3ra-699/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra–699/18 Instanța de fond: D. Stănilă Instanța de apel: A. Corcenco,Iu. Grosu,A. Ciobanu Î N C H E I E R E 20 iunie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Valeriu Doagă, Judecători Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan, examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL „Blackwaterhouse ADV”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Blackwaterhouse ADV” împotriva Primăriei mun. Bălți cu privire la contestarea actului administrativ, mpotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2018, c o n s t a t ă: La 18 august 2016,SRL „Blackwaterhouse ADV” s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva Primăriei mun.

Bălți privind contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii, SRL„Blackwaterhouse ADV” a indicat că, la 10 septembrie 2015, a procurat de la SRL „Arcadiana-Construct” dispozitivul publicitar de tip „billboard”, amplasat în mun. Bălți, str. I. Franco - colț cu str. Dovator, pe lotul de teren ce se află în arendă potrivit contractului nr.501 din 06 septembrie 2011. La 10 decembrie 2015, Primăria mun.Bălți a eliberat autorizația nr.166 cu privire la amplasarea publicității exterioare pe dispozitivul publicitar cu termen de valabilitate de 4 luni din momentul emiterii. SRL „Blackwaterhouse ADV” s-a adresat către Primăria mun.Bălți cu cerere de a elibera pentru o nouă perioadă autorizația de amplasare a publicității exterioare pe dispozitivul publicitar existent.

La 27 mai 2016, în adresa reclamantei a parvenit răspunsul Primăriei mun. Bălți cu nr.03-12/2132 din 25.05.2016 potrivit căruia dispozitivul publicitar amplasat în mun. Bălți, str. I. Franco - colț str. Dovator nu corespunde cerințelor art.3 lit.h) a planului general al publicității exterioare din mun.Bălți, aprobat prin decizia mun. Bălți cu nr.13/16 din 29.11.2012, în legătură cu ce nu-i va fi prelungită autorizația la amplasarea publicității exterioare, iar dispozitivul publicitar urmează a fi demolat. Astfel, reclamanta nefiind de acord cu refuzul la prelungirea autorizației privind amplasarea publicității exterioare, la 08 iunie 2016, s-a adresat cu cerere prealabilă. Prin răspunsul Primăriei mun.

Bălți cu nr. P-03-12/2132 din 19.07.2016 a fost informat că, nu-i va fi prelungită autorizația de amplasare a publicității exterioare pe dispozitivul publicitar existent. Societatea reclamantă consideră că, refuzul pârâtei privind prelungirea autorizației de amplasare a publicității exterioare este ilegal și prejudiciabil intereselor acesteia, potrivit următoarelor: astfel, ca rezultat al unei licitații petrecute în anul 2010 Primăria mun. Bălți a vândut către SRL „Arcadiana- Construct” dreptul de arendă a sectorului de teren din str. Ivano Franco, colț cu str. Dovator, mun. Bălți cu suprafața de 2 m2. Reclamanta a mai menționat că, la 02 septembrie 2010, între Primăria mun. Bălți și SRL „Arcadiana -Construct” a fost încheiat contractul de arendă a respectivului teren, care la pct. 1.1.

prevede în calitate de destinație a terenului - amplasarea panoului publicitar. Termenul contractului expiră la data de 05 septembrie 2019. Ulterior, la 18 octombrie 2010, Primăria mun. Bălți a eliberat pentru SRL „Arcadiana -Construct” autorizația de construire nr. 550 pentru proiectarea panoului publicitar de tip „billboard” pe adresa mun. Bălți, str. I. Franco, colț cu str. Dovator, în baza certificatului de urbanism a fost elaborat proiectul. Documentația de proiect și planul general au fost coordonate cu Primăria mun. Bălți și cu toate serviciile și instituțiile abilitate, printre care și Direcția Poliției Auto. Ulterior, la 14 martie 2011, Primăria mun. Bălți a eliberat pentru SRL „Arcadiana Construct” autorizația de construire nr. 46, care permitea efectuarea lucrărilor de amplasare a panoului publicitar de tip „billboard” pe adresa: mun.

Bălți, str. I. Franco colț cu str.Dovator. La 17 august 2011, construcția panoului publicitar a fost recepționată în vederea exploatării. SRL „Blackwaterhouse ADV” a invocat că, actualmente proprietar al panoului publicitar menționat este anume ea, începând cu 10 septembrie 2015. Prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 15/27 din 12 noiembrie 2015 pentru SRL ”Blackwaterhouse ADV” a fost atribuit în arendă sectorul de teren cu suprafața de 2m2 pe adresa: mun. Bălți str. I. Franco, colț cu Dovator, pentru amplasarea panoului publicitar. La 30 noiembrie 2015, între Primăria mun. Bălți și SRL „Blackwaterhouse ADV” a fost încheiat contractul de arendă a sectorului de teren, care la pct. 1.1. prevede destinația exploatării terenului - amplasarea panoului publicitar.

Termenul contractului de arendă urmând să expire la 05 septembrie 2019. Primăria mun. Bălți în calitate de arendator a transmis către SRL „Blackwaterhouse ADV” în baza actului de predare- primire sectorul de teren arendat și drept urmare SRL „Blackwaterhouse ADV” achită plata de arendă stabilită de Primăria mun. Bălți. Reclamanta a solicitat în instanța de judecată, recunoașterea ilegalității refuzului Primăriei mun. Bălți în prelungirea autorizației de amplasare a publicității exterioare pe dispozitivul publicitar existent amplasat în mun. Bălți str. I. Franco - colț cu str. Dovator, cu anularea acestui refuz; obligarea Primăriei mun. Bălți de a prelungi pe un termen nedeterminat valabilitatea Autorizației nr. 166 din 10 decembrie 2015 de amplasare a publicității exterioare pe dispozitivul publicitar existent pe adresa: mun.

Bălți, str. I. Franco- colț cu str. Dovator. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul central) din 31 iulie 2017, acțiunea înaintată de SRL „Blackwaterhouse” împotriva Primăriei mun. Bălți cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului la prelungirea autorizației de amplasare a publicității exterioare, anularea refuzului și obligarea Primăriei mun. Bălți la prelungirea pe un termen nedeterminat a autorizației de amplasare a publicității exterioare, a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2018, a fost respins apelul declarat de către SRL „Blackwaterhouse” și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul central) din 31 iulie 2017. La 12 aprilie 2018 (prin oficiul poștal), SRL „Blackwaterhouse”a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2018, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului declarat, SRL „Blackwaterhouse”a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a stabilit toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei, concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei precum și instanța a aplicat eronat normele de drept material și normele de drept procedural. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către SRL „Blackwaterhouse”,neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de SRL „Blackwaterhouse”, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de SRL „Blackwaterhouse”. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SRL „Blackwaterhouse”. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă, Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan