, care stabilesc în mod expres că justiția se înfăptuiește

în numele legii numai de instanțele judecătorești.

În motivarea soluției de neconfirmare a alegerilor, Judecătoria Chișinău, sediul

Centru și Curtea de Apel Chișinău au reținut că printr-o hotărâre judecătorească

irevocabilă s-a constatat că la data de 03 iunie 2018, adică în „ziua tăcerii”,

concurentul electoral din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”,

Andrei Năstase, a făcut agitație electorală. Cu referire la actul judecătoresc menționat,

aceste instanțe au verificat dacă prin această încălcare au fost afectate/influențate

rezultatele alegerilor locale noi desfășurate pentru alegerea primarului general al

municipiului Chișinău.

Instanțele de judecată și-au asumat sarcina de a stabili dacă încălcările constatate

au un caracter minor sau major, dacă privesc un segment îngust sau vast de alegători,

precum și sarcina de a stabili impactul acestei încălcări asupra electoratului și asupra

rezultatelor votării. În acest sens, instanțele au reținut că mesajele exprimate de Andrei

Năstase, calificate ca agitație electorală în ziua alegerilor, au fost vizualizate și

distribuite spre a fi vizualizate unui număr mare de persoane, care, deși nu poate fi

apreciat cu exactă precizie, este unul de ordinul zecilor de mii. Acest număr este mai

mare decât diferența de voturi dintre candidați existentă în turul II.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut că desfășurarea agitației electorale

în ,,ziua tăcerii” de către concurenții electorali Andrei Năstase și Ion Ceban sunt de

natură să influențeze rezultatele scrutinului de vot, iar în aceste circumstanțe instanțele

au evaluat impactul acțiunii de determinare a alegătorilor să voteze un anumit candidat

și în funcție de prezența acestora la ambele tururi de vot. În acest sens, s-a constatat o

prezență esențial mai mare a alegătorilor la vot în turul de scrutin din 03 iunie 2018, în

care au fost admise încălcări ale Codului electoral de către concurentul electoral

Andrei Năstase. În cursul judecării cauzei s-a stabilit că postările live-video, publicate

de către concurentul electoral Andrei Năstase la 03 iunie 2018 și care constituie

agitație electorală în sensul art. 52 Cod electoral, au fost vizualizate de mai mulți

utilizatori ai rețelei de socializare Facebook, iar îndemnul concurentului electoral Ion

Ceban, adresat cetățenilor municipiului Chișinău, a fost reflectat în sursele mass-

media, fiind vizualizat de mai multe persoane. În consecință, o parte din persoanele

care au vizualizat postările live-video și/sau informat din sursele media au fost

convinse să voteze un concurent electoral sau altul în cadrul scrutinului din 03 iunie

2018, fiind alterat astfel rezultatul votării.

S-a mai reținut că prin cererea de apel, concurentul electoral Andrei Năstase și

Partidul Politic ,,Platforma Demnitate și Adevăr” au analizat comparativ alegerile

ordinare ale primarului municipiului Chișinău din 2011 și 2015, contrapuse cu

alegerile locale noi din 2018, astfel încât se atestă că în turul II prezența electoratului

3

este întotdeauna mai mare, însă această poziție nu a fost apreciată de instanța de apel

ca fiind una plauzibilă, deoarece se constată că diferența prezenței cetățenilor în turul

II în anul 2018 a crescut de trei ori comparativ cu scrutinele din 2011 și 2015 și această

majorare definitivă a fost apreciată de Curtea de Apel Chișinău ca fiind una

semnificativă și generată de agitația electorală făcută de concurenții electorali la 03

iunie 2018.

La 22 iunie 2018, Liudmila Perederii a declarat recurs împotriva deciziei din 21

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor

hotărâri judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de confirmare a legalității alegerilor

locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău din data de 20 mai 2018

(turul I) – 03 iunie 2018 (turul II).

În motivarea cererii de recurs, Liudmila Perederii a indicat că instanța de apel i-a

adus atingere dreptului său la un proces echitabil, deoarece nu a aplicat legea care

trebuia aplicată.

Recurenta a mai menționat că Curtea de Apel Chișinău este obligată, prin prisma

art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în cererea de apel.

Recurenta a concretizat că i-a solicitat Curții de Apel Chișinău să i se permită

studierea materialelor dosarului, cerere care a fost admisă, însă după ce a depus cererea

de apel motivată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate.

La 22 iunie 2018, Partidul Politic ,,Platforma Demnitate și Adevăr” și Andrei

Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, au declarat recurs împotriva deciziei

din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

ambelor hotărâri judecătorești și emiterea unei decizii de confirmare a legalității

alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău cu validarea

mandatului primarului general ales al municipiului Chișinău, Andrei Năstase.

În motivarea cererii, recurenții au invocat ca temei de declarare a recursului

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Aceștia au susținut că instanțele de judecată au constatat în mod eronat că

îndemnul concurentului electoral de a ieși la vot, exprimat în ziua alegerilor pe

paginile de socializare, constituie agitație electorală, iar presupusul impact al acestor

acțiuni ar constitui temei de nevalidare a alegerilor locale noi.

Recurenții au precizat că concurentul electoral Andrei Năstase a înregistrat la 03

iunie 2018 câteva filmulețe live, prin care i-a îndemnat pe locuitorii municipiului

Chișinău să iasă la vot și să-și exercite dreptul de vot, pentru ca mandatul viitorului

primar să fie cât mai reprezentativ. Nu s-a precizat pentru care din concurenți să se

voteze. Aceste postări au fost publicate doar pe pagina sa personală de pe rețeaua

Facebook, nefiind difuzate prin intermediul mass-media.

Recurenții au susținut că instanțele de judecată au apreciat în mod neîntemeiat

aceste acțiuni ca fiind agitație electorală, care are un caracter absolut și grav și care a

generat creșterea numărului de persoane care au ieșit la vot în turul II de scrutin.

Pretinsa încălcare comisă de Andrei Năstase urma să fie examinată prin prisma

răspunderii juridice electorale, reglementată de art. 75 alin. (2) Cod electoral, care

prevede că pentru încălcarea legislației electorale, Comisia Electorală Centrală sau

consiliul electoral de circumscripție îi poate aplica grupului de inițiativă sau

concurenților electorali următoarele sancțiuni: a) avertisment; b) anularea înregistrării

grupului de inițiativă; c) intentarea procesului contravențional conform legislației; d)

4

lipsirea de alocații de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau complementară; e)

solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

Recurenții au subliniat că nicio normă legală nu stabilește sancțiunea nevalidării

rezultatelor alegerilor, motiv pentru care i-au solicitat instanței de recurs concretizarea

normei legale care instituie refuzul confirmării legalității alegerilor pentru săvârșirea

agitației electorale în ziua alegerilor.

De asemenea, aceștia au opinat că instanțele de judecată au eșuat în aplicarea art.

74 alin (4) Cod electoral, invocând în acest sens că în hotărârea nr. 34 din 13

decembrie 2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de

Președinte al Republicii Moldova, Curtea Constituțională a stabilit la punctele 21 și 22

că în cursul unei companii electorale sunt posibile anumite neregularități, însă

valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile și de amploarea acestora constatate de

autoritățile statului. În același context, instanța constituțională a reiterat că: (1)

anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și stabilirea

rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este

echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influențeze

rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie să fie motivată și

însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

De asemenea, aceștia au afirmat că practica constantă a Curții Constituționale,

care interpretează legea sub aspectele legate de temeiurile recunoașterii alegerilor

valabile sau anulare a lor atestă că argumentul invocat de instanțele de judecată în

prezenta cauză nu poate constitui temei pentru nevalidarea rezultatelor alegerilor locale

noi.

Instanțele au statuat că impactul filmulețelor a fost unul extrem de mare. Ele au

dus la creșterea numărului de alegători și au viciat rezultatele alegerilor, considerente

din care recurenții au solicitat instanței de recurs să elucideze: (1) prin care procedee

tehnice sau de altă natură instanțele au determinat care a fost numărul de vizualizări ale

filmulețelor în ziua alegerilor până la închiderea secțiilor de votare, adică până la ora

21:00 a zilei de 03 iunie 2018? (2) prin ce procedee sau modalități tehnice instanțele au

determinat care este numărul de persoane, dintre acelea care au vizualizat filmulețele

video, care au mers la vot, fiind determinate de îndemnul lui Andrei Năstase și câte din

ele au votat pentru Andrei Năstase? (3) prin ce procedee tehnice instanțele au

determinat câte din persoanele ce au vizualizat acele filmulețe au avut dreptul de vot în

municipiul Chișinău și cum au dedus instanțele din acest număr: numărul persoanelor

care nu au atins majoratul, numărul persoanelor care nu au drept de vot în municipiul

Chișinău, numărul cetățenilor străini și numărul persoanelor care au drept de vot în

municipiul Chișinău, dar se aflau în afara țării?

Analiza modului de calculare a numărului de vizualizări de pe rețeaua Facebook,

care se regăsește și pe site-ul https://www.romani.md/vot-anulat-din-cauza-

vizualizărilor-cum-le-calculeaza-facebook/ combate vehement pozițiile instanțelor.

Instanțele de judecată au atestat o creștere a numărului de votanți ca rezultat al

pretinsei agitații electorale din partea lui Andrei Năstase, însă această concluzie este

combătută prin prezentarea analizei matematice a rezultatelor votării la alegerile locale

din municipiul Chișinău din 2011 și 2015.

Recurenții au mai subliniat că niciun participant la proces nu a solicitat ca

alegerile să nu fie validate, instanțele de judecată pronunțându-se din oficiu asupra

acestei chestiuni.

5

Niciun observator, nicio autoritate abilitată cu monitorizarea procesului de alegeri

și niciun concurent electoral nu au indicat asupra prezenței unor încălcări ale legislației

electorale, care ar fi influențat rezultatele alegerilor, însă doar instanța de judecată,

exclusiv în camera de consiliu, a dedus existența acestor pretinse abateri, fără a avea

abilitățile necesare, le-a evaluat și a reținut că ele sunt suficiente pentru a nu confirma

legalitatea alegerilor.

Recurenții au mai precizat că cauza în ordine de apel a fost judecată de judecători

care nu erau în drept să participe la proces, iar procedura de examinare a recuzării a

avut un caracter formal, având în vedere că cererea de recuzare a fost examinată de un

complet de magistrați compromiși, care au deliberat în termen restrâns, iar din camera

de consiliu au ieșit cu dispozitivul încheierii redactate și imprimate, în condițiile în

care din spusele responsabililor de la Curtea de Apel Chișinău, în camera de consiliu

nu există computer și imprimantă, iar intervalul de timp cât a durat deliberarea era

insuficient pentru a redacta încheierea.

La începutul ședinței de judecată în instanța de apel recurenții au fost informați de

către completul de judecată că a fost admisă spre examinare cererea de apel depusă de

două persoane terțe, care nu au participat la judecarea cauzei în prima instanță, iar la

solicitarea lor de a aplica instituția restituirii acestei cereri de apel, magistrații le-au

comunicat că deja a fost acceptată spre examinare. Din acest motiv, ei au solicitat

prezentarea încheierii de punere pe rol a cererii de apel menționate, însă instanța de

apel le-a comunicat că atunci când vor putea studia materialele dosarului, vor putea citi

și încheierea.

În cadrul judecării cererii de recuzare, completul desemnat pentru examinarea

recuzării a stabilit că o asemenea încheiere lipsește, motiv pentru care acelor persoane

terțe nu le-a fost permisă participarea la examinarea cererii de recuzare.

După respingerea cererii de recuzare și redeschiderea ședinței de judecată în

instanța de apel, președintele completului le-a prezentat încheierea de punere pe rol a

cererii de apel depusă de către persoanele terțe, însă împrejurările descrise impun

concluzia că la momentul inițial la care s-a invocat existența acestei încheieri, acest act

judecătoresc nu fusese emis.

Din considerentul că s-au atestat grave încălcări ale legii, care necesită a fi expuse

nemijlocit în fața instanței, în temeiul art. 444 Cod de procedură civilă, recurenții au

solicitat instanței de recurs judecarea recursului cu participarea părților și a

reprezentanților în ședință publică, la care să fie asigurată și participarea presei.

La 22 iunie 2018, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

reprezentat de Nicolae Fomov, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri

judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de constatare a faptului încălcării art. 52 alin.

(3) și (10) Cod electoral de către Partidul Politic ,,Platforma Demnitate și Adevăr” și

Andrei Năstase și lipsa încălcărilor electorale din partea lui Ion Ceban.

În motivarea cererii de recurs, Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, a menționat că instanța de

judecată și-a depășit atribuțiile legale, deoarece în susținerea concluziei că Ion Ceban a

efectuat agitație electorală au fost aduse în discuție înscrisuri care nu au fost prezentate

de părți, ci de judecătorul care a fost recuzat la examinarea cauzei în prima instanță.

Recurentul a mai susținut că instanțele de judecată nu au ținut cont că agitația

electorală reprezintă anumite acțiuni din partea concurentului electoral, iar conform

6

art. 72 alin. (1) Cod electoral, acțiunile/inacțiunile concurenților electorali se contestă

în termen de 3 zile în instanța de judecată.

Nu există contestații privind pretinsa agitație electorală a lui Ion Ceban în ziua

alegerilor și nici act judecătoresc de constatare a acestor încălcări, circumstanțe care

denotă că examinarea din oficiu a acestei chestiuni de către instanța de validare încalcă

dreptul concurentului electoral la apărare și la un recurs efectiv.

Recurentul a mai precizat că pretinsele acțiuni de agitație electorală ale lui Ion

Ceban nu îi sunt imputabile lui, ci presei, iar acțiunile presei pot fi contestate separat,

fapt pentru care concurentul electoral nu pot fi responsabil de acțiunile unor terțe

persoane, această situație fiind stabilită în mod expres în Codul electoral.

Candidații electorali Ion Ceban și Andrei Năstase nu se află într-o situație de

egalitate, în condițiile în care în privința lui Andrei Năstase există o hotărâre

judecătorească irevocabilă, prin care s-a stabilit faptul agitației în ziua alegerilor.

La 22 iunie 2018, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătorești și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a cerințelor prevăzute în demersul înaintat

instanței de fond la 11 iunie 2018 cu numărul de intrare 05-3-38436.

În motivarea cererii, recurentul a invocat că prin alegerile locale noi a fost

exprimată voința poporului, a locuitorilor municipiului Chișinău, voință care constituie

baza puterii de stat, fiind exprimată prin alegeri libere și directe. Statul trebuie să

garanteze exprimarea voinței cetățenilor prin apărarea principiilor democratice și a

normelor dreptului electoral.

Recurentul a mai subliniat că instanța de fond nu a constatat abateri în actele

prezentate de către Consiliul electoral în care sunt menționate rezultatele alegerilor și

că, prin emiterea hotărârii de invalidare a alegerilor, instanța de judecată a ignorat

atribuțiile și scopul pentru care a fost constituit și activat Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1. Nu au fost constatate abateri în

activitatea acestuia, iar pe cale de consecință alegerile urmau a fi validate.

Consiliul electoral a respectat prin activitatea sa prevederile Codului electoral,

depunând toate eforturile necesare pentru organizarea și desfășurarea corectă și

democratică a alegerilor, garantând libertatea acestora.

La 23 iunie 2018, Partidul Politic ,,Platforma Demnitate și Adevăr” și Andrei

Năstase, reprezentați de avocatul Pavel Dumitru, au depus recurs suplimentar,

invocând faptul că la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel au ridicat

problema posibilității și temeiniciei reprezentării concurentului electoral Ion Ceban de

către Nicolae Fomov în baza hotărârii nr. 13 din 11 aprilie 2018 a Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, având în vedere că din textul

hotărârii menționate nu se atestă că Nicolae Fomov ar fi fost desemnat în calitate de

reprezentant cu drept de vot consultativ al concurentului electoral Ion Ceban, această

calitate fiind valabilă doar pentru Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”. Aceste aspecte nu au fost elucidate de către instanțele ierarhic inferioare și

urmează a fi examinate de instanța de recurs.

Aceștia au susținut că la materialele cauzei nu există un mandat care ar atesta

dreptul lui Nicolae Fomov de a semna referința și de a depune cererea de apel din

numele Partidului Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Ei au reiterat că instanța de apel face trimitere, în decizia contestată, la hotărârea

Curții Constituționale nr. 34 din 13 decembrie 2016 privind confirmarea rezultatelor

7

alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, în care s-a

stabilit că sunt temeiuri de invalidare/anulare a alegerilor: (1) cazul în care votarea și

stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral

este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să

influențeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și

însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Prin urmare, Curtea Constituțională a

prevăzut existența unei cereri motivate de anulare a alegerilor, însoțită de probe, fără

ca instanța să trebuiască să invoce nevalidarea/anularea din oficiu.

Recurentul a mai atenționat că instanțele de judecată erau obligate să motiveze în

ce măsură frauda comisă pe rețeaua Facebook a afectat rezultatele alegerilor.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, cu privire la

admisibilitatea recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o

mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Prin prisma normei de drept citate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că demersul înaintat

de Partidul politic ,,Platforma Demnitate și Adevăr” și Andrei Năstase, reprezentați de

avocatul Pavel Dumitru, cu privire la examinarea cauzei în ședință publică, este lipsit

de suport legal și nu poate fi admis.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din trei judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa

acesteia.

Prin referința depusă la 23 iunie 2018, Partidul Politic ,,Platforma Demnitate și

Adevăr” și Andrei Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, au solicitat (1)

declararea recursului depus de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, ca fiind inadmisibil, deoarece nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă și este înaintat

de o persoană care nu dispune de drepturile procedurale speciale de a contesta un act

judiciar expuse în art. 81 Cod de procedură civilă, (2) restituirea recursului declarat de

Liudmila Perederii ca fiind depus de o persoană care nu este în drept de a declara și (3)

admiterea recursului declarat de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor

verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport

verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și

Adevăr” și candidatul electoral Andrei Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru

Pavel, de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

reprezentat de Nicolae Fomov, de către Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale municipale Chișinău nr. 1 și de către Liudmila Perederii în cererile lor de

recurs, în baza materialelor din dosar și a referinței depuse de Partidul Politic

,,Platforma Demnitate și Adevăr” și Andrei Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru

Pavel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate sunt inadmisibile din

următoarele motive.

8

Cu referire la recursul declarat de Liudmila Perederii, Completul reține

următoarele.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se

cuvine.

În conformitate cu art. 436 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se depune

de persoanele menționate la art. 430, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 437

din Cod.

Completul observă că cererea de recurs depusă de Liudmila Perederii este

înaintată de o persoană care nu este în drept să o declare, având în vederea că recurenta

nu este parte sau participant la proces, neavând, așadar, calitate procesuală.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

În acest sens, Completul reține că prin încheierea din 21 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău s-a încetat procedura în apel conform apelului exercitat de Liudmila

Perederii și Iuri Țopa (f.d. 55-57, vol. II), pentru că cererea de apel este depusă de

către o persoană care nu este în drept să declare apel.

La 23 iunie 2018, Liudmila Perederii și Iuri Țopa au declarat recurs împotriva

încheierii din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care a fost respins prin decizia

din 23 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cu menținerea încheierii contestate (f.d.

117, 122-125, vol. II).

Astfel, printr-un act judecătoresc irevocabil s-a stabilit că Liudmila Perederii nu

are calitate procesuală în prezenta cauză.

În acest sens, legislatorul a instituit reguli exprese cu privire la procedurile

judiciare naționale, în scopul unei bune administrări a justiției, fiind stabilită exhaustiv

lista persoanelor cu drept de a contesta un act judecătoresc.

În această direcție, Completul notează că limitarea accesului la o curte sau la un

tribunal nu este conform cu art. 6 § 1 al Convenției, decât în cazul în care aceasta

urmărește un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul vizat.

Completul reține că Liudmila Perederii nu are un drept procedural de a contesta

cu recurs decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Din acest motiv, cererea

sa de recurs trebuie declarată inadmisibilă în temeiul art. 433 lit. c) Cod de procedură

civilă.

Cu privire la recursurile declarate de către Partidul Politic „Platforma Demnitate

și Adevăr” și candidatul electoral Andrei Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru

Pavel, de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

reprezentat de Nicolae Fomov și de către Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale municipale Chișinău nr. 1, Completul relevă următoarele.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se

supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin.(5).

În conformitate cu art. 429 alin. (4) și (5) Cod de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs:

a) deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun niciunei căi de

atac;

9

b) hotărârile în privința cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art. 374;

c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.

Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art.

430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul

poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea

care se referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate

fi atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în

fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată expres

în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau

aplicarea eronată a normelor de drept material.

În speță, recursurile sunt declarate împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, care poate fi atacată cu recurs și respectiv recursurile declarate de

către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral Andrei

Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov și de către

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 nu pot fi

declarate inadmisibile în temeiul art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

Conform art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată

poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei

instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție observă că recursurile declarate de către Partidul Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” și de candidatul electoral Andrei Năstase,

reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, și de către Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 împotriva deciziei din 21 iunie

2018 a Curții de Apel Chișinău sunt depuse la 22 iunie 2018, în termenul stabilit de

legislația electorală.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

Recursul declarat de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și

candidatul electoral Andrei Năstase este semnat de avocatul Dumitru Pavel, care a fost

desemnat prin hotărârea nr. 11 din 10 aprilie 2018 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 ca reprezentant cu drept

consultativ de vot în cadrul Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1 (f.d. 29, vol. I). Prin procura din 31 mai 2018, avocatului

Pavel Dumitru i s-a încredințat de către Partidul Politic ,,Platforma Demnitate și

Adevăr” și concurentul electoral Andrei Năstase dreptul de a-i reprezenta în instanța de

judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 30, vol. I).

Recursul declarat de Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” este semnat de Nicolae Fomov, desemnat prin hotărârea nr. 13 din 11 aprilie

2018 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, în

calitate de reprezentant cu drept consultativ de vot în cadrul Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 (f.d. 31-32, vol. I), iar prin

10

procura din 12 aprilie 2018 i-a fost încredințată, de către Partidul Politic ,,Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, reprezentarea în instanța de judecată cu dreptul

de ataca hotărârea judecătorească (f.d.129, vol. I).

Recursul declarat de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1 este semnat de vicepreședintele Ina Babin, investită în

această funcție prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1511 din 03 aprilie

2018 cu privire la degrevarea de atribuțiile de serviciu de la locul de muncă permanent

a unor membri ai Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 și aprobarea statului de personal al aparatului consiliului (f.d. 130, vol.

I).

În aceste circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție observă că recursurile declarate de către

Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și de candidatul electoral Andrei

Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, și de către

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 sunt depuse

de persoane care au acest drept. Prin urmare, nu este incident temeiul prevăzut de art.

433 lit. c) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost

examinat o dată. În acest caz, instanța de recurs reține că temeiul prevăzut de art. 433

lit. d) Cod de procedură civilă nu este incident.

Având în vedere cele constatate supra, instanța de recurs conchide că recursurile

declarate de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și de candidatul electoral

Andrei Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, și de

către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 nu pot

fi considerate inadmisibile în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit. a1), b), c) sau

d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

11

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII din Codul de procedură civilă are un

caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural,

verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursurilor și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în

care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

stabilite de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire

la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat de o instanță

judecătorească.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că dreptul unei persoane de acces

liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului. Asemenea rigori urmăresc scopul aplicării și al interpretării

unitare a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în

deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato v. Italia, 15 septembrie

2016, paragraful 32).

Completul notează că în cererea de recurs, Partidul Politic ,,Platforma Demnitate

și Adevăr” și Andrei Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, au invocat drept

temei de declarare a recursului prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) Cod de

procedură civilă.

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, reprezentat de

Nicolae Fomov, nu a indicat în cererea de recurs niciun temei de drept în vederea

declarării recursului prevăzut de art. 432 Cod de procedură civilă.

În cererea de recurs, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 a invocat la general prevederile art. 432 Cod de procedură civilă, fără a

specifica alineatul sau litera prevăzută în acest articol.

Totuși, din conținutul cererilor de recurs rezultă că, în esență, Partidul Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral Andrei Năstase, reprezentați

de avocatul Dumitru Pavel, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, și Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale municipale Chișinău nr. 1, au reluat criticile formulate în faza procesuală

anterioară, cu privire la care s-a pronunțat instanța de apel, invocarea pretinselor

încălcări comise de către instanța de apel nefiind suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din trei

12

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în a se verifica

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de apel și prima instanță au examinat cauza sub toate aspectele, cu

respectarea normelor de drept material, procedural și au apreciat corect probele

administrate, hotărârile acestora fiind legale. Argumentele invocate de către Partidul

Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și candidatul electoral Andrei Năstase,

reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, și de către Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 în cererile de recurs se referă la

fapte care au fost deja constatate de către instanțele inferioare și cu privire la care

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție nu se poate pronunța, acesta efectuând doar o analiză în drept. Mai mult,

argumentele invocate de către recurenții menționați nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, iar cererea de recurs

depusă de Liudmila Perederii este depusă de o persoană care nu este în drept să declare

recurs. Din aceste motive, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibile aceste recursuri.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și c) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și

candidatul electoral Andrei Năstase, reprezentați de avocatul Dumitru Pavel, de către

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae

Fomov, de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău

nr. 1 și de către Liudmila Perederii se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Ion Druță

Judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton

13